Tumori Osoase Benigne
Tumorile osoase benigne sunt tumori osoase necanceroase. Aceste tumori pot provoca dureri care se agravează, nu se ameliorează. Unele tumori osoase benigne pot necesita tratament pentru a opri distrugerea osului. Alte tumori osoase necanceroase pot să nu necesite niciun tratament. Aceste tumori afectează adesea persoanele mai tinere.
Tumori Osoase Benigne
Prezentare Generală
Ce sunt tumorile osoase benigne? Majoritatea tumorilor care încep în oase sunt benigne (necanceroase). Aceasta înseamnă că tumorile benigne nu se vor răspândi de la locul lor inițial într-o nouă locație.
Tumorile se pot forma în oricare dintre oasele sistemului osos și în orice parte a osului. În general, cele mai comune oase afectate sunt și unele dintre cele mai mari: femurul, tibia, humerusul, pelvisul, coloana vertebrală și coastele.
Unele tipuri de tumori sunt mai frecvente în anumite locații, cum ar fi coloana vertebrală sau lângă plăcile de creștere din șold, genunchi sau umăr.
Cât de frecvente sunt tumorile osoase benigne? Tumorile osoase benigne sunt cel mai frecvente la persoanele cu vârsta sub 30 de ani. O mare parte din tumorile osoase benigne sunt depistate la copii, în timp ce scheletul lor este încă în creștere.
Multe tumori benigne încetează să mai crească odată ce un copil atinge maturitatea scheletică, care este termenul folosit pentru a descrie momentul în care oasele încetează să mai crească în lungime. Maturitatea scheletică are loc, de obicei, între vârsta de 14 și 16 ani la fete și între vârsta de 16 și 19 ani la băieți.
Tipuri Comune de Tumori Osoase Benigne
Cele mai comune tipuri de tumori osoase benigne includ:
- Encondrom: Acest tip de tumoră începe în cartilaj. Aceste tumori se găsesc în interiorul osului, în spațiul măduvei osoase.
- Osteocondrom: Acest tip de tumoră este format din cartilaj și os și poate crește în timp ce scheletul crește. Aceste tumori cresc în afara osului.
- Fibrom neosifiant: Această tumoră osoasă este cea mai frecventă tumoră osoasă depistată la copii. Adesea, dispar de la sine și sunt cel mai frecvent descoperite incidental pe radiografii după o leziune.
- Condroblastom: Acest tip de tumoră este, de obicei, îndepărtat deoarece creșterea sa afectează articulațiile din apropiere. Se găsește la copii și poate provoca dureri semnificative.
- Osteom osteoid: Acest tip de tumoră afectează, de obicei, oasele lungi ale corpului și este mai frecvent la bărbați. Poate provoca dureri semnificative pe timp de noapte din cauza interacțiunii hormonale și poate fi ameliorată cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
- Osteoblastom: Acest tip de tumoră este, de asemenea, mai frecvent la bărbați. Tratamentul este aproape întotdeauna chirurgical.
- Condrom periostal: Aceste tumori sunt formate din cartilaj și sunt localizate pe suprafața unui os. Tratamentul este aproape întotdeauna chirurgical.
- Tumora cu celule gigante: Aceste tumori, deși rare, cresc agresiv. Femeile sunt ușor mai predispuse să dezvolte tumori cu celule gigante. Tratamentul este aproape întotdeauna chirurgical.
- Fibrom condromixoid: Acest tip foarte rar de tumoră începe în măduva osoasă. Tratamentul este aproape întotdeauna chirurgical.
- Chist osos anevrismal (COA): Aceste tumori pot crește foarte mult. Tratamentul cu injecții repetate cu un medicament de scleroterapie sau cu intervenție chirurgicală este frecvent necesar. Medicamentul de scleroterapie ajută la umplerea spațiului.
- Chisturi osoase unicamerale [simple] (COU): Aceste tumori se găsesc, în general, în apropierea plăcilor de creștere și sunt adesea depistate atunci când slăbesc suficient osul pentru a provoca o fractură. Tratamentul este, de obicei, o intervenție chirurgicală pentru a efectua o grefă osoasă sau pentru a adăuga un medicament de scleroterapie.
- Displazie fibroasă: Aceasta este o tumoră osoasă comună care apare ca o singură tumoră osoasă sau tumori osoase multiple. În general, nu necesită intervenție chirurgicală decât dacă osul este slăbit de dimensiunea tumorii.
Simptome și Cauze
Ce cauzează tumorile osoase benigne? Tumorile osoase se formează atunci când celulele osoase se divid și cresc necontrolat, formând un nodul sau o masă de celule. Nu știm de ce se întâmplă acest lucru în majoritatea cazurilor.
Care sunt simptomele tumorilor osoase benigne? Simptomele tumorilor osoase benigne includ:
- O umflătură sau un nodul evident.
- Durere, posibil severă, care crește în intensitate. Poate durea chiar și atunci când vă odihniți.
- Rupturi sau fracturi din cauza oaselor slăbite de o tumoră osoasă în creștere.
În majoritatea cazurilor, aceste tumori nu au simptome și sunt descoperite incidental pe o radiografie obținută pentru o leziune.
Diagnostic și Teste
Cum sunt diagnosticate tumorile osoase benigne? Dacă sunteți îngrijorat de un nodul sau o umflătură pe un os, mai întâi faceți o programare la medicul dumneavoastră. Acesta va începe cu un examen fizic complet și este probabil să solicite teste, cum ar fi:
- Teste imagistice, inclusiv radiografii, tomografii computerizate (CT) și scanări prin rezonanță magnetică (RMN).
- Scintigrafie osoasă.
Este rar ca medicul dumneavoastră să solicite analize de sânge sau de urină pentru a diagnostica o tumoră sanguină benignă. Un medic specialist în tumori osoase va solicita probabil o scintigrafie osoasă, o scanare CT, o scanare RMN sau o biopsie. Primul pas adecvat este o evaluare inițială și radiografii. Medicul pediatru sau medicul de familie pot solicita aceste prime teste.
Management și Tratament
Cum sunt tratate tumorile osoase benigne? Nu există un singur tratament pentru tumorile osoase benigne. Tratamentul unei tumori osoase benigne depinde de lucruri precum tipul specific de tumoră, dimensiunea sa, localizarea sa și efectul pe care îl are asupra rezistenței osoase.
În multe cazuri, medicul dumneavoastră poate sugera doar supravegherea (observația). În alte cazuri, medicul dumneavoastră poate sugera medicamente, imagistică specializată, o biopsie sau îndepărtarea chirurgicală a tumorii.
Majoritatea tumorilor benigne răspund bine la îndepărtarea chirurgicală. În multe cazuri, probabilitatea ca tumora să revină este scăzută - de obicei mai mică de 5%. Unele tumori osoase benigne, cum ar fi tumorile osoase cu celule gigante, au o rată de recidivă mai mare, dar există metode bune de a trata aceste tumori dacă revin.
Ce proceduri tratează tumorile osoase benigne? Tratarea tumorilor osoase benigne prin intervenție chirurgicală necesită îndepărtarea tumorii, precum și promovarea creșterii de os sănătos nou la locul tumorii. Chirurgul care are grijă de aceste tumori ar trebui să încerce să îndepărteze tumora cu cantitatea minimă de traumă asupra țesutului osos normal din jur.
De asemenea, chirurgii ar trebui să aibă experiență în stabilizarea adecvată a osului cu hardware ortopedic și grefare osoasă - după cum este necesar. Combinația acestor tehnici permite persoanelor cu tumori osoase benigne, în special tinerilor, să poată reveni la activități complete și nelimitate după tratament.
Alte tratamente pot fi utilizate pentru anumite tipuri de tumori osoase. Un tratament pentru osteomul osteoid poate include ablația cu radiofrecvență sau necroza termică. Aceste proceduri necesită anestezie, sunt adesea efectuate ca o abordare combinată și implică chirurgi ortopezi și radiologi. Chisturile osoase anevrismale (COA) pot fi tratate cu injecții seriale (repetate) cu un medicament numit doxiciclină și au o bună șansă de a se rezolva fără o intervenție chirurgicală deschisă.
Care sunt riscurile intervenției chirurgicale pentru tratarea tumorilor osoase benigne? Este neobișnuit să aveți probleme majore cu aceste intervenții chirurgicale, deoarece sunt în mare parte simple. Cu toate acestea, riscurile rare (dar posibile) includ leziuni nervoase, infecții, sângerări, rigiditate și incapacitatea de a reveni la un nivel ridicat de sport.
Prevenire
Cum pot preveni tumorile osoase benigne? Din câte știu cercetătorii, nu există nicio modalitate de a preveni formarea tumorilor osoase benigne.
Prognoză
Care este perspectiva (prognoza) pentru o persoană cu tumori osoase benigne? Perspectiva pentru persoanele cu tumori osoase benigne este excelentă. Tratamentul este posibil și oferă ameliorarea durerii. Afecțiunea nu este aproape niciodată fatală. Tumorile osoase benigne rareori devin canceroase (mult mai puțin de 1% șanse).
Viața cu
Când ar trebui să contactez medicul specialist cu privire la tumorile osoase benigne? Ar trebui să simțiți întotdeauna că puteți contacta medicul dumneavoastră cu orice nelămuriri. Dacă observați un nodul sau o umflătură lângă osul dumneavoastră sau dacă aveți dureri care se agravează și nu se ameliorează, sunați-vă medicul.
O observație importantă: Tumorile osoase benigne, sau tumorile care nu sunt canceroase, se întâmplă mai des decât tumorile osoase maligne (tumori canceroase). Aceste tumori se întâmplă adesea la tineri. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți simptome care includ un nodul și/sau umflături și dureri care se agravează chiar și atunci când vă odihniți, sunați-vă medicul. Chiar dacă tumorile sunt benigne, este posibil să aveți nevoie de tratament. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt cele mai bune.
Întrebări frecvente
- Tumorile osoase benigne pot deveni canceroase? În cazuri rare, o tumoră osoasă benignă se poate transforma într-o tumoră malignă (canceroasă). Totuși, acest risc este foarte scăzut.
- Ce tipuri de tratament sunt disponibile pentru tumorile osoase benigne? Tratamentul variază în funcție de tipul, localizarea și dimensiunea tumorii. Opțiunile includ observație, medicamente, injecții și intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii.
- Pot face sport după tratamentul pentru o tumoră osoasă benignă? Mulți pacienți pot reveni la activități complete după tratament, inclusiv sport. Medicul specialist vă va oferi îndrumări specifice cu privire la timpul de recuperare și nivelul de activitate adecvat.
Este important să discutați cu un medic specialist pentru a obține un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat pentru situația dumneavoastră specifică.
Articole similare
Amiloidoza AA
Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.
Abcesul Abdominal
Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.
Aderențe Abdominale
Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.
Anevrismele Aortei Abdominale
Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.
Sindromul de Compartiment Abdominal
Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.
Epilepsia Abdominală
Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.
Masă Abdominală
O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.
Migrena Abdominală
Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.
Întindere Musculară Abdominală
O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.