Tulburarea de personalitate schizotipală

Prezentare generală

Ce este tulburarea de personalitate schizotipală?

Tulburarea de personalitate schizotipală (TPS) este o afecțiune de sănătate mintală caracterizată printr-un tipar constant de disconfort intens în relații apropiate și interacțiuni sociale. Dacă aveți TPS, este posibil să aveți viziuni distorsionate asupra realității, superstiții și comportamente neobișnuite. Relațiile dumneavoastră sunt probabil îngreunate de aceste simptome.

Tulburarea de personalitate schizotipală face parte dintr-un grup de afecțiuni numite tulburări de personalitate din "Clusterul A", care implică gândire sau comportamente neobișnuite și excentrice. Tulburările de personalitate sunt tipare de comportament disfuncționale cronice (pe termen lung) care sunt inflexibile, prevalente și duc la probleme sociale și suferință.

Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipală prezintă, de obicei, comportament neobișnuit, exprimare ciudată și credințe magice. Este posibil să nu vă dați seama că comportamentul dumneavoastră este neobișnuit sau problematic.

Unele persoane cu tulburare de personalitate schizotipală dezvoltă ulterior schizofrenie.

Care este diferența dintre tulburările de personalitate schizoidă și schizotipală și schizofrenie?

Tulburarea de personalitate schizoidă (TPSz) este o afecțiune de sănătate mintală caracterizată printr-un tipar constant de detașare și dezinteres general față de relațiile sociale. Aceasta este diferită de tulburarea de personalitate schizotipală (TPS), deoarece persoanele cu TPS au un disconfort intens față de relațiile personale, nu o lipsă de interes pentru ele.

Persoanele cu TPS au, de asemenea, gânduri și comportamente particulare, cum ar fi gândirea magică, în timp ce persoanele cu TPSz, în general, nu au.

Mulți cercetători consideră tulburarea de personalitate schizotipală ca fiind una dintre tulburările din spectrul schizofreniei, care include, de asemenea, tulburarea psihotică scurtă, tulburarea schizofreniformă, tulburarea schizoafectivă și tulburarea delirantă.

Cu toate acestea, tulburarea de personalitate schizotipală este distinctă de schizofrenie, deoarece persoanele cu TPS nu au simptome psihotice, cum ar fi halucinații și deliruri, care sunt caracteristici distinctive ale schizofreniei.

Schizofrenia afectează negativ funcționarea zilnică a unei persoane mult mai mult decât tulburarea de personalitate schizotipală.

Pe cine afectează tulburarea de personalitate schizotipală?

Majoritatea tulburărilor de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate schizotipală (TPS), încep în perioada adolescenței, când personalitatea se dezvoltă și se maturizează.

Cât de frecventă este tulburarea de personalitate schizotipală?

Tulburarea de personalitate schizotipală este relativ rară. Afectează aproximativ 3% până la 5% dintre persoanele din Statele Unite.

Simptome și cauze

Care sunt semnele și simptomele tulburării de personalitate schizotipală?

Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipală experimentează disconfort intens și suferință în situații sociale. Este posibil să aveți multe dificultăți în a forma relații apropiate și a le menține, parțial din cauza unei interpretări distorsionate a interacțiunilor sociale, precum și a unui comportament social ciudat.

Dacă aveți tulburare de personalitate schizotipală, este posibil să:

• Aveți anxietate socială intensă și relații sociale precare.
• Să nu aveți prieteni apropiați sau confidenți, cu excepția rudelor de gradul întâi.
• Aveți comportamente și maniere particulare.
• Aveți gânduri și exprimare ciudate, cum ar fi utilizarea excesivă a frazelor abstracte sau concrete sau utilizarea frazelor sau cuvintelor în moduri neobișnuite.
• Aveți experiențe perceptive neobișnuite și credințe magice, cum ar fi gândirea că au puteri paranormale speciale.
• Interpretați incorect situații sau întâmplări obișnuite ca având o semnificație specială pentru ele (idee de referință).
• Fiți paranoic și suspicios cu privire la intențiile celorlalți.
• Aveți dificultăți în a răspunde în mod adecvat la indicii sociale, cum ar fi menținerea contactului vizual.
• Aveți o lipsă de motivație și subperformanță în contexte educaționale și profesionale.

O persoană cu TPS, în general, nu este conștientă de modul în care gândurile și comportamentele sale îi afectează pe ceilalți.

Ce cauzează tulburarea de personalitate schizotipală?

Tulburările de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate schizotipală, sunt printre cele mai puțin înțelese afecțiuni de sănătate mintală. Cercetătorii încă încearcă să-și dea seama care este cauza exactă a acestora, dar cred că se dezvoltă din cauza mai multor factori.

Cercetătorii cred că principala cauză a tulburării de personalitate schizotipală (TPS) este biologică și genetică, deoarece împărtășește multe dintre modificările cerebrale caracteristice schizofreniei. TPS este, de asemenea, mai frecventă în rândul rudelor biologice ale persoanelor cu schizofrenie sau tulburări de personalitate din Clusterul A, ceea ce sugerează o legătură genetică.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată tulburarea de personalitate schizotipală?

Personalitatea continuă să evolueze pe parcursul copilăriei, adolescenței și la începutul vârstei adulte. Din acest motiv, profesioniștii din domeniul sănătății nu diagnostichează de obicei pe cineva cu tulburare de personalitate schizotipală decât după vârsta de 18 ani.

Tulburările de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate schizotipală, pot fi dificil de diagnosticat, deoarece majoritatea persoanelor cu o tulburare de personalitate nu cred că există o problemă cu comportamentul sau modul lor de gândire și nu cred că trebuie să-și schimbe comportamentul.

Când solicită ajutor, adesea se datorează afecțiunilor co-existente, cum ar fi anxietatea sau depresia, nu tulburării în sine. Ratele acestor două afecțiuni de sănătate mintală sunt deosebit de ridicate în rândul persoanelor cu tulburare de personalitate schizotipală.

Când un profesionist în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, suspectează că cineva ar putea avea tulburare de personalitate schizotipală, acesta pune adesea întrebări care vor arunca o lumină asupra:

• Istoricul copilăriei.
• Relații.
• Istoricul profesional.
• Testarea realității.

Deoarece o persoană suspectată că are tulburare de personalitate schizotipală poate să nu aibă o perspectivă asupra comportamentelor sale, profesioniștii din domeniul sănătății mintale lucrează adesea cu familia și prietenii persoanei pentru a colecta mai multe detalii despre comportamentele și istoricul acesteia.

Furnizorii de servicii de sănătate mintală bazează un diagnostic de tulburare de personalitate schizotipală pe criteriile pentru afecțiune din Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale al Asociației Americane de Psihiatrie.

Management și tratament

Cum este tratată tulburarea de personalitate schizotipală?

Psihoterapia (terapia prin discuții) și medicația antipsihotică (neuroleptică) în doze mici sunt principalele opțiuni de tratament pentru tulburarea de personalitate schizotipală.

Medicația antipsihotică pentru tulburarea de personalitate schizotipală

Furnizorii de servicii de sănătate prescriu uneori medicamente antipsihotice (neuroleptice) în doze mici persoanelor cu tulburare de personalitate schizotipală pentru a trata următoarele simptome:

• Particularități cognitive.
• Exprimare ciudată.
• Depresie.
• Anxietate.
• Impulsivitate.

Medicamentele antipsihotice sunt deosebit de utile pentru persoanele cu simptome schizotipale moderat severe și pentru cele care se confruntă cu simptome psihotice ușoare, tranzitorii.

Psihoterapia pentru tulburarea de personalitate schizotipală

Psihoterapia (terapia prin discuții) este un termen pentru o varietate de tehnici de tratament care urmăresc să ajute oamenii să identifice și să schimbe emoțiile, gândurile și comportamentele tulburătoare. Lucrul cu un profesionist în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, poate oferi sprijin, educație și îndrumare persoanei și celor dragi.

Tipuri de psihoterapie care pot aduce beneficii persoanelor cu tulburare de personalitate schizotipală includ:

• Terapia de grup: Acesta este un tip de psihoterapie în care un grup de persoane se întâlnește pentru a descrie și discuta împreună problemele lor sub supravegherea unui terapeut sau psiholog. Terapia de grup poate ajuta o persoană cu tulburare de personalitate schizotipală să dezvolte abilități sociale, deoarece abordează anxietatea socială și stângăcia. Cu toate acestea, persoanele cu simptome mai severe pot fi perturbatoare în terapia de grup, mai ales dacă au gânduri și comportamente paranoice proeminente.
• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Acesta este un tip de terapie structurat, orientat spre obiective. Un terapeut sau psiholog ajută pe cineva să se uite mai atent la gândurile și emoțiile sale pentru a înțelege modul în care gândurile sale îi afectează acțiunile. Pentru cineva cu tulburare de personalitate schizotipală, un terapeut se poate concentra pe testarea realității și atenția la limitele interpersonale. De asemenea, ei pot ajuta persoana să recunoască tiparele de gândire distorsionate, cum ar fi gândirea referențială, paranoică sau magică.

Prevenție

Poate fi prevenită tulburarea de personalitate schizotipală?

Deși tulburarea de personalitate schizotipală, în general, nu poate fi prevenită, tratarea acestei afecțiuni vă poate ajuta să învățați modalități de a modifica comportamentele și gândurile inutile dacă sunteți predispus la această afecțiune.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza (perspectiva) pentru tulburarea de personalitate schizotipală?

Tulburarea de personalitate schizotipală este o afecțiune cronică care necesită tratament pe tot parcursul vieții.

Dacă este lăsată netratată, prognoza (perspectiva) pentru tulburarea de personalitate schizotipală (TPS) este, în general, slabă. Este foarte frecvent ca persoanele cu TPS să aibă alte afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv:

• Tulburarea de anxietate socială.
• Depresie.
• Tulburarea obsesiv-compulsivă.
• Tulburarea de consum de substanțe.

Aproximativ 30% până la 50% dintre persoane au tulburare depresivă majoră atunci când sunt diagnosticate cu TPS.

Este esențial ca persoanele cu TPS să primească tratament pentru aceste afecțiuni.

O notă importantă

Este important să ne amintim că tulburarea de personalitate schizotipală (TPS) este o afecțiune de sănătate mintală. Ca și în cazul tuturor afecțiunilor de sănătate mintală, solicitarea de ajutor imediat ce apar simptomele poate ajuta la reducerea perturbărilor din viața dumneavoastră. Profesioniștii în domeniul sănătății mintale pot oferi planuri de tratament care pot ajuta la gestionarea gândurilor și comportamentelor.

Membrii familiei persoanelor cu TPS se confruntă, de asemenea, cu stres, depresie și izolare. Este important să aveți grijă de sănătatea dumneavoastră mintală și să solicitați ajutor dacă vă confruntați cu aceste simptome.

Întrebări frecvente

• TPS se agravează cu vârsta? Simptomele pot fluctua, dar fără tratament, TPS este de obicei o afecțiune cronică.
• Pot trăi o viață normală cu TPS? Cu tratament adecvat, multe persoane cu TPS pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și funcționarea socială.
• Cum pot ajuta pe cineva apropiat cu TPS? Încurajați-i să caute ajutor profesionist și oferiți-le sprijin și înțelegere, chiar și atunci când comportamentele lor sunt dificile.

Vă rugăm să rețineți: Informațiile furnizate aici sunt doar cu scop informativ și nu ar trebui să înlocuiască sfaturile unui medic specialist. Dacă aveți îngrijorări cu privire la sănătatea dumneavoastră mintală sau cea a cuiva apropiat, vă recomandăm să consultați un profesionist calificat pentru o evaluare și îndrumare adecvată.