Tulburarea de personalitate evitantă

Tulburarea de personalitate evitantă (TPE) este o afecțiune de sănătate mintală care implică sentimente cronice de inadecvare și o sensibilitate extremă la critică. Persoanele cu TPE ar dori să interacționeze cu ceilalți, dar tind să evite interacțiunile sociale din cauza fricii intense de respingere.

Ce este tulburarea de personalitate evitantă?

TPE este una dintre afecțiunile dintr-un grup numit tulburări de personalitate "Cluster C". Acestea implică anxietate și teamă. Tulburările de personalitate sunt tipare de comportament de lungă durată, care nu sunt în concordanță cu normele culturale (modul în care ne așteptăm să ne comportăm) și se dezvoltă în copilărie sau adolescență. Acestea provoacă suferință persoanei cu afecțiunea și/sau celor din jurul său.

Care este diferența dintre tulburarea de personalitate evitantă și anxietatea socială?

Tulburarea de personalitate evitantă și tulburarea de anxietate socială (TAS) împărtășesc caracteristici și comportamente similare. Dar sunt afecțiuni distincte.

Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) apare atunci când aveți o teamă intensă și continuă de a fi judecat și urmărit de ceilalți. Acest lucru îi determină pe cei cu TAS să evite situațiile sociale.

Persoanele cu TPE evită, de asemenea, situațiile sociale și relațiile. Dar are mai mult de-a face cu stima lor de sine scăzută decât cu anxietatea. Anxietatea este caracteristica principală din spatele TAS, dar nu trebuie să fie prezentă și în TPE.

Cercetătorii au crezut odată că TPE era o formă severă de TAS. Dar studiile arată că aproximativ două treimi dintre persoanele cu TPE nu îndeplinesc criteriile de diagnostic standard pentru TAS conform DSM-5.

Dar o persoană poate avea atât TPE, cât și TAS. Persoanele cu ambele afecțiuni au simptome mai severe decât cele cu una singură.

Cât de frecventă este tulburarea de personalitate evitantă?

Cercetătorii estimează că aproximativ 1,5% până la 2,5% din populația SUA are tulburare de personalitate evitantă.

Pe cine afectează tulburarea de personalitate evitantă?

Tulburarea de personalitate evitantă începe, de obicei, la sfârșitul adolescenței sau la începutul anilor 20. TPE este, de asemenea, mai probabil să afecteze persoanele cu oricare dintre următoarele afecțiuni de sănătate mintală:

• Depresie clinică (tulburare depresivă majoră).
• Tulburare depresivă persistentă.
• Tulburare de anxietate socială.
• Tulburare obsesiv-compulsivă.
• Tulburare de panică.
• Anorexie nervoasă.
• Tulburare de alimentație compulsivă.

Simptome și cauze

Tulburarea de personalitate evitantă este o afecțiune de sănătate mintală care implică sentimente cronice de inadecvare și o sensibilitate extremă la critică.

Care sunt simptomele tulburării de personalitate evitantă?

Principalul semn al tulburării de personalitate evitantă este teama atât de puternică de respingere încât alegeți izolarea în locul statului în preajma oamenilor. Acest model de comportament poate varia de la ușor la extrem.

Alte semne și comportamente ale tulburării de personalitate evitantă includ:

• O imagine de sine proastă, considerându-se inadecvat și inferior.
• Fiind excesiv de preocupat de critici sau dezaprobare.
• Poate fi reticent în a se implica cu ceilalți, cu excepția cazului în care știe sigur că ceilalți îi vor plăcea.
• Experimentând anxietate extremă (nervozitate) și frică în contexte sociale și relații. Acest lucru îi poate determina să evite activități sau locuri de muncă care implică contactul cu ceilalți.
• Fiind timid și stânjenit în situații sociale din cauza fricii de a face ceva greșit sau de a se simți jenat.
• Având tendința de a exagera problemele potențiale sau de a interpreta greșit feedback-ul ca fiind negativ.
• Rareori încercând ceva nou sau asumându-și riscuri.

Ce cauzează tulburarea de personalitate evitantă?

Tulburările de personalitate, inclusiv TPE, sunt printre cele mai puțin înțelese afecțiuni de sănătate mintală.

Cercetătorii încă încearcă să își dea seama de cauza exactă a acestora, dar cred că TPE se dezvoltă din cauza mai multor factori, inclusiv:

• Genetică: Un studiu privind TPE a estimat că genetica reprezintă aproximativ 64% din probabilitatea de a dezvolta TPE.
• Temperamentul în timpul copilăriei: Cercetătorii au găsit conexiuni între anumite trăsături de temperament în timpul copilăriei și TPE. Acestea includ rigiditatea, hipersensibilitatea, faptul că nu urmăresc experiențe noi, evitarea posibilelor daune mai mult decât de obicei și teama și suferința excesivă.
• Stilul de atașament: Persoanele cu un stil de atașament temător pot fi mai predispuse să dezvolte TPE. Un stil de atașament temător înseamnă că aveți o dorință de apropiere cu ceilalți, dar aveți neîncredere în ei și o teamă de respingere. Acest stil de atașament se poate dezvolta, de exemplu, dacă un bebeluș minim expresiv arată suferință, iar îngrijitorul său este disprețuitor.
• Mediul din copilăria timpurie: Experiența respingerii și tratarea diferită de ceilalți în timpul copilăriei poate contribui la dezvoltarea TPE.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată tulburarea de personalitate evitantă?

Personalitatea continuă să evolueze pe tot parcursul dezvoltării copilului și adolescentului. Din acest motiv, medicii nu diagnostichează de obicei pe cineva cu tulburare de personalitate evitantă decât după vârsta de 18 ani. Furnizorii au nevoie de dovezi că aceste tipare de comportament sunt durabile și inflexibile și nu se estompează cu timpul.

Tulburările de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate evitantă, pot fi dificil de diagnosticat. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea persoanelor cu una nu cred că există o problemă cu comportamentul sau modul lor de gândire.

Când solicită ajutor, este adesea din cauza unor afecțiuni precum anxietatea sau depresia cauzate de problemele create de tulburarea lor de personalitate, cum ar fi izolarea sau lipsa prietenilor.

Când un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, suspectează că cineva ar putea avea tulburare de personalitate evitantă, acesta pune adesea întrebări largi, generale, care nu vor crea un mediu pe care persoana l-ar putea considera critic sau jenant. Ei pun întrebări care vor face lumină asupra:

• Istoricul trecut.
• Relații.
• Istoricul de muncă anterior.
• Testarea realității.

O persoană suspectată că are tulburare de personalitate evitantă poate să nu aibă o perspectivă asupra comportamentelor și tiparelor sale de gândire. Așadar, specialiștii în sănătate mintală lucrează adesea cu familia și prietenii persoanei pentru a colecta mai multe informații despre comportamentele și istoricul lor.

Specialiștii în sănătate mintală își bazează un diagnostic de tulburare de personalitate evitantă pe criteriile pentru afecțiune din Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5) al Asociației Americane de Psihiatrie.

Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate evitantă implică un model persistent de cel puțin patru dintre următoarele comportamente:

• Evitarea activităților legate de serviciu care implică lucrul cu ceilalți, deoarece se tem că ceilalți îi vor critica sau respinge.
• A fi reticent în a se implica cu ceilalți, cu excepția cazului în care sunt siguri că ceilalți îi vor plăcea.
• A fi pasiv sau rezervat în relațiile apropiate, deoarece se tem de ridicol sau umilință.
• Îngrijorare extremă cu privire la faptul că ceilalți îi critică sau îi resping în situații sociale obișnuite.
• A se simți stânjenit în situații sociale noi, deoarece se simt inadecvati.
• A se evalua ca fiind neîndemânatici social, neatractivi sau inferiori altora.
• A fi reticent în a-și asuma riscuri personale sau în a încerca activități noi, deoarece se pot simți jenat.

Management și tratament

Care este tratamentul pentru tulburarea de personalitate evitantă?

Tratarea tulburărilor de personalitate este dificilă, deoarece persoanele cu aceste afecțiuni au tipare profunde de gândire și comportament care există de mulți ani.

Cu toate acestea, persoanele cu tulburare de personalitate evitantă tind să fie candidați buni pentru tratament, deoarece afecțiunea le provoacă suferință semnificativă. Și majoritatea persoanelor cu TPE doresc să dezvolte relații. Această dorință poate fi un factor motivator pentru ca persoanele cu TPE să urmeze planurile de tratament, care vor include probabil psihoterapie și, potențial, medicamente.

Tratamentul pentru persoanele cu această afecțiune este cel mai eficient atunci când membrii familiei sunt implicați și susținători.

Psihoterapia pentru TPE

Psihoterapia (terapia prin discuții) este tratamentul de alegere pentru tulburările de personalitate. Scopul tratamentului este de a vă ajuta să descoperiți motivațiile și temerile asociate cu gândurile și comportamentul dumneavoastră. În plus, puteți învăța să relaționați cu ceilalți mai pozitiv.

Două tipuri specifice de psihoterapie care pot ajuta persoanele cu TPE includ:

• Terapie psihodinamică: Acest tip de terapie se concentrează pe rădăcinile psihologice ale suferinței emoționale. Prin auto-reflecție, analizați relațiile și tiparele de comportament problematice din viața dumneavoastră. Acest lucru vă ajută să vă înțelegeți mai bine pe dumneavoastră. Vă poate ajuta să schimbați modul în care relaționați cu alte persoane și cu mediul dumneavoastră.
• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Acesta este un tip de terapie structurat, orientat spre obiective. Un terapeut sau un psiholog vă ajută să vă uitați cu atenție la gândurile și emoțiile dumneavoastră. Veți ajunge să înțelegeți modul în care gândurile vă afectează acțiunile. Prin TCC, puteți dezvăța gândurile și comportamentele negative. Veți învăța să adoptați tipare de gândire și obiceiuri mai sănătoase. Se poate concentra în special pe dezvoltarea abilităților sociale.

Medicamente pentru TPE

În prezent, nu există medicamente care să poată trata tulburările de personalitate. Dar există medicamente pentru depresie și anxietate, pe care persoanele cu tulburare de personalitate evitantă le pot avea, de asemenea. Tratarea acestor afecțiuni poate facilita tratarea TPE.

Pentru cele mai bune rezultate, totuși, ar trebui să luați medicamente în combinație cu psihoterapie.

Prevenție

Poate fi prevenită tulburarea de personalitate evitantă?

Nu puteți preveni tulburarea de personalitate evitantă. Dar tratamentul poate ajuta la atenuarea problemelor pe care le provoacă. Căutarea ajutorului imediat ce apar simptomele poate ajuta la reducerea perturbării vieții, a familiei și a prieteniilor persoanei.

Prognoză

Care este prognoza pentru persoanele cu tulburare de personalitate evitantă?

Prognoza pentru TPE depinde de faptul dacă este tratată sau nu.

Lăsată netratată, TPE poate duce la:

• Afecțiuni suplimentare de sănătate mintală, cum ar fi depresia, tulburarea de consum de substanțe și tulburările de alimentație.
• Risc crescut de depresie postpartum.
• Nemulțumire față de viață.
• Dificultăți de muncă.
• Funcționare socială afectată.

Persoanele cu TPE prezintă, de asemenea, rate mai mari de ideație suicidară și tentative de suicid. Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă vă gândiți la sinucidere, apelați 112 de pe telefon pentru a contacta serviciile de urgență. Cineva este disponibil să vă ajute non-stop.

Tratamentul pentru tulburarea de personalitate evitantă este un proces lung. Dorința dumneavoastră de a căuta și de a rămâne cu tratamentul poate avea un efect semnificativ asupra perspectivei dumneavoastră. Cu tratament, unele persoane cu TPE pot învăța să relaționeze cu ceilalți într-un mod mai sănătos.

O notă importantă

Este important să ne amintim că tulburarea de personalitate evitantă (TPE) este o afecțiune de sănătate mintală. Ca și în cazul tuturor afecțiunilor de sănătate mintală, căutarea ajutorului imediat ce apar simptomele poate contribui la reducerea perturbărilor vieții dumneavoastră. Specialiștii în sănătate mintală pot oferi planuri de tratament care vă pot ajuta să vă gestionați gândurile și comportamentele.

Cei dragi persoanelor cu TPE se confruntă adesea cu stres, depresie și izolare. Este important să aveți grijă de sănătatea dumneavoastră mintală și să căutați ajutor dacă vă confruntați cu aceste simptome.

Întrebări frecvente

• Ce se întâmplă dacă nu tratez tulburarea de personalitate evitantă? Netratată, TPE poate duce la complicații precum depresie, abuz de substanțe, dificultăți în relații și la locul de muncă, și chiar gânduri suicidare.
• Cât durează tratamentul pentru tulburarea de personalitate evitantă? Tratamentul este adesea un proces de lungă durată, necesitând terapie continuă și, uneori, medicamente. Durata variază în funcție de severitatea simptomelor și de răspunsul individual la tratament.
• Pot trăi o viață normală cu tulburare de personalitate evitantă? Cu tratament adecvat și sprijin, persoanele cu TPE pot învăța să gestioneze simptomele, să dezvolte relații mai sănătoase și să ducă o viață mai împlinită.

Vă rugăm să rețineți că informațiile oferite aici sunt doar cu scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesional. Vă recomandăm să consultați un medic specialist sau un psiholog pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.