Tulburări de ritm circadian

Prezentare generală

Ce sunt tulburările de ritm circadian?

Tulburările de ritm circadian sunt afecțiuni care perturbă sau afectează ciclul natural somn-veghe al corpului dumneavoastră. Aceste perturbări afectează calitatea somnului, momentul somnului și modul în care funcționați în timpul stării de veghe. Ele sunt cunoscute și sub denumirea de „tulburări de somn cu ritm circadian” sau „tulburări somn-veghe cu ritm circadian”.

„Circadian” provine din latină și înseamnă „în jurul zilei”. Ritmul circadian îi spune corpului dumneavoastră când să doarmă și să se trezească. Acesta implică componente și procese multiple în sistemele din întregul corp. Ritmurile circadiene ale majorității oamenilor sunt automate, iar corpurile lor le urmează fără probleme. Dar, dacă aveți o tulburare de ritm circadian, este posibil ca acest proces să nu funcționeze așa cum ar trebui.

Tipuri de tulburări de ritm circadian

• Tulburare de fus orar (Jet lag). Ați călătorit recent într-un fus orar diferit, ceea ce vă scoate din sincronizare cu programul zi/noapte cu care sunteți obișnuit.

• Tulburare de somn legată de munca în schimburi (SWSD). Aveți dificultăți în a vă adapta ritmul circadian la programul de lucru. Sunteți mai predispus la aceasta dacă lucrați în ture de noapte.

• Tulburare de fază întârziată somn-veghe (DSWPD). Programul dumneavoastră de somn/veghe este mult mai târziu decât cel al persoanei medii. Este mai frecventă la copii și adolescenți.

• Tulburare de fază avansată somn-veghe (ASWPD). Vă culcați mai devreme și vă treziți mai devreme decât persoana medie.

• Tulburare de ritm somn-veghe neregulat (ISWRD). Orele dumneavoastră de somn și de veghe au loc la intervale imprevizibile, dezorganizate. Acest lucru se întâmplă de obicei persoanelor cu demență sau alte boli degenerative ale creierului.

• Tulburare de ritm somn-veghe non-24 de ore (N24SWD). Ritmul dumneavoastră circadian este previzibil, dar nu este de 24 de ore ca al majorității oamenilor. De obicei, este mai lung, dar ar putea fi mai scurt.

Alte tulburări sau perturbări ale ritmului circadian, diferite de cele enumerate mai sus, sunt, de asemenea, posibile. În aceste cazuri, experții le clasifică drept „tulburare somn-veghe circadiană nespecificată altfel”.

Cât de frecvente sunt tulburările de ritm circadian?

Majoritatea tulburărilor de ritm circadian sunt rare. Experții estimează că afectează aproximativ 3% dintre oameni la nivel mondial.

Există două excepții cheie de la aceasta: tulburarea de fus orar și tulburarea de somn legată de munca în schimburi. Tulburarea de fus orar este frecventă și de așteptat pentru călătorii care zboară către o destinație cu o diferență de timp de cel puțin două ore. Tulburarea de somn legată de munca în schimburi afectează aproximativ o treime dintre persoanele care lucrează în schimburi în timpul orelor de noapte.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele tulburărilor de ritm circadian?

Simptomele tulburărilor de ritm circadian se învârt în jurul somnului și al trezirii. Acestea implică în mod specific detalii despre ciclul dumneavoastră de somn sau despre modul în care corpul dumneavoastră se ancorează în mod natural la zi și noapte.

Simptomele acestor diverse tulburări variază în funcție de tulburarea specifică. Puteți avea:

• Dificultate în a adormi (insomnie).
• Dificultate în a rămâne adormit.
• Dificultate în a adormi din nou în mijlocul nopții sau dimineața devreme.
• Trezire mai devreme decât doriți sau planificați.
• Dificultate la trezire (inerție de somn) sau ore de somn-veghe imprevizibile.
• Somnolență în timpul zilei, care poate duce la hipersomnie.
• Nevoie de a trage un pui de somn în timpul zilei.
• Oboseală.
• Dureri de cap.
• Depresie, iritabilitate și alte probleme din cauza lipsei de somn.

Ce cauzează tulburările de ritm circadian?

Persoanele cu tulburări de ritm circadian au adesea diferențe în „ceasul” natural al corpului lor sau în procesele conexe. Uneori, aceasta implică o problemă într-o parte a creierului dumneavoastră.

În interiorul creierului dumneavoastră se află o structură numită hipotalamus. Hipotalamusul găzduiește o grupare specifică de celule cerebrale (neuroni) numită nucleul suprachiasmatic (SCN). Acesta este „ceasul” corpului dumneavoastră. Fără indicii externe, corpul uman funcționează, în general, pe un ciclu somn-veghe care durează puțin peste 24 de ore.

Tulburările de ritm circadian pot apărea din cauza:

• Leziuni cerebrale sau perturbări ale activității cerebrale. Exemplele includ boli degenerative ale creierului, leziuni la cap și infecții care provoacă encefalită.
• Deficiențe de vedere. SCN are o conexiune directă cu ochii dumneavoastră. De aceea, lumina zilei este un punct de referință cheie. De asemenea, persoanele cu leziuni ale ochilor, retinei sau nervilor optici sunt mai susceptibile de a avea tulburări de ritm circadian.
• Călătorie. Tulburarea de fus orar este o tulburare cheie a ritmului circadian care se întâmplă în întregime din cauza progreselor tehnologiei moderne. Putem călători mai repede decât știu corpurile noastre să se adapteze.
• Muncă. Persoanele care încep să lucreze în ture de noapte pot experimenta tulburări de ritm circadian din cauza schimbării.
• Necunoscut. Unele persoane au tulburări de ritm circadian din motive pe care experții nu le pot explica sau nu pot găsi o cauză.

Care sunt factorii de risc pentru tulburările de ritm circadian?

Mai mulți factori de risc potențiali pot face ca tulburările de ritm circadian să se dezvolte mai probabil. Puteți gestiona unele dintre ele, dar altele nu sunt gestionabile.

Acestea includ:

• Vârsta. Copiii și adolescenții sunt mai predispuși să dezvolte tulburare de fază întârziată somn-veghe. Adulții mai în vârstă (în special cei peste 60 de ani) sunt mai predispuși să aibă tulburare de fază avansată somn-veghe.
• Genetică. Puteți moșteni anumite trăsături și caracteristici de somn de la unul sau ambii părinți. Există, de asemenea, cercetări care leagă anumite mutații genetice de un risc mai mare de anumite tulburări de ritm circadian.
• Direcția călătoriei aeriene. Călătoria spre est (care avansează ciclul de somn) tinde să provoace un jet lag mai sever decât călătoria spre vest (care întârzie ciclul de somn).
• Schimbări de sincronizare a schimburilor. Muncitorii în schimburi care își schimbă schimburile sunt mai susceptibili de a experimenta probleme dacă trec la un schimb mai devreme decât cel cu care sunt obișnuiți.
• Diferențe de neurodezvoltare. Persoanele cu tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) sau tulburare de spectru autist pot fi mai predispuse la dezvoltarea tulburărilor de ritm circadian.

Care sunt complicațiile tulburărilor de ritm circadian?

Tulburările de ritm circadian pot varia foarte mult. Unele au efecte minime, în timp ce altele provoacă perturbări majore. Unele exemple includ:

• Dificultăți la școală sau la serviciu. Persoanele cu o tulburare de ritm circadian pot avea probleme cu programul școlar sau de lucru.
• Alte probleme de somn. Persoanele cu o tulburare de ritm circadian pot dezvolta alte probleme de somn sau tulburări de somn, în special insomnie cronică.
• Consumul de substanțe. Persoanele cu o tulburare de ritm circadian pot încerca somnifere fără prescripție medicală, alcool sau droguri (prescrise sau neprescrise) pentru a le ajuta să doarmă. Acest lucru poate duce la dezvoltarea tulburării de consum de alcool sau a tulburării de consum de substanțe.
• Accidente și vătămări. Persoanele cu o tulburare de ritm circadian pot avea somnolență în timpul zilei. Acest lucru poate duce la accidente sau vătămări.

Diagnostic și teste

Cum sunt diagnosticate tulburările de ritm circadian?

Pentru a primi un diagnostic de tulburare de ritm circadian, trebuie să aveți simptomele timp de cel puțin trei luni (singura excepție este tulburarea de fus orar, care nu are cerințe de timp). Un medic specialist poate diagnostica o tulburare de ritm circadian folosind o combinație de metode. Acestea includ:

• Chestionare, antecedente medicale și discuții cu dumneavoastră. Aceasta include punerea de întrebări și colectarea de informații despre simptomele dumneavoastră, obiceiurile de somn și orice modificări sau probleme care vă afectează viața profesională sau personală.
• Un examen fizic și neurologic. Acesta caută semne sau simptome ale oricărei afecțiuni care ar putea cauza sau contribui la problemele de ritm circadian.
• Teste de laborator. Acestea includ teste de salivă, sânge și urină. Acestea caută și verifică nivelurile de hormoni și alți markeri care ar putea indica cauza sau tipul de tulburare de ritm circadian pe care o aveți.
• Scanări imagistice. Scanările prin tomografie computerizată (CT) și rezonanță magnetică (RMN) pot ajuta la diagnosticarea afecțiunilor care ar putea cauza sau contribui la o tulburare de ritm circadian.
• Jurnale de somn. Medicul dumneavoastră vă poate cere să țineți un jurnal de somn pentru a urmări obiceiurile dumneavoastră de somn.
• Actigrafie. Acest test implică un dispozitiv purtabil, sensibil la mișcare. Medicii specialiști îl pot folosi pentru a urmări și analiza tiparele dumneavoastră de activitate. Multe dintre aceste dispozitive arată ca un ceas de mână și le purtați ca pe unul. Medicul dumneavoastră vă poate cere să purtați unul 24 de ore pe zi timp de câteva zile sau chiar două săptămâni.

Alte teste pot fi, de asemenea, posibile, în funcție de simptomele dumneavoastră și de ceea ce suspectează medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă poate spune mai multe despre testele specifice pe care le recomandă și de ce consideră că aceste teste vor fi utile.

Management și tratament

Cum sunt tratate tulburările de ritm circadian?

Tratamentele pentru tulburările de ritm circadian variază în funcție de tulburarea specifică și de circumstanțele dumneavoastră personale. Tratamentele pot implica una sau mai multe dintre următoarele:

• Ajustarea iluminării.
• Administrarea de melatonină suplimentară (un hormon de reglare a somnului pe care corpul dumneavoastră îl produce în mod natural) sau medicamente care funcționează similar, după ce ați discutat cu medicul dumneavoastră.
• Ajustarea comportamentelor legate de somn.

Ajustarea iluminării

SCN se conectează direct la retinele dumneavoastră. Această conexiune este motivul pentru care lumina zilei are un efect atât de puternic asupra ritmului circadian al majorității oamenilor.

Dacă ați fost la secțiunea de iluminat dintr-un magazin mare de hardware, probabil ați observat că becurile vin în multe nuanțe diferite de alb. Există alb albastru și alb galben, alb cald și alb rece. Dacă aveți tulburări de ritm circadian, puteți ajusta luminozitatea și temperatura culorii luminii din jurul dumneavoastră pentru a vă ajuta să vă gestionați ciclul somn/veghe.

În general, lumina puternică vă ajută să vă treziți, iar lumina slabă vă ajută să vă relaxați. Deci, ați putea încerca să aprindeți lumini puternice dimineața, la trezire. Și, pe măsură ce vă pregătiți de culcare, estompați luminile.

Puteți ajusta, de asemenea, culoarea luminilor din jurul dumneavoastră. Temperaturile mai reci ale luminii au mai mult albastru în ele (gândiți-vă la albastrul cerului). Creierul dumneavoastră este cel mai sensibil la lumina albastră și puteți folosi acest lucru în avantajul dumneavoastră pentru a vă ajuta somnul. Încercați să limitați utilizarea luminilor reci (albastre) la timpul zilei. Apoi, pe măsură ce se apropie seara, folosiți o lumină mai caldă, galbenă.

Ecranele precum televizoarele, monitoarele computerelor și smartphone-urile emit lumină albastră. Ajustarea setărilor de culoare a ecranului și limitarea utilizării acestora înainte de culcare vă pot ajuta să dormiți.

Medicamente

Corpul dumneavoastră produce un hormon, melatonina, pentru a vă regla ritmul circadian și a vă face somn. Lucrați îndeaproape cu medicul dumneavoastră pentru a determina doza de melatonină potrivită pentru dumneavoastră. Suplimentele de melatonină sunt disponibile fără prescripție medicală și există medicamente eliberate pe bază de rețetă care funcționează similar cu melatonina. Exemplele includ tasimelteon sau ramelteon. Medicii specialiști le prescriu adesea pentru tulburările de ritm circadian.

Ajustări ale comportamentului de somn

„Igiena somnului” este termenul pe care medicii specialiști îl folosesc adesea pentru a descrie comportamentele care pot îmbunătăți calitatea și cantitatea somnului. Comportamentele de igienă a somnului includ:

• Stabiliți și mențineți un program de somn consistent.
• Mutați treptat ora de culcare.
• Faceți-vă timp să dormiți suficient.
• Aveți o rutină de culcare.
• Evitați luminile puternice și ecranele electronice aproape de culcare.
• Evitați alcoolul și mesele și limitați consumul de lichide aproape de culcare.
• Folosiți-vă dormitorul doar pentru somn sau activități intime.

Prevenție

Pot fi prevenite tulburările de ritm circadian?

Multe tulburări de ritm circadian apar în mod imprevizibil sau din motive pe care nu le puteți controla. Este posibil să puteți reduce riscul de a dezvolta unele dintre ele. O tulburare de ritm circadian, tulburarea de fus orar, este considerată o consecință normală a călătoriei prin zonele orare cu avionul.

Dar unele cauze ale tulburărilor de ritm circadian sunt imposibil de prevenit. Acest lucru este valabil mai ales atunci când aceste tulburări apar din cauza deteriorării sau perturbărilor din creierul dumneavoastră sau din cauza geneticii dumneavoastră sau a trăsăturilor moștenite de la părinții dumneavoastră.

Perspectiva / Prognoza

La ce mă pot aștepta dacă am o tulburare de ritm circadian?

Dacă aveți o tulburare de ritm circadian, ceea ce vă puteți aștepta variază în funcție de tulburarea specifică. În general, aceste afecțiuni interferează cu somnul atunci când încercați să faceți acest lucru și vă fac să vă simțiți somnoros atunci când ar trebui să fiți treaz și alert. Este posibil să puteți gestiona sau minimiza aceste simptome cu modificări ale comportamentelor dumneavoastră de somn și tratament.

Tulburările de ritm circadian nu sunt periculoase în mod direct, dar pot crește riscul de situații periculoase. A adormi în timp ce conduceți sau operați utilaje grele poate fi extrem de periculos. Și chiar și atunci când o tulburare de ritm circadian nu vă pune în pericol, aceasta poate interfera totuși cu viața dumneavoastră. Acest lucru poate crea probleme la serviciu, cu familia sau cu cei dragi, sau în timpul evenimentelor și activităților sociale.

Cât durează tulburările de ritm circadian?

Cât durează tulburările de ritm circadian depinde de mulți factori, în special de tulburarea specifică pe care o aveți, de cât de bine gestionați simptomele cu igiena somnului și alte modificări și de cât de bine răspundeți la tratament. Uneori, tulburările de ritm circadian sunt permanente. Acest lucru este valabil mai ales în cazul tulburărilor cauzate de leziuni cerebrale provocate de boli degenerative ale creierului. Medicul dumneavoastră vă poate spune mai multe despre ceea ce ar trebui să vă așteptați în cazul dumneavoastră particular.

Unele tulburări de ritm circadian se inversează în mod natural. Un exemplu în acest sens este tulburarea de fus orar, care poate dura între două zile și două săptămâni (cu cât diferența de timp este mai mare, cu atât simptomele durează mai mult). Un alt exemplu este tulburarea de somn legată de munca în schimburi, care se poate rezolva cu un program consistent de ture de noapte sau trecerea la o tură de zi.

Cum să trăiești cu...

Cum am grijă de mine?

Dacă suspectați că aveți o tulburare de ritm circadian, este o idee bună să discutați cu un medic specialist, cum ar fi un specialist în medicina somnului sau un psiholog comportamental în medicina somnului. A face acest lucru mai devreme decât mai târziu vă poate ajuta să evitați probleme mai grave, cum ar fi accidente legate de somnolența din timpul zilei sau probleme la serviciu sau la școală.

Odată ce discutați cu un medic specialist și obțineți un diagnostic, este important să urmați îndrumările medicului dumneavoastră. Acest lucru este valabil mai ales când vine vorba de ajustarea obiceiurilor, comportamentelor și rutinei dumneavoastră legate de somn. Igiena somnului este adesea esențială.

Alte lucruri care vă vor ajuta să gestionați o tulburare de ritm circadian pot varia în funcție de tulburarea pe care o aveți și de circumstanțele dumneavoastră. Medicul dumneavoastră este cea mai bună sursă de informații cu privire la ceea ce puteți face pentru a vă îmbunătăți simptomele și a evita alte probleme.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Unele întrebări pe care ați putea dori să le adresați medicului dumneavoastră includ:

• Ce tulburare de ritm circadian am?
• Tulburarea mea de ritm circadian are o cauză identificabilă?
• Cum îmi afectează tiparele somn-veghe?
• Care sunt opțiunile de tratament?
• Cât durează de obicei această tulburare?
• Ce pot face pentru a gestiona această tulburare?
• Ce ar trebui să evit sau să nu fac dacă am această tulburare?

O notă de la [Instituție Medicală]

Poate fi frustrant să experimentați perturbări într-un lucru pe care nu îl puteți controla în mod conștient. Deci, dacă credeți că ați putea avea o tulburare de ritm circadian, este o idee bună să consultați un medic specialist. Există multe modalități posibile de a trata și gestiona aceste afecțiuni. În acest fel, puteți împinge ciclul natural somn-veghe al corpului dumneavoastră în direcția corectă, ajutându-vă să profitați la maximum de zi, să dormiți cel mai bine noaptea și să vă simțiți mai bine cu privire la sănătatea și starea dumneavoastră de bine non-stop.

Întrebări frecvente

• Cât de importantă este lumina în reglarea ritmului circadian? Lumina este un factor crucial. Expunerea la lumină puternică, în special la lumina soarelui, ajută la menținerea ceasului intern sincronizat cu ciclul zi-noapte. Evitarea luminii puternice seara, în special a luminii albastre de la ecrane, poate îmbunătăți somnul.

• Melatonina este întotdeauna un tratament eficient pentru tulburările de ritm circadian? Melatonina poate fi eficientă, dar nu funcționează la fel de bine pentru toată lumea. Eficacitatea sa depinde de tipul de tulburare, momentul administrării și doza. Este important să consultați un medic specialist pentru a determina dacă melatonina este potrivită pentru dumneavoastră și cum să o utilizați corect.

• Igiena somnului poate ajuta cu adevărat tulburările de ritm circadian? Da, igiena somnului joacă un rol esențial. Obiceiuri consistente de culcare și trezire, un mediu de somn confortabil și evitarea stimulentelor înainte de culcare pot avea un impact semnificativ asupra calității somnului și pot ajuta la reglarea ritmului circadian.

Vă rugăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.