Tulburarea Schizofreniformă

Tulburarea schizofreniformă este o afecțiune mintală de scurtă durată care cauzează psihoză. Aceasta implică:

• Halucinații.
• Deliruri (convingeri ferme în ceva neadevărat).
• Vorbire dezorganizată.
• Comportament dezorganizat.

Simptomele tulburării schizofreniforme durează mai mult de o lună, dar mai puțin de șase luni.

Ce este diferența dintre schizofrenie și tulburarea schizofreniformă?

Schizofrenia și tulburarea schizofreniformă au simptome foarte similare. Diferența este durata simptomelor. Schizofrenia este o afecțiune cronică (pe tot parcursul vieții). Tulburarea schizofreniformă este o afecțiune de scurtă durată, care durează de la una la șase luni.

Cât de frecventă este tulburarea schizofreniformă?

În Statele Unite, tulburarea schizofreniformă este mult mai puțin frecventă decât schizofrenia, care afectează 0,6% până la 1,9% din populație.

Aproximativ o treime (33%) dintre persoanele care primesc un diagnostic de tulburare schizofreniformă nu vor mai avea simptome după șase luni. Majoritatea restului de două treimi (66%) dintre persoane vor primi în cele din urmă un diagnostic de schizofrenie sau tulburare schizoafectivă. Cu alte cuvinte, simptomele lor durează mai mult de șase luni.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele tulburării schizofreniforme?

Simptomele tulburării schizofreniforme sunt similare cu cele ale schizofreniei și includ:

• Deliruri: Acestea sunt convingeri false puternice care nu se bazează pe realitate. Refuzi să-ți schimbi părerea chiar și atunci când dovezile arată că sunt inexacte.
• Halucinații: Acestea sunt percepții false ale obiectelor sau evenimentelor care implică simțurile tale: văz, auz, miros, atingere și gust.
• Vorbire dezorganizată: Conținutul a ceea ce spui este dezorganizat. De exemplu, poți spune propoziții pe care altora le este greu să le înțeleagă, să folosești cuvinte inventate sau să treci rapid de la un subiect la altul. Acestea sunt modificări față de modul în care vorbești în mod normal.
• Mișcări dezorganizate sau neobișnuite: S-ar putea să te miști diferit față de ceea ce așteaptă oamenii din jurul tău. De exemplu, te poți întoarce mult fără un motiv clar sau s-ar putea să nu te miști deloc (catatonie).

Alte simptome ale tulburării schizofreniforme sunt numite „simptome negative”. Acestea se referă la o reducere sau pierdere a capacității tale de a face lucruri așa cum te-ai aștepta, cum ar fi:

• Exprimare emoțională limitată.
• Lipsă de energie sau motivație.
• Igiena deficitară și obiceiuri de îngrijire personală.
• Pierderea interesului sau a plăcerii în viață (anhedonie).
• Retragerea din familie, prieteni și activități sociale.

Dacă dezvolți aceste simptome sau le observi la o persoană dragă, consultă imediat un medic sau un specialist în sănătate mintală.

Care sunt complicațiile tulburării schizofreniforme?

Simptomele tulburării schizofreniforme pot avea un impact semnificativ asupra vieții tale de zi cu zi. Poți avea dificultăți la școală sau la locul de muncă, în relații și cu îngrijirea personală. Acest lucru poate duce la pierderea locului de muncă și/sau a relațiilor.

Persoanele cu tulburări psihotice, inclusiv tulburarea schizofreniformă și schizofrenia, prezintă un risc crescut de consum de substanțe și tulburări de consum de substanțe. Este posibil să fii mai predispus să consumi alcool sau alte substanțe pentru a face față simptomelor tale („automedicație”). Dacă te afli în această situație, contactează cât mai curând posibil un medic sau un specialist în sănătate mintală.

Persoanele care se confruntă cu psihoze prezintă, de asemenea, un risc crescut de ideație suicidară sau de deces prin suicid.

Dacă ai gânduri sau comportamente suicidare, consultă imediat un medic. Poți suna și la 112 pentru a primi asistență imediată.

Ce cauzează tulburarea schizofreniformă?

Cercetătorii nu cunosc cauza exactă a tulburării schizofreniforme. Dar ei cred că poate implica mai mulți factori, inclusiv:

• Genetică: Tulburarea schizofreniformă tinde să apară în familiile biologice. În timp ce a avea un părinte biologic cu această afecțiune crește riscul de a o dezvolta, nu garantează că o vei dezvolta.
• Chimia creierului: Dacă ai schizofrenie sau tulburare schizofreniformă, este posibil să ai un dezechilibru al anumitor mesageri chimici din creier, numiți neurotransmițători. Un dezechilibru al acestor substanțe chimice poate interfera cu transmiterea mesajelor, ducând la simptome.
• Factori de mediu: Dovezile sugerează că anumiți factori din mediu pot declanșa tulburarea schizofreniformă la persoanele care au moștenit o tendință de a dezvolta tulburarea, cum ar fi un eveniment foarte stresant (traumă).

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată tulburarea schizofreniformă?

Un medic va efectua un istoric medical complet și un examen fizic. Niciun test de laborator nu poate diagnostica tulburarea schizofreniformă. Dar medicul tău poate folosi diverse teste de diagnosticare pentru a exclude afecțiunile fizice sau substanțele care pot cauza simptomele tale. Aceste teste pot fi analize de sânge sau teste de imagistică cerebrală.

Dacă medicul tău nu găsește niciun motiv fizic pentru simptome, te poate trimite la un psihiatru sau un psiholog. Aceștia sunt profesioniști din domeniul sănătății specializați în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor de sănătate mintală.

Psihiatrii și psihologii folosesc instrumente de interviu și evaluare special concepute pentru a te evalua pentru o tulburare psihotică. Medicul își bazează diagnosticul pe simptomele tale și pe observarea atitudinii și a comportamentului tău.

Ei diagnostichează tulburarea schizofreniformă pe baza criteriilor din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5) al Asociației Americane de Psihiatrie. Tulburarea schizofreniformă implică două sau mai multe dintre următoarele simptome, fiecare prezentă pentru o parte semnificativă de timp pe parcursul unei luni:

• Deliruri.
• Halucinații.
• Vorbire dezorganizată.
• Comportament dezorganizat.
• Simptome negative.

Management și Tratament

Cum este tratată tulburarea schizofreniformă?

Scopul tratamentului pentru tulburarea schizofreniformă este de a te proteja și stabiliza și de a-ți ameliora simptomele. Tratamentul constă, în general, în medicamente și psihoterapie (terapie prin discuții). Dacă ai simptome severe sau ești în pericol să te rănești pe tine însuți sau pe alții, este posibil să trebuiască să stai într-un spital până când simptomele se îmbunătățesc.

Medicamente pentru tulburarea schizofreniformă

Medicamentele antipsihotice sunt medicamentele de bază pe care medicii le prescriu pentru a trata simptomele tulburării schizofreniforme. Exemplele includ:

• Risperidonă.
• Clozapină.
• Quetiapină.
• Ziprasidonă.
• Olanzapină.
• Iloperidonă.
• Paliperidonă.
• Asenapină.
• Lurasidonă.

Pe măsură ce simptomele tale se îmbunătățesc, vei continua să lucrezi cu medicul tău pentru a-ți gestiona doza de medicamente. Medicul tău te va monitoriza cu atenție pentru semne de recidivă (revenirea simptomelor).

Psihoterapie pentru tulburarea schizofreniformă

Psihoterapia, numită și terapie prin discuții, este un termen pentru diverse tehnici de tratament care te ajută să identifici și să schimbi emoțiile, gândurile și comportamentele nesănătoase. Terapia are ca scop să te ajute să înveți despre tulburarea schizofreniformă, să stabilești obiective și să gestionezi dificultățile de zi cu zi legate de afecțiune.

Două tipuri principale de terapie pentru tulburarea schizofreniformă includ:

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Acesta este un tip structurat, orientat spre obiective, de psihoterapie. În timpul TCC, un specialist în sănătate mintală te ajută să-ți examinezi cu atenție gândurile și emoțiile. Vei ajunge să înțelegi modul în care gândurile tale îți afectează acțiunile. Prin TCC, poți dezvăța gândurile și comportamentele negative și poți învăța să adopți modele și obiceiuri de gândire mai sănătoase. De asemenea, te poate ajuta să gestionezi sentimentele de suferință asociate cu simptomele și să contrazici gândurile care ar putea să nu se bazeze pe realitate.
• Terapia de familie: Pentru familiile care participă la terapie din cauza unei afecțiuni de sănătate mintală, psihoeducația este o parte crucială a acesteia. Psihoeducația este modul în care specialiștii în sănătate mintală îi învață pe oameni și pe familiile lor despre afecțiunile de sănătate mintală. Aceasta implică informații de bază despre afecțiune, cauze, tratament și prognoză (perspective). Terapia de familie poate ajuta familiile să înțeleagă mai bine ceea ce experimentează o persoană cu tulburare schizofreniformă. De asemenea, ei pot învăța instrumente pentru a face față afecțiunii, pentru a-și ajuta persoana dragă și pentru a detecta semnele timpurii de recidivă.

Prevenire

Poate fi prevenită tulburarea schizofreniformă?

Nu există nicio modalitate cunoscută de a preveni sau reduce riscul de tulburare schizofreniformă. Dar diagnosticarea și tratamentul precoce pot ajuta la reducerea perturbării vieții tale.

Perspective / Prognoză

Care este prognoza (perspectivele) pentru persoanele cu tulburare schizofreniformă?

Aproximativ 33% dintre persoanele cu tulburare schizofreniformă se recuperează în șase luni. Dacă simptomele tale continuă dincolo de șase luni, cel mai probabil ai schizofrenie sau tulburare schizoafectivă, care sunt afecțiuni pe tot parcursul vieții. În acest caz, va trebui să continui tratamentul pentru a gestiona eficient afecțiunea.

Cum să trăiești cu

Cum am grijă de mine?

Dacă ai tulburare schizofreniformă, ar trebui să faci următoarele pentru a te ajuta să ai grijă de tine și să-ți gestionezi afecțiunea:

• Ia medicamentele conform prescripției: Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face este să iei medicamentele conform prescripției. Discută orice nelămurire sau efecte secundare cu medicul tău pentru a găsi unul care funcționează bine pentru tine.
• Consultă-ți medicul în mod regulat: Medicul(ii) tău(i) vor stabili un program pentru a-i consulta. Aceste vizite sunt deosebit de importante pentru a ajuta la gestionarea afecțiunii.
• Nu ignora sau evita simptomele: Este mai probabil să răspunzi la tratament și să ai un rezultat bun cu diagnosticare precoce și îngrijire medicală.
• Evită consumul de alcool și de substanțe: Consumul sau abuzul de alcool și de substanțe pot agrava simptomele tulburării schizofreniforme și pot duce la alte probleme.
• Ia în considerare căutarea de sprijin: Ia în considerare aderarea la un grup de sprijin pentru persoanele cu tulburare schizofreniformă sau alte tulburări psihotice. Lucrul cu un grup te poate ajuta să te simți mai puțin singur și să te raportezi la alții care trec prin ceea ce treci tu.

Când ar trebui să-mi văd medicul?

Consultă-ți medicul imediat dacă te confrunți cu simptomele tulburării schizofreniforme. Ia în serios preocupările celor dragi despre comportamentele tale, mai ales dacă ai antecedente de psihoză sau antecedente familiale ale acesteia.

Dacă ai primit un diagnostic de tulburare schizofreniformă, este esențial să-ți consulți medicul și/sau specialistul în sănătate mintală în mod regulat pentru a gestiona această afecțiune.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu despre tulburarea schizofreniformă?

• Am tulburare schizofreniformă sau schizofrenie?
• Cât estimezi că vor dura simptomele mele?
• Ce specialist ar trebui să consult?
• Pot să merg la muncă/școală?
• Trebuie să stau într-un spital?
• Ce medicamente recomanzi?

Întrebări frecvente

• Cât durează, de obicei, un episod de tulburare schizofreniformă? Simptomele trebuie să dureze mai mult de o lună, dar mai puțin de șase luni.
• Tulburarea schizofreniformă se transformă întotdeauna în schizofrenie? Nu întotdeauna. Aproximativ o treime dintre persoanele diagnosticate cu tulburare schizofreniformă se recuperează complet. Celelalte două treimi pot dezvolta schizofrenie sau tulburare schizoafectivă.
• Ce pot face pentru a ajuta pe cineva cu tulburare schizofreniformă? Încurajează-l să caute tratament, oferă-i sprijin emoțional și învață despre afecțiune pentru a înțelege mai bine experiențele lui.

Dacă tu sau cineva apropiat prezentați simptomele descrise, este important să consultați un medic specialist pentru evaluare și îndrumare adecvată.