Tulburări de Mișcare

Un spectru larg de afecțiuni neurologice, denumite tulburări de mișcare, afectează capacitatea de a controla mișcările corpului. Acestea se pot manifesta prin mișcări involuntare, excesive sau prin dificultăți în inițierea și executarea mișcărilor voluntare. Diagnosticarea precisă și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Prezentare Generală

Ce este considerat o tulburare de mișcare?

Tulburările de mișcare sunt un grup de afecțiuni neurologice care provoacă mișcări anormale. Acestea ar putea fi mișcări crescute (cum ar fi spasme, tresăriri sau tremurături) și/sau mișcări diminuate sau lente. Ele pot afecta acțiunile pe care alegeți să le faceți (voluntare) sau pot cauza mișcări necontrolate (involuntare).

Fiecare mișcare a corpului pe care o faceți, de la ridicarea piciorului până la mișcarea maxilarului și a limbii pentru a vorbi, implică o comunicare complexă între:

• Sistemul nervos central (creierul și măduva spinării).
• Nervii motori.
• Mușchii scheletici.

Deteriorarea sau funcționarea defectuoasă a zonelor creierului care controlează mișcarea are ca rezultat o tulburare de mișcare.

Există mai multe tulburări de mișcare diferite, iar severitatea lor variază. Unele afectează doar o zonă a corpului, în timp ce altele pot afecta majoritatea corpului. Unele pot interfera cu anumite sarcini, cum ar fi scrisul, în timp ce altele pot duce la probleme cu mersul și mobilitatea.

Mișcările anormale pot fi singura parte a unei afecțiuni, cum ar fi în tremorul esențial. Sau pot fi unul dintre multele simptome sau sindroame, cum ar fi în boala Parkinson (BP). În plus, anumite tulburări de mișcare pot fi atât o afecțiune de sine stătătoare, cât și un simptom al altor afecțiuni, cum ar fi mioclonia.

Este important de reținut că afecțiunile care duc la o lipsă de mișcare (cum ar fi paralizia) sau mușchi slăbiți (cum ar fi distrofia musculară) nu sunt considerate tulburări de mișcare, chiar dacă afectează mobilitatea. Tulburările de mișcare provoacă mișcări anormale, nedorite.

Care sunt tipurile de mișcări anormale?

Există două tipuri principale de mișcări anormale:

• Mișcare hiperkinetică.
• Mișcare hipokinetică.

O tulburare de mișcare poate avea ambele tipuri sau doar una.

Mișcare hiperkinetică

Tulburările de mișcare hiperkinetică implică mișcare crescută. „Hiper” înseamnă „peste” sau „dincolo”, iar „kinetic” înseamnă „mișcare”. Poate afecta mișcarea voluntară (acțiuni pe care alegeți să le întreprindeți) sau poate provoca mișcare involuntară (acțiuni care sunt în afara controlului dumneavoastră).

Tipurile de mișcare hiperkinetică includ:

• Acatizie: Acatizia face dificilă șederea sau rămânerea nemișcată din cauza neliniștii interioare. Acatizia este asociată cu utilizarea anumitor tipuri de medicamente, în special medicamente antipsihotice (neuroleptice).
• Ataxie: Ataxia apare atunci când aveți o problemă cu coordonarea, determinându-vă să vă mișcați într-un mod nesigur, stângaci sau chiar neîndemânatic. Ataxia poate fi o afecțiune sau un simptom al unei alte afecțiuni. Este mult mai frecventă ca simptom.
• Coree, atetoză și balism: Coreea este o tulburare de mișcare care provoacă mișcări musculare involuntare, imprevizibile. Tulburarea vă poate face să arătați ca și cum ați dansa, sunteți neliniștit sau agitat. Este frecventă în boala Huntington. Atetoza este un flux continuu de mișcări lente, de răsucire sau târâtoare, care implică de obicei mâinile și picioarele. Balismul implică de obicei mișcări mai intense, cum ar fi aruncarea forțată a unui braț sau picior.
• Distonie: Distonia reprezintă contracții musculare susținute sau intermitente care provoacă mișcări sau posturi anormale, adesea repetitive. Distonia este un simptom comun al paraliziei cerebrale și al mai multor afecțiuni neurodegenerative.
• Mioclonie: Mioclonia reprezintă spasme musculare scurte, involuntare sau tresăriri. Persoanele care se confruntă cu tresăriri sau tresăriri mioclonice au mușchi care se încordează neașteptat (mioclonie pozitivă) sau se relaxează (mioclonie negativă).
• Spasticitate: Spasticitatea este o perturbare a modelelor de mișcare musculară care face ca anumiți mușchi să se contracte dintr-o dată când încercați să vă mișcați sau chiar în repaus. Interferează cu mișcarea și vă poate afecta, de asemenea, vorbirea și modul în care mergeți (mers).
• Stereotipii (mișcări stereotipice): Stereotipiile sunt mișcări complexe și de obicei bilaterale (ambele părți ale corpului dumneavoastră). Sunt modelate și arată la fel sau foarte similar de fiecare dată. Exemplele includ legănarea, fluturarea mâinilor, mersul încolo și încoace și strângerea corpului. Stereotipiile pot fi o caracteristică a multor afecțiuni, inclusiv tulburarea spectrului autist și sindromul Rett.
• Ticuri: Ticurile sunt mișcări modelate, repetitive, non-ritmice. Ticurile simple sunt scurte și implică un mic grup de mușchi. Exemplele includ clipirea, încrețirea feței, smucirea capului, curățarea gâtului și grohăitul. Ticurile complexe pot dura mai mult și pot implica mai mulți mușchi. Exemplele includ săritul și rostirea anumitor cuvinte sau fraze. Ticurile fac parte din sindromul Tourette, dar pot fi prezente și în alte afecțiuni.
• Tremor: Tremorul implică tremurături involuntare sau mișcări de agitare. Mișcările pot fi într-una sau mai multe părți ale corpului dumneavoastră. Tremurul se întâmplă atunci când mușchii dumneavoastră se contractă și se relaxează în mod repetat.

Mișcare hipokinetică

Tulburările de mișcare hipokinetică implică mișcare diminuată sau lentă. „Hipo” înseamnă „sub” sau „dedesubt”. În general, afectează mișcarea voluntară.

Parkinsonismul este principalul tip de mișcare hipokinetică. Este un termen umbrelă care se referă la afecțiunile cerebrale care provoacă mișcări încetinite, rigiditate (înțepenire), tremor sau probleme de echilibru.

Parkinsonismul neurodegenerativ apare cel mai frecvent în boala Parkinson, dar poate fi, de asemenea, o caracteristică a următoarelor afecțiuni:

• Atrofie multisistemică.
• Degenerescență corticobazală.
• Paralizie supranucleară progresivă.
• Demenza cu corpi Lewy.

Parkinsonismul se poate dezvolta, de asemenea, din cauza leziunilor repetate la cap, a substanțelor toxice, a utilizării medicamentelor psihiatrice și a lipsei fluxului sanguin către anumite zone ale creierului.

Bradikinezia este o altă mișcare hipokinetică. Implică încetinirea mișcării și a vitezei sau ezitări progresive sau opriri pe măsură ce continuați mișcările. Este unul dintre principalele semne ale bolii Parkinson.

Care sunt tipurile de tulburări de mișcare?

Există mai multe tulburări de mișcare. Unele includ:

• Tremor esențial: Tremorul esențial face ca părți ale corpului dumneavoastră să se agite incontrolabil. De obicei, afectează mâinile și brațele, dar poate afecta și capul, vocea și alte părți ale corpului.
• Boala Huntington: Boala Huntington este o afecțiune genetică care afectează creierul, provocând mișcări instabile și incontrolabile (coree) în mâini, picioare și față. Simptomele se agravează în timp.
• Atrofie multisistemică (AMS): AMS este o afecțiune rară care face ca anumite zone ale creierului să se deterioreze. Poate provoca ataxie și parkinsonism.
• Boala Parkinson: Boala Parkinson este o tulburare a creierului care provoacă mișcări neintenționate sau incontrolabile și dificultăți de echilibru și coordonare. De asemenea, provoacă declin cognitiv (mental).
• Tulburare de mișcare periodică a membrelor (TMPM): TMPM implică mișcări repetitive ale membrelor care apar în timpul somnului și pot provoca întreruperi ale somnului. Mișcările membrelor implică de obicei membrele inferioare, constând în extensia degetului mare și flexia gleznei, a genunchiului și a șoldului.
• Paralizie supranucleară progresivă (PSP): PSP este o tulburare neurodegenerativă rară care deteriorează anumite zone ale creierului dumneavoastră. Afectează modul în care mergeți, gândiți, înghițiți și vă mișcați ochii.
• Sindromul picioarelor neliniștite (SPN): SPN este o tulburare de somn care provoacă o nevoie intensă, adesea irezistibilă de a vă mișca picioarele (și chiar brațele sau corpul). Apare împreună cu alte senzații în membrele dumneavoastră, cum ar fi tragerea, târârea, tragerea, pulsatilitatea, mâncărimea, durerea, arderea sau târârea.
• Sindromul Rett: Sindromul Rett este o afecțiune genetică rară care afectează vorbirea, utilizarea intenționată a mâinii și coordonarea.
• Diskinezie tardivă: Diskinezia tardivă poate rezulta din administrarea de medicamente antipsihotice (neuroleptice) timp de mulți ani. Poate provoca ticuri faciale involuntare. Poate provoca, de asemenea, mișcări incontrolabile, cum ar fi plesnitul buzelor.
• Sindromul Tourette: Sindromul Tourette este o tulburare neurologică care afectează creierul și nervii dumneavoastră. Vă face să faceți mișcări sau sunete bruște (ticuri) și este însoțit de anxietate, ADHD și adesea tulburare obsesiv-compulsivă.
• Boala Wilson: Boala Wilson este o afecțiune genetică rară care apare atunci când corpul dumneavoastră acumulează prea mult cupru, în special în ficat și creier. Poate provoca mușchi rigizi, tremurături și mișcări incontrolabile.

Care este cea mai frecventă tulburare de mișcare?

Cele mai frecvente două tulburări de mișcare sunt boala Parkinson și tremorul esențial.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele tulburărilor de mișcare?

Simptomele tulburărilor de mișcare variază foarte mult. Toate tulburările de mișcare provoacă mișcări anormale. Unele tulburări de mișcare au alte simptome, cum ar fi modificări ale gândirii și ale dispoziției. Simptomele pot varia ca severitate de la abia sesizabile la perturbatoare.

În general, semnele și simptomele tulburărilor de mișcare includ:

• Episoade de mișcare necontrolată, cum ar fi spasme, spasme, tremurături, tresăriri, răsuciri și agitare.
• Probleme cu coordonarea și echilibrul.
• Dificultăți cu anumite sarcini de mișcare, cum ar fi scrisul, înghițirea sau vorbirea.
• Dificultate la mers sau modificări ale mersului dumneavoastră.
• Rigiditate sau înțepenire a membrelor și a trunchiului.

Mișcările anormale pot afecta una sau mai multe dintre mai multe părți ale corpului dumneavoastră, inclusiv:

• Membre.
• Mâini și degete.
• Picioare și degete.
• Mușchii faciali.
• Cap și gât.
• Trunchi și postură.
• Voce.

Cum știu dacă am o tulburare de mișcare?

Cu toții experimentăm mișcări incontrolabile uneori, cum ar fi spasme musculare aleatorii, tresăriri hipnice sau sughițuri. Cu toate acestea, simptomele neobișnuite sau persistente pot fi semne ale unei tulburări de mișcare. Dacă observați o schimbare consistentă în mișcările dumneavoastră sau ale copilului dumneavoastră, este important să consultați un medic specialist pentru a primi un diagnostic și un tratament.

Care este cauza tulburărilor de mișcare?

În general, tulburările de mișcare se dezvoltă din cauza deteriorării sau a funcționării defectuoase a anumitor părți ale creierului dumneavoastră care controlează mișcarea, inclusiv:

• Cortexul motor primar: Cortexul motor primar este o fâșie de țesut cerebral din lobul frontal. Este responsabil pentru inițierea mișcărilor voluntare. Deteriorarea cortexului motor primar poate duce la spasticitate, mioclonie și probleme cu mișcările fine.
• Ganglionii bazali: Ganglionii dumneavoastră bazali ajută la pornirea și netezirea mișcărilor musculare voluntare, suprimă mișcările involuntare și coordonează modificările posturii dumneavoastră. Deteriorarea ganglionilor dumneavoastră bazali poate duce la coree, atetoză, distonie și parkinsonism.
• Cerebel: Cerebelul dumneavoastră vă coordonează mișcările, ajută membrele să se miște ușor și precis și ajută la menținerea echilibrului. Deteriorarea acestei părți a creierului dumneavoastră duce la pierderea coordonării.
• Talamus: Talamusul dumneavoastră este o structură în formă de ou în partea mai profundă a creierului dumneavoastră — câte una pe fiecare parte. Este o stație de releu a tuturor informațiilor motorii (de mișcare) și senzoriale primite. Deteriorarea talamusului dumneavoastră poate provoca tremor și deficiențe motorii.

Mai multe situații pot duce la deteriorarea acestor zone, inclusiv:

• Afecțiuni și mutații genetice.
• Leziuni cerebrale traumatice.
• Infecții.
• Toxine.
• Tulburări metabolice dobândite sau moștenite.
• Accident vascular cerebral și boli vasculare.
• Efecte secundare ale medicamentelor.

Unele tulburări de mișcare au o singură cauză pe care medicii specialiști o pot identifica. Dar, în multe cazuri, afecțiunea rezultă din mai mulți factori. Unele tulburări de mișcare au cauze necunoscute.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate tulburările de mișcare?

Deoarece tulburările de mișcare sunt adesea complexe și imită alte afecțiuni, echipa dumneavoastră medicală va efectua probabil mai multe teste pentru a stabili un diagnostic. Ei vor începe mai întâi cu un istoric detaliat, un examen fizic și un examen neurologic.

În funcție de simptomele dumneavoastră, ei pot solicita oricare dintre aceste teste:

• Analize de sânge pentru a ajuta la diagnosticarea anumitor tipuri de tulburări de mișcare sau pentru a exclude alte cauze.
• Electromiografie (EMG) pentru a evalua starea de sănătate a mușchilor dumneavoastră și a nervilor care îi controlează.
• Electroencefalogramă (EEG) pentru a verifica activitatea electrică a creierului dumneavoastră.
• Puncție lombară pentru a analiza lichidul cefalorahidian.
• Biopsie musculară pentru a distinge între afecțiunile nervoase și musculare.
• Studiu de conducere nervoasă pentru a măsura fluxul de curent electric printr-un nerv înainte de a ajunge la un mușchi.

Medicii specialiști folosesc adesea și teste imagistice pentru a ajuta la diagnosticarea tulburărilor de mișcare. Ei pot examina creierul, măduva spinării sau nervii dumneavoastră. Aceste teste pot include:

• Tomografie computerizată (CT).
• Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).

Management și Tratament

Cum sunt tratate tulburările de mișcare?

Tratamentul pentru tulburările de mișcare variază în funcție de tip. Majoritatea tulburărilor de mișcare nu au un leac, astfel încât scopul tratamentului este de a gestiona simptomele. Dar unele tulburări de mișcare, cum ar fi parkinsonismul indus de medicamente, sunt adesea tratabile.

Exemple de tratamente pentru tulburările de mișcare includ:

• Medicamente: Mai multe medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor tulburărilor de mișcare. De exemplu, relaxantele musculare pot ajuta la ameliorarea spasticității. Medicamentele dopaminergice pot ajuta la ameliorarea bolii Parkinson și a sindromului picioarelor neliniștite. Medicamentele anxiolitice pot ajuta la ameliorarea distoniei. Există, de asemenea, medicamente specifice pentru afecțiuni specifice.
• Fizioterapie: Fizioterapia ajută la îmbunătățirea modului în care corpul dumneavoastră efectuează mișcări fizice. Fizioterapeuții vă ajută să gestionați simptome precum durerea, rigiditatea și disconfortul care vă îngreunează mișcarea.
• Terapie ocupațională: Terapia ocupațională vă ajută să vă îmbunătățiți capacitatea de a efectua sarcini zilnice. Un terapeut ocupațional vă ajută să învățați cum să stați în siguranță în picioare, să stați jos, să vă mișcați sau să utilizați diferite instrumente pentru a participa la activitățile dumneavoastră.
• Dispozitive de asistență pentru mobilitate: Dispozitivele de asistență pentru mobilitate, cum ar fi bastoanele, cadrele și scaunele cu rotile, vă pot ajuta să vă mișcați mai sigur și să vă creșteți independența.
• Logopedie: Logopedia ajută la îmbunătățirea vorbirii, a abilităților lingvistice și a capacității de înghițire.
• Psihoterapie: Psihoterapia (terapia prin discuții) este un termen pentru o varietate de tehnici de tratament care au ca scop să vă ajute să identificați și să schimbați emoțiile, gândurile și comportamentele nesănătoase. Tulburările de mișcare duc adesea la afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea. Psihoterapia poate ajuta.
• Injecții cu toxină botulinică (Botox®): Acestea pot ajuta la relaxarea mușchilor dacă aveți distonie sau spasticitate.
• Stimulare cerebrală profundă: Aceasta este o intervenție chirurgicală pe creier pentru persoanele cu boala Parkinson avansată, distonie și alte tremurături. Poate reduce mișcările involuntare.
• Studii clinice: Studiile clinice sunt un tip de cercetare care studiază noi teste și tratamente pentru afecțiuni specifice. Poate exista un studiu clinic la care puteți participa.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am o tulburare de mișcare?

Nicio persoană cu o tulburare de mișcare nu este afectată în același mod. Cel mai bun mod de a ști la ce să vă așteptați este să discutați cu medici specialiști care sunt specializați în cercetarea și tratarea afecțiunii dumneavoastră.

Puteți beneficia de o echipă de medici specialiști, inclusiv:

• Neurologi.
• Neurochirurgi.
• Fizioterapeuți.
• Terapeuți ocupaționali.
• Logopezi.
• Psihologi.

A trăi cu

Cum am grijă de mine sau de copilul meu?

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți o tulburare de mișcare, este important să susțineți cea mai bună îngrijire medicală posibilă. Susținerea îngrijirii ajută la asigurarea celei mai bune calități a vieții posibilă.

Dumneavoastră și familia dumneavoastră ați putea dori, de asemenea, să vă alăturați unui grup de sprijin pentru a cunoaște alte persoane care se pot raporta la experiențele dumneavoastră.

Când ar trebui să-mi văd medicul specialist?

Ar trebui să consultați un medic specialist ori de câte ori aveți modificări în modul în care vă mișcați de obicei sau probleme care vă afectează rutina și activitățile. Cu cât medicul dumneavoastră specialist diagnostichează mai repede o tulburare de mișcare, cu atât mai repede veți putea începe tratamentul.

Dacă aveți o tulburare de mișcare, ar trebui să solicitați îngrijire și atunci când:

• Echipa dumneavoastră medicală v-a programat la o programare: Efectuarea acestor programări ajută echipa dumneavoastră să vă monitorizeze starea și să recomande ajustări ale tratamentului care ar putea ajuta.
• Observați modificări ale simptomelor dumneavoastră: Aceste tipuri de modificări pot fi informații importante pe care echipa dumneavoastră trebuie să le ia în considerare pe măsură ce lucrează pentru a vă monitoriza și îngriji.
• Observați efecte secundare sau modificări ale eficacității tratamentului: Poate dura timp pentru a găsi tratamentul potrivit pentru dumneavoastră sau medicamentele pot deveni mai puțin eficiente cu timpul. Spuneți echipei dumneavoastră dacă tratamentul dumneavoastră nu funcționează sau dacă observați efecte secundare supărătoare.

Echipa dumneavoastră medicală vă poate spune, de asemenea, despre alte semne de urmărit care înseamnă că trebuie să-i vedeți în curând sau că aveți nevoie de îngrijire medicală imediat.

O notă de la spital:

Primirea unui diagnostic de tulburare de mișcare poate fi copleșitoare. Echipa dumneavoastră medicală vă va ajuta să găsiți un plan de tratament care este unic pentru nevoile dumneavoastră. Este important să vă asigurați că primiți sprijinul de care aveți nevoie și să rămâneți atent la sănătatea dumneavoastră. Știți că echipa dumneavoastră medicală va fi acolo pentru a vă sprijini.

Întrebări frecvente

• Ce pot face pentru a-mi gestiona simptomele unei tulburări de mișcare? Urmați recomandările medicului specialist, inclusiv medicația, fizioterapia și terapia ocupațională. Un stil de viață sănătos, cu exerciții fizice regulate și o diet�� echilibrată, poate ajuta, de asemenea.
• Tulburările de mișcare sunt ereditare? Unele tulburări de mișcare, cum ar fi boala Huntington, au o componentă genetică puternică. Altele pot avea factori de risc genetici, dar nu sunt neapărat moștenite.
• Unde pot găsi sprijin dacă eu sau cineva apropiat are o tulburare de mișcare? Grupurile de sprijin locale și online pot oferi sprijin emoțional, informații și resurse pentru persoanele afectate de tulburări de mișcare și familiile lor. Consultați medicul specialist sau căutați online organizații specializate în tulburări de mișcare.

Consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.