Tulburările de alimentație

O scurtă prezentare asupra tulburărilor de alimentație: afecțiuni psihice ce afectează relația cu mâncarea. Anorexia, bulimia și sindromul mâncatului compulsiv sunt principalele tipuri. Tratamentul poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

Prezentare generală

Ce este o tulburare de alimentație?

O tulburare de alimentație este o afecțiune de sănătate mintală care afectează relația cu alimentele și modul în care te percepi (imaginea corporală). Tulburările de alimentație afectează sănătatea fizică și emoțională și pot pune viața în pericol.

Simptomele tulburărilor de alimentație arată și se simt diferit pentru fiecare persoană și variază în funcție de tip. Este posibil să numeri caloriile sau să limitezi cât și ce tipuri de alimente consumi. S-ar putea să consumi cantități mari de alimente, să mănânci articole nealimentare sau să vomiți după ce mănânci. Mâncatul te poate face să te simți vinovat sau rușinat, în loc să te simți satisfăcut.

Alimentele sunt o necesitate pentru a supraviețui. Fiecare are propria conexiune cu alimentele – lucrurile tale preferate de mâncat (sau de evitat) sunt unice pentru tine. Poate fi dificil de observat când este prezentă o tulburare de alimentație, deoarece te-ai obișnuit cu ea.

Deși te poți simți prins într-un ciclu de alimentație dezordonată, trebuie să știi că tratamentul este disponibil pentru a te ajuta să te simți bine din nou când ești pregătit.

Tipuri de tulburări de alimentație

Există mai multe tipuri diferite de tulburări de alimentație, inclusiv:

• Anorexia nervoasă: Restricționarea consumului de alimente și/sau a aportului caloric (auto-înfometare), frica de a câștiga în greutate și o imagine de sine distorsionată.
• Bulimia nervoasă: Consumul unor cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp (episoade de supraalimentare) sau credința că aportul de alimente a fost mare, urmat de eliminarea alimentelor (purgare) prin vărsături, utilizarea de laxative (medicamente care te fac să mergi la toaletă) sau exerciții fizice excesive.
• Tulburarea de alimentație compulsivă: Consumul sau gândirea că a existat un aport mare de alimente într-o perioadă scurtă de timp (episoade de supraalimentare), urmată de sentimente de rușine, regret, vinovăție sau depresie.
• Pica: Ingerarea compulsivă de articole nealimentare (cum ar fi cretă, pământ și vopsea).
• Tulburarea de ruminație: Alimentele nedigerate revin în gura unei persoane după ce au fost înghițite. Apoi, sunt remestecate, reînghițite sau scuipate.
• Tulburarea de aport alimentar evitant/restrictiv (ARFID): Limitarea cantității sau a tipului de alimente consumate din motive care nu au legătură cu o imagine de sine distorsionată sau cu o încercare de a pierde în greutate.

Este posibil să ai mai mult de un tip de tulburare de alimentație în același timp.

Cât de frecvente sunt tulburările de alimentație?

Tulburările de alimentație sunt frecvente. Studiile arată că 28,8 milioane de persoane din Statele Unite vor avea o tulburare de alimentație de-a lungul vieții.

Simptome și cauze

Tulburările de alimentație cauzează simptome care afectează sănătatea fizică și psihică.

Care sunt semnele și simptomele tulburărilor de alimentație?

Semnele și simptomele tulburărilor de alimentație variază în funcție de tip, dar pot include:

• Schimbări de dispoziție.
• Oboseală.
• Leșin sau amețeli.
• Subțierea părului sau căderea părului.
• Modificări inexplicabile ale greutății sau pierdere drastică în greutate.
• Transpirație neobișnuită sau bufeuri.

Simptomele comportamentale ale tulburărilor de alimentație pot include:

• Alimentație restrictivă.
• Consumul unei cantități mari într-o perioadă scurtă de timp.
• Evitarea alimentelor sau a anumitor alimente.
• Vărsături forțate după mese sau abuz de laxative.
• Exerciții fizice compulsive după mese.
• Pauze frecvente la baie după ce mănânci.
• Retragerea de la prieteni sau activități sociale.
• Ascunderea alimentelor sau aruncarea lor.
• Ritualuri alimentare (mestecarea alimentelor mai mult decât este necesar, mâncatul în secret).

Poate fi dificil să observi o tulburare de alimentație la o persoană dragă, deoarece adesea imită modificările dietetice sau ale stilului de viață (ajustări la lucrurile pe care le faci pentru a-ți schimba starea generală de sănătate). De asemenea, nu poți spune uitându-te la cineva dacă are această afecțiune.

Cum se simte o tulburare de alimentație?

Dacă ai o tulburare de alimentație, s-ar putea să simți că:

• Mâncarea este un inamic sau te poate afecta.
• Ai făcut ceva greșit sau rușinos după ce ai mâncat.
• Nu ești la greutatea sau dimensiunea corporală corectă.
• "Eșuezi" dacă nu îndeplinești anumite cerințe de greutate sau alimentare.
• Alți oameni te percep negativ.
• Ce și cum mănânci este singurul lucru din viața ta pe care îl poți controla.
• Nu vrei să petreci timp cu alții de teamă să nu fii judecat.

Aceste sentimente nu sunt o alegere voluntară. Dincolo de sănătatea fizică, o tulburare de alimentație îți afectează grav capacitatea de a lua decizii, emoțiile și capacitatea de a interacționa cu ceilalți așa cum te aștepți.

Ce cauzează tulburările de alimentație?

Cauza exactă a tulburărilor de alimentație este necunoscută. Dar cercetările sugerează că există câțiva factori posibili care duc la tulburări de alimentație, inclusiv:

• Genetică: Studiile au descoperit că anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă apar în familii. Poți moșteni trăsături genetice de la familia ta biologică care te fac mai predispus să dezvolți afecțiunea.
• Biologia creierului: Dopamina și serotonina sunt substanțe chimice din creier. Te fac să simți lucruri precum plăcerea și fericirea. Cercetările sugerează că aceste substanțe chimice se activează în timpul anumitor comportamente de tulburare de alimentație.
• Ideale culturale și sociale: Presiunea de a "te integra" îți poate afecta sănătatea mintală și îți poate schimba modelele de comportament pentru a atinge anumite obiective, adesea nerealiste, stabilite de alții. În era digitală, rețelele sociale, televiziunea și filmele pot influența, de asemenea, stima de sine dacă simți că nu arăți ca oamenii pe care îi urmărești sau îi admiri.
• Afecțiuni de sănătate mintală subiacente: Poți folosi măsuri extreme în legătură cu alimentele atunci când simți că alte aspecte ale vieții tale sunt greu de gestionat. O obsesie pentru mâncare devine o modalitate nesănătoasă de a face față emoțiilor sau sentimentelor dureroase. Ca urmare, unele tulburări de alimentație apar alături de alte afecțiuni de sănătate mintală.

Care sunt factorii de risc pentru tulburările de alimentație?

Oricine, la orice vârstă, poate dezvolta o tulburare de alimentație. Sunt cele mai frecvente în rândul adolescenților și tinerilor. Poți fi mai expus riscului dacă:

• Ai antecedente de tulburări de alimentație sau alte afecțiuni de sănătate mintală în familia ta biologică.
• Ai suferit traume (fizice, emoționale sau sexuale).
• Ai o afecțiune de sănătate mintală subiacentă, cum ar fi anxietatea, depresia sau tulburarea obsesiv-compulsivă.
• Participi la activități în care greutatea sau dimensiunea corpului tău este un factor (cum ar fi gimnastica, luptele sau înotul).
• Treci printr-o schimbare majoră, cum ar fi începerea unei noi școli sau a unui nou loc de muncă, un divorț sau o mutare.
• Ai diabet de tip 1. Studiile au descoperit că până la 25% dintre femeile cu diabet de tip 1 dezvoltă o tulburare de alimentație.
• Ai o personalitate perseverentă și tinzi spre perfecțiune (perfecționism).

Care sunt complicațiile tulburărilor de alimentație?

Restricționarea considerabilă a caloriilor, vărsăturile (vărsăturile) sau exercițiile fizice extreme pot avea un impact negativ asupra sănătății tale fizice. O tulburare de alimentație netratată cauzează complicații grave, cum ar fi:

• Aritmie, insuficiență cardiacă și alte probleme cardiace.
• Reflux acid (boala de reflux gastroesofagian sau GERD).
• Probleme gastrointestinale.
• Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială).
• Insuficiență de organe și leziuni cerebrale.
• Osteoporoză.
• Deshidratare severă și constipație.
• Oprirea ciclurilor menstruale (amenoree) și infertilitate.
• Accident vascular cerebral.
• Deteriorarea dinților.

Ca afecțiune de sănătate mintală, sentimentele tale despre mâncare sau imaginea corpului tău te pot pune în pericol de sinucidere sau gânduri de sinucidere. Dacă în orice moment te simți copleșit sau ai nevoie de cineva cu care să vorbești, sună sau trimite un mesaj la 988 pentru a contacta Linia de asistență pentru sinucidere și criză (S.U.A.). Cineva este disponibil să te ajute 24/7.

Diagnostic și teste

Cum sunt diagnosticate tulburările de alimentație?

Un medic specialist va pune un diagnostic de tulburare de alimentație prin:

• Efectuarea unui examen fizic.
• Analizarea simptomelor tale.
• Aflarea mai multe despre obiceiurile tale alimentare și de exerciții fizice.
• Comandarea de investigații imagistice, analize de sânge sau de urină (test de funcție renală, electrocardiogramă) pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor tale sau pentru a determina dacă ai complicații.

Medicii utilizează Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5-TR) al Asociației Americane de Psihiatrie pentru a pune un diagnostic. DSM-5-TR prezintă simptome pentru fiecare tip de tulburare de alimentație. Nu trebuie să ai fiecare simptom pentru a primi un diagnostic de tulburare de alimentație. Și chiar dacă nu ai o tulburare de alimentație specifică listată în DSM, este posibil să ai nevoie de ajutor pentru a depăși problemele legate de alimentație.

Cine diagnostichează o tulburare de alimentație?

Medicii, cum ar fi medicii și specialiștii în sănătate mintală, diagnostichează tulburările de alimentație. Medicul tău de familie poate analiza simptomele, efectua un examen fizic și poate comanda analize de sânge. Un consilier în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, efectuează o evaluare psihologică pentru a afla mai multe despre comportamentele și convingerile tale alimentare.

Management și tratament

Cum sunt tratate tulburările de alimentație?

Tratamentele pentru tulburările de alimentație variază în funcție de tip, dar pot include:

• Psihoterapie: Un specialist în sănătate mintală poate determina cel mai bun tip de terapie pentru situația ta. Opțiunile includ terapia individuală, de grup și familială. Mulți oameni cu tulburări de alimentație aleg terapia cognitiv-comportamentală (TCC).
• Medicamente: Este posibil să ai alte afecțiuni, cum ar fi anxietatea sau depresia, cu o tulburare de alimentație. Administrarea de antidepresive, antipsihotice sau alte medicamente poate îmbunătăți aceste afecțiuni.
• Consiliere nutrițională: Un dietetician autorizat cu pregătire în tulburări de alimentație te poate ajuta să îmbunătățești obiceiurile alimentare și să dezvolți planuri de masă nutritive. Acest specialist poate oferi, de asemenea, sfaturi pentru cumpărături alimentare, planificarea meselor și pregătire.

Cea mai bună abordare este adesea o combinație de opțiuni de tratament. Echipa ta de îngrijire va lucra împreună pentru a crea un plan de tratament cuprinzător pentru a aborda aspectele fizice, mentale și comportamentale ale afecțiunii.

Chiar dacă nu ai o tulburare de alimentație diagnosticată, un expert medical te poate ajuta să abordezi și să gestionezi problemele legate de alimente sau alte afecțiuni care îți afectează sănătatea.

Care sunt nivelurile de îngrijire pentru tulburările de alimentație?

Există diferite niveluri de îngrijire pentru tulburările de alimentație, inclusiv:

• Terapie ambulatorie (consiliere o dată pe săptămână).
• Terapie ambulatorie intensivă (terapie de mai multe ori pe săptămână).
• Terapie spitalizată (spitalizare).

Medicul tău de familie va lucra cu tine pentru a determina ce nivel de tratament ar fi cel mai bun.

Terapia pentru tulburările de alimentație

Terapia poate fi plină de satisfacții și provocatoare în același timp. Te vei întâlni în mod regulat cu un specialist în sănătate mintală pentru a te ajuta să înțelegi și să schimbi tiparele de gândire care îți conduc comportamentele și emoțiile.

Nu este ușor să te destăinui și să fii sincer cu cineva nou. Poate fi, de asemenea, dificil să accepți ajutor când simți că deții controlul asupra situației. Terapia te poate face să experimentezi sentimente și emoții la care poate nu vrei să te gândești.

Este bine și încurajat să discuți aceste sentimente cu medicul tău. În timp ce urmezi un tratament, trebuie să știi că echipa ta de îngrijire este disponibilă pentru a te ajuta oricând ai nevoie.

Recuperarea după o tulburare de alimentație

Vestea bună este că recuperarea este posibilă și există speranță. Tulburările de alimentație nu dispar peste noapte. Tratamentul necesită timp. Depinde de severitatea și de perioada de timp în care ai avut una. Poți observa că simptomele se îmbunătățesc după ce începi un medicament sau vorbești cu un specialist. S-ar putea să te simți și mai rău înainte de a începe să te simți mai bine. Acest lucru este normal.

Cea mai bună modalitate de a obține recuperarea este să respecți planul de tratament al medicului tău. Discută cu ei orice efecte secundare sau obstacole cu care te confrunți. Rămâi sincer și deschis cu privire la sentimentele tale. Medicii tăi pot oferi îndrumări personalizate pentru a te ajuta să te întorci mai repede la starea de bine.

Prevenție

Pot fi prevenite tulburările de alimentație?

Nu există nicio modalitate cunoscută de a preveni în totalitate tulburările de alimentație.

Dacă tulburările de alimentație sau afecțiunile de sănătate mintală apar în familia ta biologică, conștientizarea te ajută pe tine și pe echipa ta de îngrijire să le detectați și să le tratați din timp. Tratamentul prompt poate rupe tiparele comportamentale nesănătoase înainte de a deveni mai greu de depășit.

Cum pot reduce riscul de tulburări de alimentație?

Poți reduce riscul de a dezvolta o tulburare de alimentație prin tratarea afecțiunilor generale de sănătate și a afecțiunilor de sănătate mintală (cum ar fi depresia, anxietatea și tulburarea obsesiv-compulsivă) la primul semn de simptome.

Dacă ești părinte sau îngrijitor și știi că tulburările de alimentație apar în familia ta biologică, următoarele pot reduce riscul în rândul copiilor:

• Fii un model pozitiv.
• Mănâncă alimente sănătoase și evită să vorbești despre alimente ca fiind "bune" sau "rele".
• Evită să vorbești despre "dietă" cu copiii.
• Evită să faci comentarii negative despre corpuri.

Prognoză

Care este perspectiva pentru tulburările de alimentație?

Tratamentul este disponibil pentru toate tipurile de tulburări de alimentație. Este util să detectezi din timp o tulburare de alimentație și să începi imediat tratamentul pentru cea mai bună perspectivă. Recuperarea necesită timp și este posibil să ai nevoie de sprijin pe tot parcursul vieții.

Tulburările de alimentație netratate pot pune viața în pericol. Dacă tu sau o persoană dragă aveți simptome de tulburare de alimentație, solicitați tratament de la un medic.

Viața cu...

Când ar trebui să consult un medic?

Contactează un medic dacă:

• Constați că relația ta cu mâncarea îți provoacă suferință.
• Observi că relația ta cu mâncarea îți împiedică activitățile de zi cu zi.
• Ai dureri în piept, dificultăți de respirație sau palpitații cardiace.
• Experimentezi amețeli frecvente sau leșin.
• Ai o durere de gât severă sau reflux acid.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Dacă ai o tulburare de alimentație, poate vrei să întrebi medicul tău:

• Ce tip de tulburare de alimentație am?
• Care este cel mai bun tratament pentru mine?
• Care sunt riscurile și efectele secundare ale tratamentului?
• Ce tip de îngrijire de urmărire am nevoie după tratament?
• Ar trebui să fiu atent la semnele de complicații?

O notă

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni medicale grave care îți pot afecta sănătatea mintală și fizică. Poate că nu observi că comportamentul tău este dăunător sau periculos, deoarece ți se pare atât de normal.

Dacă crezi că ai o tulburare de alimentație, este important să cauți ajutor. Cu îngrijire medicală adecvată și consiliere în sănătate mintală, te poți simți mai bine.

Chiar dacă "a te simți mai bine" pare o șansă mică, poți atinge acest obiectiv. Ajută întotdeauna să ai sprijin. Ia legătura cu un prieten sau cu o persoană dragă. Fii deschis și sincer. Încurajarea lor poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a face primul pas către recuperare.

Întrebări frecvente

• Ce înseamnă recuperare într-o tulburare de alimentație? Recuperarea înseamnă a avea o relație sănătoasă cu mâncarea și cu imaginea corporală, gestionând emoțiile fără a recurge la comportamente nesănătoase.

• Pot să mă recuperez complet dintr-o tulburare de alimentație? Da, cu tratament și sprijin adecvat, recuperarea completă este posibilă pentru multe persoane.

• Ce ar trebui să fac dacă suspectez că cineva apropiat are o tulburare de alimentație? Abordează persoana cu compasiune și îngrijorare. Încurajează-o să caute ajutor specializat și oferă-i sprijinul tău.

Nu ezitați să consultați un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.