Depresia prenatală este depresia care apare în timpul sarcinii. Simptomele depresiei includ tristețe extremă sau continuă, anxietate, oboseală și modificări ale obiceiurilor de somn și alimentare. În cazuri severe, depresia prenatală poate determina femeile să se rănească pe ele însele sau fătul în dezvoltare. Tratamentele includ terapie și medicamente.

Depresia respiratorie (hipoventilația) apare atunci când respirați prea încet sau superficial, ceea ce duce la acumularea de dioxid de carbon în sânge (hipercapnie). Supradozajul anumitor tipuri de medicamente, cum ar fi opioidele, și anumite afecțiuni cerebrale, pulmonare și musculare pot provoca depresie respiratorie. Aceasta poate duce la insuficiență respiratorie sau stop cardiac.

Depresia rezistentă la tratament (DRT) apare atunci când cel puțin două antidepresive diferite nu ameliorează simptomele. În ciuda denumirii, există mai multe opțiuni de tratament disponibile, inclusiv medicamente și proceduri precum terapia electroconvulsivă (TEC).

Depresia sezonieră, numită și tulburare afectivă sezonieră (TAS), este un tip de depresie. Este declanșată de schimbarea anotimpurilor și începe cel mai frecvent la sfârșitul toamnei. Simptomele includ sentimente de tristețe, lipsă de energie, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, somn excesiv și creștere în greutate. Tratamentele includ terapia cu lumină, psihoterapia și antidepresivele.

Depresia vă poate face să pierdeți interesul pentru activitățile de care odată vă bucurați, inclusiv sexul. Anumite antidepresive pot afecta, de asemenea, libidoul sau capacitatea de a avea un orgasm. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați atât depresia, cât și libidoul scăzut.

Deprivarea de somn apare atunci când nu dormiți suficient sau nu aveți un somn de bună calitate. Atunci când este severă sau se întâmplă pe o perioadă extinsă, poate provoca simptome foarte perturbatoare care interferează chiar și cu activitățile de rutină. Deprivarea de somn pe termen lung poate agrava multe afecțiuni majore de sănătate. Această condiție este de obicei tratabilă.

Dermatilomania, cunoscută și sub denumirea de tulburare de scărpinare a pielii sau tulburare de excoriație, este o afecțiune de sănătate mintală în care o persoană se scarpină compulsiv. Acest lucru poate provoca leziuni, infecții și cicatrici, ducând la stres, anxietate și un sentiment redus de bunăstare. Această afecțiune este adesea tratabilă printr-o combinație de medicamente și terapie.

Dermatita atopică este o afecțiune cronică ce cauzează decolorarea pielii și erupții cutanate pruriginoase (cu mâncărime). Debutează de obicei în copilărie, iar puseurile pot continua și la vârsta adultă. Nu există un tratament curativ, dar poate fi gestionată cu creme și medicamente sau alte opțiuni de tratament disponibile.

Dermatita de contact este o erupție cutanată care apare atunci când pielea dumneavoastră intră în contact cu o substanță la care sunteți alergic sau cu ceva care vă irită pielea. Erupția poate fi umflată, pruriginoasă și inconfortabilă. Evitarea cauzei erupției ajută la prevenirea reapariției acesteia.

Dermatita de stază venoasă apare atunci când sângele stagnează în partea inferioară a picioarelor, exercitând presiune asupra pielii. Cauza este adesea insuficiența venoasă cronică. Această presiune duce la decolorarea pielii, durere, mâncărime și răni. Tratamentul, incluzând medicamente, bandaje speciale și autoîngrijire, poate ajuta la gestionarea acestei afecțiuni de lungă durată.

Dermatita herpetiformă cauzează umflături pruriginoase și vezicule arzătoare, ca rezultat al unei sensibilități la gluten care determină reacția exagerată a sistemului imunitar. Este posibil să aveți această afecțiune dacă aveți și boala celiacă. Deși umflăturile de pe piele arată similar cu herpesul, nu aveți herpes. Tratamentul cu medicamente și o dietă fără gluten este eficient.

Dacă aveți o erupție cutanată roșie în jurul gurii, este posibil să aveți o formă de dermatită numită dermatită periorală. Pielea dumneavoastră poate fi solzoasă și descuamată, cu umflături inflamate care pot provoca mâncărimi și senzație de arsură. Uneori, erupția se extinde la nas și ochi. De obicei, se consideră că steroizii topici sunt cauza, dar au existat cazuri în care cauza a fost guma de mestecat!

Dermatita pleoapelor apare atunci când pliurile de piele de deasupra și de sub ochi intră în contact cu un alergen sau iritant. Este o formă de dermatită de contact. Simptomele sunt neplăcute, dar nu ar trebui să interfereze cu viața de zi cu zi.

Dermatita seboreică nu produce daune grave organismului, nici măcar părului. Se manifestă prin piele roșie, uscată, solzoasă și prurit (mâncărime) la nivelul scalpului și pe alte părți ale corpului. Este o afecțiune frecventă, dar nu contagioasă. Prezența acesteia nu înseamnă că pielea este murdară sau infectată. Simptomele pot fi controlate cu medicamente.

Un dermatofibrom celular este o excrescență cutanată necanceroasă. Poate arăta ca o umflătură mică și fermă, similară cu o aluniță. Spre deosebire de alte dermatofibroame, dermatofibroamele celulare se atașează adesea de stratul cel mai profund al pielii. Deoarece nu sunt canceroase, de obicei nu necesită tratament.

Dermatofibrosarcomul protuberans (DFSP) este un tip rar de cancer de piele care începe în stratul mijlociu al pielii (dermul). Acest cancer crește lent și rareori se răspândește. Totuși, poate reveni după tratamentul chirurgical. Poate începe în zone care au leziuni cutanate cauzate de arsuri, cicatrici sau tatuaje. Medicii dermatologi efectuează chirurgia Mohs pentru a trata DFSP.

Dermatografismul este o afecțiune a pielii care provoacă apariția de urme reliefate. Scărpinatul, frecarea și presiunea cauzează reacția. De obicei, dispare în 30 de minute fără tratament. Alte denumiri pentru dermatografism includ dermatografismul urticarial și "scrierea pe piele".

Dermatomiozita este o afecțiune gravă care, în cazuri rare, poate fi fatală. Este important să fie diagnosticată și tratată cât mai curând posibil. Deși nu există un tratament curativ pentru dermatomiozită, simptomele pot fi adesea gestionate cu medicamente pe termen lung (uneori pe tot parcursul vieții) și kinetoterapie.

Dermatomiozita juvenilă (DJM) este o boală inflamatorie. Simptomele apar de obicei la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani. Majoritatea copiilor cu DJM prezintă slăbiciune musculară și erupții cutanate care arată ca eczeme. Cu tratament, mulți copii pot rămâne ani de zile fără niciun simptom de DJM.

Dermopatia diabetică este o afecțiune cutanată inofensivă care afectează persoanele care trăiesc cu diabet. Se manifestă sub forma unor pete mici, rotunde, maronii, și apare de obicei pe tibie. Nu există un tratament pentru dermopatia diabetică, dar machiajul și crema hidratantă pot ajuta la îmbunătățirea aspectului.

Deshidratarea este absența unei cantități suficiente de apă în corp. Cea mai bună modalitate de a o combate este să beți înainte de a vă fi sete. Dacă vă este sete, sunteți deja ușor deshidratat, iar acest lucru poate cauza semne de deshidratare, precum dureri de cap, oboseală, amețeli și altele. Deshidratarea poate contribui la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi insolația.

Despicătura labială și palatoschizisul sunt separații ale buzei superioare și ale cavității bucale care apar în timpul dezvoltării fetale în uter. Tratamentul despicăturii labiale și al palatoschizisului implică intervenții chirurgicale și poate include terapie logopedică și tratamente dentare. Echipa medicală a copilului dumneavoastră este alături de dumneavoastră la fiecare pas.

Despicătura submucoasă a palatului este o deschidere în țesutul care acoperă palatul moale din cavitatea bucală. Aceasta apare atunci când mușchii nu fuzionează în timpul dezvoltării fetale. Copiii cu această afecțiune se confruntă adesea cu probleme de vorbire și dificultăți de hrănire la sân sau cu biberonul în timpul copilăriei.

Infecțiile cu COVID-19 pot provoca deteriorări ale plămânilor care duc la pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS) sau cicatrizare. Deteriorarea este cauzată de o reacție exagerată a sistemului imunitar care poate duce la inflamație excesivă. Vă puteți reduce riscul de COVID sever vaccinându-vă și luând medicamente antivirale.