Tulburările de Personalitate

Prezentare Generală

Ce este o tulburare de personalitate?

O tulburare de personalitate este o afecțiune de sănătate mintală care implică tipare disruptive, de lungă durată, generalizate de gândire, comportament, dispoziție și relaționare cu ceilalți. Aceste tipare cauzează o suferință semnificativă persoanei și/sau îi afectează capacitatea de a funcționa.

Există 10 tipuri de tulburări de personalitate, fiecare cu caracteristici și simptome diferite.

Personalitatea este vitală pentru a defini cine suntem ca indivizi. Aceasta implică un amestec unic de trăsături – inclusiv atitudini, gânduri și comportamente – precum și modul în care exprimăm aceste trăsături în interacțiunile noastre cu ceilalți și cu lumea din jur.

Tulburările de personalitate pot provoca percepții distorsionate ale realității, comportamente anormale și suferință în diverse aspecte ale vieții, inclusiv la locul de muncă, în relații și în funcționarea socială. În plus, persoanele cu o tulburare de personalitate pot să nu recunoască comportamentele lor problematice sau efectul negativ pe care îl au asupra altora.

Care sunt tipurile de tulburări de personalitate?

Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5), care este publicația de referință standard pentru bolile mintale recunoscute, organizează cele 10 tipuri de tulburări de personalitate în trei grupuri (categorii) principale. Fiecare grup are simptome diferite în comun.

Tulburări de personalitate din Clusterul A

Tulburările de personalitate din clusterul A implică gândire sau comportamente neobișnuite și excentrice. Acestea includ:

• Tulburarea de personalitate paranoidă: Caracteristica principală a acestei afecțiuni este paranoia, care este o neîncredere și o suspiciune necruțătoare față de ceilalți, fără un motiv adecvat pentru suspiciune. Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă cred adesea că alții încearcă să-i umilească, să-i rănească sau să-i amenințe.
• Tulburarea de personalitate schizoidă: Această afecțiune este marcată de un model consistent de detașare și dezinteres general față de relațiile interpersonale. Persoanele cu tulburare de personalitate schizoidă au o gamă limitată de emoții atunci când interacționează cu ceilalți.
• Tulburarea de personalitate schizotipală: Persoanele cu această afecțiune prezintă un model consistent de disconfort intens și o nevoie limitată de relații apropiate. Relațiile pot fi împiedicate de opiniile lor distorsionate asupra realității, superstiții și comportamente neobișnuite.

Tulburări de personalitate din Clusterul B

Tulburările de personalitate din clusterul B implică comportamente dramatice și eronate. Persoanele cu aceste tipuri de afecțiuni prezintă emoții intense și instabile și comportamente impulsive. Tulburările de personalitate din clusterul B includ:

• Tulburarea de personalitate antisocială (ASPD): Persoanele cu ASPD arată o lipsă de respect față de ceilalți și nu respectă normele sau regulile acceptate social. Persoanele cu ASPD pot încălca legea sau pot provoca vătămări fizice sau emoționale celor din jur. Ele pot refuza să își asume responsabilitatea pentru comportamentele lor și/sau pot manifesta lipsă de respect pentru consecințele negative ale acțiunilor lor.
• Tulburarea de personalitate borderline (BPD): Această afecțiune este marcată de dificultăți cu reglarea emoțională, rezultând o stimă de sine scăzută, schimbări de dispoziție, comportamente impulsive și dificultăți ulterioare în relații.
• Tulburarea de personalitate histrionică: Această afecțiune este marcată de emoții intense, instabile și de o imagine de sine distorsionată. Pentru persoanele cu tulburare de personalitate histrionică, stima lor de sine depinde de aprobarea celorlalți și nu provine dintr-un sentiment adevărat de valoare de sine. Ei au o dorință copleșitoare de a fi observați de ceilalți și pot afișa comportamente dramatice și/sau inadecvate pentru a atrage atenția.
• Tulburarea de personalitate narcisistă: Această afecțiune implică un model consistent de superioritate și grandoare percepute, o nevoie excesivă de laude și admirație și o lipsă de empatie față de ceilalți. Aceste gânduri și comportamente provin adesea dintr-o stimă de sine scăzută și o lipsă de încredere în sine.

Tulburări de personalitate din Clusterul C

Tulburările de personalitate din clusterul C implică anxietate și teamă severe. Acestea includ:

• Tulburarea de personalitate evitantă: Persoanele cu această afecțiune au sentimente cronice de inadecvare și sunt foarte sensibile la a fi judecate negativ de ceilalți. Deși ar dori să interacționeze cu ceilalți, ele tind să evite interacțiunea socială din cauza fricii intense de a fi respinse.
• Tulburarea de personalitate dependentă: Această afecțiune este marcată de o nevoie constantă și excesivă de a fi îngrijită de altcineva. De asemenea, implică supunere, o nevoie de reasigurare constantă și incapacitatea de a lua decizii. Persoanele cu tulburare de personalitate dependentă devin adesea foarte apropiate de o altă persoană și depun eforturi mari pentru a-i face pe plac acelei persoane. Ei tind să afișeze un comportament pasiv și dependent și au o teamă de separare.
• Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD): Această afecțiune este marcată de o nevoie consistentă și extremă de ordine, perfecționism și control (fără loc pentru flexibilitate) care, în cele din urmă, încetinește sau interferează cu finalizarea unei sarcini. De asemenea, poate interfera cu relațiile. Aceasta este o afecțiune separată de tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), care este clasificată ca o tulburare de anxietate. În timp ce persoanele cu TOC sunt de obicei conștiente de faptul că TOC le cauzează comportamentul și acceptă că trebuie să se schimbe, persoanele cu OCPD au de obicei puțină, dacă există, conștientizare de sine a comportamentelor lor.

Persoanele pot avea simptome mixte ale mai multor tulburări de personalitate.

Pe cine afectează tulburările de personalitate?

Oricine poate avea o tulburare de personalitate. Dar diferite tipuri de tulburări de personalitate afectează oamenii diferit.

Majoritatea tulburărilor de personalitate încep în adolescență, când personalitatea ta se dezvoltă și se maturizează în continuare. Ca urmare, aproape toate persoanele diagnosticate cu tulburări de personalitate au peste 18 ani. O excepție de la aceasta este tulburarea de personalitate antisocială - aproximativ 80% dintre persoanele cu această tulburare vor fi început să prezinte simptome până la vârsta de 11 ani.

Tulburările de personalitate antisociale sunt mai susceptibile să afecteze bărbații. Tulburările de personalitate borderline, histrionice și dependente sunt mai susceptibile să afecteze femeile.

Cât de frecvente sunt tulburările de personalitate?

Aproximativ 9% dintre adulții din SUA au un anumit tip de tulburare de personalitate, iar aproximativ 6% din populația globală are o tulburare de personalitate.

Tulburarea de personalitate borderline (BPD) și tulburarea de personalitate antisocială sunt cele mai frecvent diagnosticate tulburări de personalitate.

Simptome și Cauze

Ce cauzează tulburările de personalitate?

Tulburările de personalitate sunt printre cele mai puțin înțelese afecțiuni de sănătate mintală. Oamenii de știință încă încearcă să-și dea seama de cauza lor.

Până în prezent, ei cred că următorii factori pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de personalitate:

• Genetică: Oamenii de știință au identificat o genă defectuoasă care ar putea fi un factor în tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă. Cercetătorii explorează, de asemenea, legăturile genetice cu agresivitatea, anxietatea și frica, care sunt trăsături care pot juca un rol în tulburările de personalitate.
• Modificări ale creierului: Cercetătorii au identificat diferențe cerebrale subtile la persoanele cu anumite tulburări de personalitate. De exemplu, constatările din studiile privind tulburarea de personalitate paranoidă indică o funcționare modificată a amigdalei. Amigdala este partea creierului tău care este implicată în procesarea stimulilor înfricoșători și amenințători. Într-un studiu privind tulburarea de personalitate schizotipală, cercetătorii au descoperit o scădere volumetrică în lobul frontal al creierului lor.
• Traume din copilărie: Un studiu a dezvăluit o legătură între traumele din copilărie și dezvoltarea tulburărilor de personalitate. Persoanele cu tulburare de personalitate borderline, de exemplu, au avut rate deosebit de mari de traume sexuale în copilărie. Persoanele cu tulburări de personalitate borderline și antisocială au probleme cu intimitatea și încrederea, ambele putând fi legate de abuzul și trauma din copilărie.
• Abuz verbal: Într-un studiu, persoanele care au suferit abuz verbal în copilărie au fost de trei ori mai susceptibile de a avea tulburări de personalitate borderline, narcisistă, obsesiv-compulsivă sau paranoidă la vârsta adultă.
• Factori culturali: Factorii culturali pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea tulburărilor de personalitate, după cum demonstrează ratele diferite ale tulburărilor de personalitate între diferite țări. De exemplu, există cazuri remarcabil de scăzute de tulburări de personalitate antisocială în Taiwan, China și Japonia, împreună cu rate semnificativ mai mari de tulburări de personalitate din clusterul C.

Care sunt simptomele tulburărilor de personalitate?

Fiecare dintre cele 10 tipuri de tulburări de personalitate are propriile semne și simptome specifice.

Dar, în general, tulburările de personalitate implică probleme cu:

• Identitatea și simțul de sine: Persoanelor cu o tulburare de personalitate, în general, le lipsește o imagine clară sau stabilă despre sine, iar modul în care se văd pe ei înșiși se schimbă adesea în funcție de situație sau de persoanele cu care se află. Stima lor de sine poate fi nerealist de ridicată sau scăzută.
• Relațiile: Persoanele cu o tulburare de personalitate se luptă pentru a forma relații apropiate, stabile cu ceilalți din cauza credințelor și comportamentelor lor problematice. Ele pot să nu aibă empatie sau respect pentru ceilalți, să fie detașate emoțional sau să aibă nevoie excesivă de atenție și îngrijire.

Un alt semn distinctiv al tulburărilor de personalitate este că majoritatea persoanelor care au una au adesea o perspectivă redusă sau lipsă de conștientizare de sine asupra modului în care gândurile și comportamentele lor sunt problematice.

Cum știi dacă cineva are o tulburare de personalitate?

Nu poți ști sigur dacă cineva are o tulburare de personalitate decât dacă primește un diagnostic medical profesional.

Este important să înțelegeți diferența dintre tipurile de personalitate și tulburările de personalitate. O persoană care este timidă sau căreia îi place să petreacă timp singură nu are neapărat o tulburare de personalitate evitantă sau schizoidă.

Diferența dintre stilul personalității și o tulburare de personalitate poate fi adesea determinată prin evaluarea modului în care personalitatea persoanei afectează diferite părți ale vieții sale, inclusiv:

• Munca.
• Relațiile.
• Sentimentele/emoțiile.
• Identitatea de sine.
• Conștientizarea realității.
• Comportamentul și controlul impulsurilor.

Unele semne generale ale persoanelor cu o tulburare de personalitate includ:

• Comportamentul lor este inconsistent, frustrant și confuz pentru cei dragi și alte persoane cu care interacționează.
• Este posibil să aibă probleme în a înțelege moduri realiste și acceptabile de a-i trata pe ceilalți și de a se comporta în preajma lor.
• Este posibil să nu fie conștienți de modul în care comportamentele lor cauzează probleme pentru ei înșiși și/sau pentru alții.
• Dacă sunt părinți, stilul lor de parenting poate fi detașat, supraemoțional, abuziv sau iresponsabil. Acest lucru poate duce uneori la probleme fizice, emoționale sau mentale la copiii lor.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate tulburările de personalitate?

Tulburările de personalitate pot fi dificil de diagnosticat, deoarece majoritatea persoanelor cu o tulburare de personalitate nu cred că există o problemă cu comportamentul sau modul lor de gândire.

Din această cauză, persoanele cu o tulburare de personalitate de obicei nu caută ajutor sau un diagnostic pentru afecțiunea lor. În schimb, cei dragi sau o agenție socială îi pot trimite la un specialist în sănătate mintală, deoarece comportamentul lor cauzează dificultăți altora.

Când caută ajutor, este adesea din cauza unor afecțiuni precum anxietatea, depresia sau consumul de substanțe, sau din cauza problemelor create de tulburarea lor de personalitate, cum ar fi divorțul sau șomajul, nu tulburarea în sine.

Medicii se bazează pe diagnosticarea unei tulburări de personalitate specifice pe baza criteriilor furnizate în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale al Asociației Americane de Psihiatrie.

Când un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, suspectează că cineva ar putea avea o tulburare de personalitate, adesea pune întrebări largi, generale, care nu vor crea un răspuns defensiv sau un mediu ostil. Ei pun întrebări care vor face lumină asupra:

• Istoricul trecut.
• Relațiile
• Istoricul profesional anterior.
• Testarea realității.
• Controlul impulsurilor.

Deoarece o persoană suspectată că are o tulburare de personalitate poate lipsi de o perspectivă asupra comportamentelor sale, specialiștii în sănătate mintală lucrează adesea cu familia, prietenii și/sau ofițerii de eliberare condiționată ai persoanei pentru a colecta mai multe informații despre comportamentele și istoricul lor.

Tulburările de personalitate sunt, în general, subdiagnosticate, deoarece furnizorii se concentrează uneori asupra simptomelor de anxietate sau depresie, care sunt mult mai frecvente în populația generală decât tulburările de personalitate. Aceste simptome pot umbri caracteristicile oricărei tulburări de personalitate subiacente.

Management și Tratament

Cum sunt tratate tulburările de personalitate?

Tulburările de personalitate sunt unele dintre cele mai dificile tulburări de tratat în psihiatrie. Acest lucru se datorează în principal faptului că persoanele cu tulburări de personalitate nu cred că comportamentul lor este problematic, așa că nu caută adesea tratament.

Și chiar dacă o persoană cu o tulburare de personalitate caută tratament, medicina modernă încă duce lipsă de opțiuni de tratament disponibile - nu există medicamente aprobate în prezent pentru a trata nicio tulburare de personalitate. Dar există medicamente care pot ajuta cu simptomele de anxietate și depresie, care sunt frecvente la persoanele cu o tulburare de personalitate.

Dar psihoterapia (terapia prin discuții) poate ajuta la gestionarea tulburărilor de personalitate. Psihoterapia este un termen pentru o varietate de tehnici de tratament care au ca scop să te ajute să identifici și să schimbi emoțiile, gândurile și comportamentele problematice. Lucrul cu un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, poate oferi sprijin, educație și îndrumare ție și familiei tale.

Principalele obiective ale psihoterapiei pentru tratarea tulburărilor de personalitate includ:

• Reducerea suferinței imediate, cum ar fi anxietatea și depresia.
• A ajuta persoana să înțeleagă că problemele sale sunt interne și nu sunt cauzate de alte persoane sau situații.
• Scăderea comportamentului nesănătos și nedorit din punct de vedere social.
• Modificarea trăsăturilor de personalitate care cauzează dificultăți.

Există mai multe tipuri diferite de psihoterapie, iar fiecare tulburare de personalitate necesită tipuri diferite.

De exemplu, studiile arată că terapia comportamentală dialectică (DBT) este eficientă pentru tratarea persoanelor cu tulburare de personalitate borderline, iar persoanele cu tulburare de personalitate histrionică beneficiază adesea de terapia cognitiv-comportamentală (CBT).

Prevenție

Pot fi prevenite tulburările de personalitate?

În acest moment, nu se cunoaște nicio modalitate de a preveni tulburările de personalitate, dar multe dintre problemele conexe ar putea fi atenuate cu tratament. Căutarea de ajutor imediat ce apar simptomele poate ajuta la reducerea perturbărilor în viața, familia și prieteniile persoanei.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza (perspectiva) pentru tulburările de personalitate?

Deoarece persoanele cu tulburări de personalitate adesea nu caută îngrijiri medicale adecvate, prognoza generală pentru tulburările de personalitate este slabă.

Tulburările de personalitate netratate pot duce la:

• Relații slabe.
• Dificultăți ocupaționale.
• Funcționare socială afectată.

Studiile arată că tulburările de personalitate sunt asociate cu rate ridicate de:

• Șomaj.
• Divorț.
• Abuz domestic.
• Consumul de substanțe.
• Oameni fără adăpost.
• Crimă (în special tulburarea de personalitate antisocială).

În plus, persoanele cu tulburări de personalitate sunt mai susceptibile de a vizita camera de urgență (ER), de a suferi accidente traumatice și de a avea decese timpurii prin sinucidere.

Deși perspectiva este sumbră, studiile arată că gestionarea colaborativă a îngrijirilor poate îmbunătăți foarte mult rezultatele pentru persoanele cu tulburări de personalitate dacă rămân angajate în tratament.

Dacă cunoașteți pe cineva care are sau poate avea o tulburare de personalitate, încercați să îl convingeți să caute tratament. De asemenea, este important să vă informați despre natura tulburării de personalitate specifice, astfel încât să puteți înțelege mai bine la ce să vă așteptați.

Este important să ne amintim că tulburările de personalitate sunt afecțiuni de sănătate mintală. Ca și în cazul tuturor afecțiunilor de sănătate mintală, căutarea de ajutor imediat ce apar simptomele poate ajuta la reducerea perturbărilor în viața ta. Medicii specialiști în sănătate mintală pot oferi planuri de tratament care te pot ajuta să-ți gestionezi gândurile și comportamentele.

Membrii familiei persoanelor cu tulburări de personalitate se confruntă adesea cu stres, depresie, durere și izolare. Este important să ai grijă de sănătatea ta mintală și să cauți ajutor dacă te confrunți cu aceste simptome.

Întrebări frecvente

• Tulburările de personalitate se pot vindeca? Deși nu există o "vindecare" în sensul tradițional, simptomele și impactul tulburărilor de personalitate pot fi gestionate eficient prin psihoterapie și, în unele cazuri, cu ajutorul medicamentelor pentru afecțiuni asociate precum anxietatea sau depresia. Angajamentul pe termen lung în tratament este esențial.
• Cum pot ajuta pe cineva drag care are o tulburare de personalitate? Educă-te cu privire la tulburarea specifică. Încurajează persoana să caute ajutor specializat. Stabilește limite clare și menține-ți propria sănătate mintală.
• Pot avea o viață normală cu o tulburare de personalitate? Da, cu tratament adecvat și angajament față de terapie, persoanele cu tulburări de personalitate pot duce vieți productive și satisfăcătoare. Este important să ai așteptări realiste și să te concentrezi pe îmbunătățirea funcționării și a calității vieții.

Este important să reții că informațiile prezentate aici sunt doar cu titlu informativ. Te încurajăm să consulți un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.