Tulburarea Factice Impusă Asupra Propriei Persoane (Cunoscută Anterior ca Sindromul Munchausen)

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane, cunoscută anterior ca sindromul Munchausen, apare atunci când falsifici, creezi și/sau exagerezi simptomele unei boli pe care nu o ai cu adevărat. Nu există un scop conștient sau un beneficiu pentru acest comportament. Diagnosticarea acestei afecțiuni este dificilă, dar tratamentul este disponibil atunci când ești pregătit.

Tulburarea Factice Impusă Asupra Propriei Persoane (Cunoscută Anterior ca Sindromul Munchausen)

Prezentare generală

Ce este tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane, cunoscută anterior ca sindromul Munchausen, este o afecțiune de sănătate mintală care apare atunci când pari bolnav, te prefaci că simți simptome sau te îmbolnăvești intenționat.

Cele mai multe simptome raportate se referă la o boală fizică, cum ar fi dureri în piept, dureri de stomac sau febră, mai degrabă decât la cele ale unei afecțiuni de sănătate mintală. Dar, dacă ai această tulburare factice, poți pretinde că ai și simptome de sănătate mintală, cum ar fi halucinații sau auzirea de voci.

Această afecțiune poate fi periculoasă, deoarece comportamentele tale pot fi o formă de auto-vătămare.

Cât de frecventă este tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane nu este frecventă. Este dificil de determinat cu exactitate câți oameni o experimentează. Mulți oameni caută tratament de la mai mulți furnizori de asistență medicală, astfel încât statisticile sunt înșelătoare.

De unde provine termenul „sindromul Munchausen”?

Tulburarea factice a fost numită inițial sindromul Munchausen. Și-a primit numele inițial după baronul Munchausen. El a fost un ofițer german din secolul al XVIII-lea, cunoscut pentru că a înfrumusețat poveștile vieții și experiențelor sale. Numele afecțiunii reflectă aspectul de înfrumusețare al sindromului, dar nu complexitatea sa ca afecțiune de sănătate mintală.

Astăzi, furnizorii de asistență medicală nu folosesc termenul „sindromul Munchausen”. În schimb, ei se referă la afecțiune ca „tulburare factice impusă asupra propriei persoane”.

Simptome și cauze

Care sunt comportamentele tulburării factice impuse asupra propriei persoane?

Comportamentele tulburării factice impuse asupra propriei persoane includ:

  • Pretinderea că ai simptome fizice (cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac sau dureri în piept).
  • Pretinderea că ai simptome psihologice (cum ar fi halucinații sau auzirea de voci).
  • Îmbolnăvirea intenționată sau producerea de simptome fizice (cum ar fi deteriorarea unei răni pentru a preveni vindecarea sau consumul de alimente contaminate pentru a provoca vărsături).

Care sunt semnele tulburării factice impuse asupra propriei persoane?

Dacă ai tulburarea factice impusă asupra propriei persoane, inventezi sau exagerezi simptomele pentru a părea bolnav. S-ar putea să:

  • Falsifici sentimentul unor simptome pe care nu le ai.
  • Arăți sau pretinzi că ai simptome noi sau suplimentare în urma rezultatelor testelor sau după începerea tratamentului.
  • Arăți simptome doar când ești singur.
  • Alterezi testele de diagnostic (cum ar fi contaminarea unei probe de urină).
  • Prefaci că iei medicamente, dar le ascunzi sau le scuipi.
  • Te rănești intenționat.

Alte semne pot include:

  • Având un istoric medical inconsistent.
  • Schimbarea sau falsificarea identității tale.
  • Vizitarea multor unități de asistență medicală diferite pentru a primi îngrijiri.
  • Nu dorești să permiți furnizorilor să se întâlnească cu familia sau prietenii tăi sau să vorbească cu alți furnizori pe care i-ai văzut.
  • Vrei să te supui unor teste sau proceduri dureroase.

Ce cauzează tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Furnizorii de asistență medicală nu știu exact ce cauzează o tulburare factice. Studiile sugerează că ar putea implica factori psihologici (părți ale personalității tale care îți influențează gândurile și acțiunile) și factori biologici (chimia creierului și structura genetică).

Cercetările sugerează că ai putea avea o motivație de a înșela furnizorii de asistență medicală din următoarele motive:

  • Vrei ca altcineva să aibă grijă de nevoile tale fizice sau emoționale.
  • Cauți putere și superioritate asupra altora.
  • Reduci anxietatea în jurul unei temeri de abandon.
  • Creezi o nouă identitate personală.

Este posibil să dezvolți o tulburare factice fără o cauză identificabilă.

Ce motivează comportamentele tulburării factice impuse asupra propriei persoane?

Persoanele cu această afecțiune știu de obicei că se prefac. Cu toate acestea, ei nu caută în mod activ beneficii tangibile inventând sau înfrumusețând (cum ar fi evitarea obligațiilor sau obținerea de prestații de invaliditate). Beneficiile sunt de obicei inconștiente și de natură emoțională. S-ar putea să nu fie nici măcar conștienți de beneficiile pe care le obțin.

Este tulburarea factice impusă asupra propriei persoane ereditară?

Nu există nicio legătură cunoscută între tulburarea factice impusă asupra propriei persoane și genetică. Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a afla mai multe despre cauză.

Care sunt factorii de risc pentru tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Tulburările factice sunt rare, dar poți avea un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune dacă ai experimentat:

  • Abuz sau neglijare.
  • Traumă.
  • Boli frecvente care te-au afectat pe tine sau pe o persoană dragă.
  • Disfuncție familială.
  • Mult timp într-o unitate de asistență medicală.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Poate fi dificil pentru furnizorii de asistență medicală să diagnosticheze tulburarea factice impusă asupra propriei persoane. Un furnizor de asistență medicală va exclude posibilele afecțiuni de sănătate fizică și mintală și va verifica criteriile de diagnostic. Trebuie să existe dovezi clare că falsifici sau creezi simptome. Un diagnostic are loc de obicei după mai multe teste și proceduri de diagnostic. O varietate de furnizori de asistență medicală lucrează împreună pentru a stabili un diagnostic.

Există un test pentru tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Nu există un test specific pentru diagnosticarea tulburării factice impusă asupra propriei persoane. Testarea pentru a exclude alte afecțiuni poate include analize de sânge, analize de urină, teste imagistice și multe altele.

Furnizorul tău își bazează diagnosticul pe excluderea afecțiunilor fizice sau a altor tulburări psihice și pe observațiile sale asupra atitudinii și comportamentului tău.

În unele cazuri, furnizorul tău de asistență medicală te poate trimite la un psihiatru sau psiholog (profesioniști în sănătate mintală specializați în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor de sănătate mintală). Psihiatrii și psihologii utilizează un istoric medical amănunțit, un istoric fizic, teste de laborator și/sau imagistice și instrumente de evaluare psihologică pentru a face o evaluare.

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane în DSM-5

Furnizorul (furnizorii) tău de asistență medicală se va referi la Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5) pentru a determina dacă simptomele tale se compară cu criteriile pentru această afecțiune. DSM-5 este cartea de referință standard pentru afecțiunile de sănătate mintală recunoscute în Statele Unite.

Criteriile de diagnostic pentru tulburarea factice impusă asupra propriei persoane includ:

  • Falsificarea semnelor și simptomelor fizice sau psihologice, inducerea de leziuni sau boli.
  • Prezentarea către ceilalți ca bolnav, afectat sau rănit.
  • Comportament înșelător care se întâmplă fără o recompensă externă.
  • O altă afecțiune de sănătate mintală nu explică bine comportamentul.

Management și tratament

Cum este tratată tulburarea factice impusă asupra propriei persoane (cunoscută anterior ca sindromul Munchausen)?

Primul obiectiv al tratamentului pentru tulburarea factice impusă asupra propriei persoane este de a modifica comportamentele dăunătoare și de a reduce utilizarea incorectă sau excesivă a resurselor medicale. După ce atingi aceste obiective, echipa ta de îngrijire va aborda orice cauze subiacente ale comportamentului tău.

Accentul principal al managementului tulburărilor factice este reducerea daunelor. Furnizorii de asistență medicală ar putea colabora pentru a se asigura că nu te supui unor teste sau tratamente medicale inutile. Multe teste și tratamente medicale pot provoca efecte secundare dăunătoare dacă nu ai nevoie de ele. Furnizorii tăi pot lucra strâns cu tine pentru a preveni daunele în funcție de nevoile tale.

O formă de psihoterapie care abordează tiparele tale de gândire și comportamentale (terapia cognitiv-comportamentală) ajută la tratarea tulburării factice impuse asupra propriei persoane. Terapia de familie poate, de asemenea, ajuta la învățarea membrilor familiei tale mai multe despre această afecțiune. Terapia de grup poate reduce sentimentele de izolare sau abandon.

Poate fi dificil de tratat tulburarea factice impusă asupra propriei persoane. Mulți oameni care experimentează această afecțiune neagă că o au, ceea ce face dificil tratamentul. Cu toate acestea, tratamentul este disponibil atunci când ești pregătit.

Probabil că vei avea nevoie doar de îngrijire de la un singur medic sau de eforturile combinate a doi îngrijitori cu specialități diferite care lucrează îndeaproape împreună; de exemplu, un psihiatru și un medic de familie. Îngrijitorul (îngrijitorii) tău se va concentra pe reducerea autovătămării și pe educarea ta cu privire la modul de a avea grijă de tine și de a preveni complicațiile.

Prevenție

Poate fi prevenită tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Nu există nicio modalitate cunoscută de a preveni această afecțiune. Cu toate acestea, începerea tratamentului imediat ce observi simptomele te poate ajuta să obții cel mai bun rezultat.

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane poate fi periculoasă, chiar și pune viața în pericol. Dacă te rănești intenționat sau iei medicamente pentru simptome pe care nu le ai, poți experimenta efecte secundare grave care pot afecta modul în care funcționează corpul tău. Supunerea unor teste sau proceduri inutile poate, de asemenea, face mai mult rău corpului tău decât bine.

În plus, mulți oameni diagnosticați cu tulburarea factice impusă asupra propriei persoane se confruntă cu tulburări de consum de substanțe și sunt expuși riscului de sinucidere.

Dacă tu sau o persoană dragă vă gândiți să vă faceți rău sau aveți gânduri suicidare, contactați un furnizor de asistență medicală sau sunați la 988 (Linia de asistență pentru sinucidere și criză). Dacă simți că tu sau o persoană dragă sunteți în pericol imediat, contactează 112 sau numărul local de servicii de urgență.

Prognoză / Prognostic

Care este prognoza (perspectiva) pentru tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Prognoza ta variază în funcție de dorința ta de a accepta și de a urma un plan de tratament. Dacă recunoști diagnosticul și urmezi instrucțiunile furnizorului tău de asistență medicală în timpul tratamentului, probabil că vei avea un rezultat pozitiv. Dacă negi sau eviți tratamentul, rezultatul tău poate fi slab, iar comportamentul tău ar putea fi foarte periculos, chiar și pune viața în pericol.

În timp ce unele persoane ar putea avea un singur episod al acestei afecțiuni, majoritatea experimentează episoade recurente de-a lungul vieții. Tratamentul continuu este necesar.

Traiul cu

Cum ajut pe cineva cu tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane este o afecțiune gravă de sănătate mintală. Poate fi dificil pentru persoana care o experimentează să își dea seama cât de dăunătoare este. Dacă persoana dragă experimentează această afecțiune, poate părea ușor să subliniezi când minte. Dar acest lucru se poate simți ca un atac personal asupra ei, iar cuvintele tale pot fi întâmpinate cu furie, evitare sau agresiune.

Unii furnizori recomandă abordarea comportamentelor tulburării factice impuse asupra propriei persoane direct cu persoana, apoi întrebând-o dacă se simte copleșită, stresată, anxioasă sau deprimată. Alții ar putea recomanda o abordare non-confruntațională prin trimiterea cuiva la un psiholog fără a aborda motivul pentru care.

Dacă nu ești sigur de unde să începi, cere sfatul unui furnizor de asistență medicală sau unui profesionist în sănătate mintală. Ei te pot educa pe tine, pe persoana dragă, precum și pe familia și prietenii despre această afecțiune. Lucrând împreună, poți ajuta la menținerea responsabilității persoanei dragi, asigurându-te că își urmează planul de tratament personalizat. Du-o la întâlnirile la psiholog și/sau la terapie. Ajută la eliberarea medicamentelor (dacă este cazul). A fi disponibil pentru a-ți sprijini persoana dragă (nu activarea comportamentului acesteia) este cea mai bună modalitate de a ajuta pe cineva cu tulburarea factice impusă asupra propriei persoane.

Când ar trebui să consult un furnizor de asistență medicală?

Vizitează un furnizor de asistență medicală dacă tu sau o persoană dragă prezintă comportamente ale tulburării factice impuse asupra propriei persoane. Prognoza ta poate fi mai bună atunci când abordezi afecțiunea devreme pentru a reduce probabilitatea de daune.

Ce întrebări ar trebui să adresez furnizorului meu de asistență medicală?

  • Ce tratament este cel mai bun pentru mine?
  • Am un diagnostic de sănătate mintală asociat, cum ar fi depresia sau o tulburare de personalitate?
  • Îmi poți recomanda un psihiatru sau terapeut?
  • Cât de des ar trebui să mă întorc să te văd pentru tratament?
  • Cum discut despre această afecțiune cu prietenii și familia mea?

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre comportamentul simulat și tulburarea factice impusă asupra propriei persoane?

Dacă practici comportamente simulate, te poți preface că ești bolnav sau bolnav pentru a obține ceva tangibil, cum ar fi evitarea muncii sau a școlii sau pentru a obține beneficii. Nu există un câștig conștient atunci când cineva are tulburarea factice impusă asupra propriei persoane. Comportamentele pot oferi în schimb un beneficiu emoțional subconștient.

Care este diferența dintre sindromul Munchausen și sindromul Munchausen prin procură?

Atât tulburarea factice impusă asupra propriei persoane (cunoscută anterior ca sindromul Munchausen), cât și tulburarea factice impusă asupra altei persoane (cunoscută anterior ca sindromul Munchausen prin procură) sunt tipuri de tulburări factice.

Tulburarea factice impusă asupra propriei persoane înseamnă să te prefaci că ai o boală.

Tulburarea factice impusă asupra altei persoane este locul în care te prefaci că cineva din grija ta (cum ar fi un copil sau un adult) experimentează simptome. Poți, de asemenea, să rănești pe cineva din grija ta, astfel încât să prezinte simptome ale unei boli fizice sau mintale pe care nu o are. Aceasta este o formă de abuz.

Nota: Este important să consulți un medic specialist sau un psiholog pentru o evaluare completă și un plan de tratament adecvat dacă suspectezi că tu sau cineva apropiat aveți această afecțiune.

tulburare factice
sindromul Munchausen
simulare
halucinații
autovătămare
sănătate mintală
psihoterapie
diagnostic psihiatric
comportament simulat