Tendinita Patelară (Genunchiul Săritorului)

Tendinita patelară apare când mișcările repetate (cum ar fi săriturile) slăbesc treptat tendonul patelar de la genunchi. Simptomele, precum durerea și rigiditatea, se pot agrava în timp, mai ales dacă perseverați în a juca sau a vă antrena. Odihna, analgezicele eliberate fără prescripție medicală și fizioterapia sunt cele mai frecvente tratamente.

Tendinita Patelară (Genunchiul Săritorului)

Tendinita patelară se manifestă, de obicei, printr-o durere surdă în partea din față a genunchiului, imediat sub rotulă.

Ce este tendinita patelară?

Tendinita patelară este o inflamație a tendonului patelar din partea din față a genunchiului.

Tendonul patelar conectează rotula (patela) de partea superioară a osului gambei (tibie). Acesta lucrează împreună cu mușchiul cvadriceps pentru a mișca genunchiul și partea inferioară a piciorului.

Tendinita patelară apare atunci când suprasolicitați tendonul patelar. Furnizorii de servicii medicale numesc uneori tendinita patelară "genunchiul săritorului", deoarece este frecventă la sportivii care sar mult în sporturile lor. Alte denumiri includ tendinită patelară și tendinopatie patelară. Toate aceste denumiri se referă la aceeași afecțiune.

Indiferent de denumirea folosită de medicul dumneavoastră, ar trebui să îl consultați dacă aveți dureri de genunchi care nu se ameliorează de la sine cu câteva zile de odihnă sau cu tratamente efectuate acasă.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele tendinitei patelare?

Cele mai frecvente simptome ale tendinitei patelare includ:

  • Durere de genunchi în partea din față a genunchiului.
  • Sensibilitate chiar și la o atingere ușoară, imediat sub rotulă.
  • Rigiditate (care poate face dificilă îndoirea sau îndreptarea genunchiului).

Cum se simte durerea cauzată de tendinita patelară?

Fiecare persoană resimte durerea diferit, dar majoritatea persoanelor cu genunchiul săritorului simt o durere surdă și slabă în partea din față a genunchilor. Durerea se agravează, de obicei, atunci când folosiți sau mișcați genunchiul, în special când îl îndreptați. Anumite mișcări, cum ar fi urcarea sau coborârea scărilor sau ghemuirea, sunt, de obicei, dureroase.

Ce cauzează tendinita patelară?

Tendinita patelară este o leziune cauzată de efort repetat. Suprasolicitarea genunchiului și exercitarea unei presiuni repetate prea mari asupra tendonului patelar o provoacă. Este, de obicei, o leziune sportivă, dar orice activitate fizică repetitivă, loc de muncă sau hobby o poate cauza.

Uzura repetată (cum ar fi săriturile frecvente sau sprinturile dese) poate provoca mici rupturi în tendon. Dacă continuați să vă folosiți genunchiul pentru activități fizice intense, rupturile nu au timp să se vindece. În cele din urmă, acest stres suplimentar vă face tendonul slab și dureros.

Daunele care cauzează tendinita patelară se acumulează lent în timp. Două tipuri principale de activități vă pot deteriora tendonul:

  • O creștere bruscă și intensă a activității fizice: Dacă începeți un sport nou sau creșteți rapid intensitatea antrenamentelor, corpul dumneavoastră ar putea să nu fie pregătit pentru creșterea bruscă a nivelului de activitate.
  • Nu vă odihniți suficient sau faceți o activitate prea des: Corpul dumneavoastră are nevoie de timp pentru a se odihni și a se recupera între sesiunile de activitate fizică intensă. Antrenamentul sau folosirea genunchilor prea des nu oferă tendonului patelar timpul necesar pentru a se vindeca. Încercați să reluați activitățile treptat, mai degrabă decât să vă antrenați sau să lucrați întotdeauna la limita dumneavoastră fizică.

Care sunt factorii de risc?

Oricine poate suferi de tendinită patelară. Dar unele persoane prezintă un risc mai mare, inclusiv:

  • Sportivii care sar, sprintează sau schimbă direcția în sporturile lor.
  • Sportivii care concurează la nivel profesional sau de elită.
  • Persoanele cu locuri de muncă sau hobby-uri solicitante din punct de vedere fizic.
  • Bărbații.
  • Persoanele cu vârsta peste 40 de ani.

Sporturile care cauzează frecvent tendinita patelară includ:

  • Baschet.
  • Volei.
  • Sporturi atletice, cum ar fi garduri, săritura în lungime sau săritura în înălțime.
  • Gimnastică.
  • Fotbal american.
  • Fotbal.
  • Patinaj artistic.

Care sunt complicațiile tendinitei patelare?

Este rar, dar tendinita patelară netratată vă poate crește riscul de ruptură a tendonului patelar. Continuarea folosirii genunchiului după ce începeți să simțiți durere sau alte simptome pune și mai mult stres pe micile rupturi și vă face mai predispus la o ruptură.

Diagnostic și Teste

Cum diagnostichează medicii tendinita patelară?

Un furnizor de servicii medicale va diagnostica tendinita patelară printr-un examen fizic. Acesta vă va examina genunchiul și îl va compara cu celălalt genunchi, neafectat. Furnizorul dumneavoastră vă va întreba când ați observat pentru prima dată simptomele și ce făceați chiar înainte ca acestea să înceapă.

Spuneți-i medicului dumneavoastră ce sporturi practicați, ce faceți la serviciu sau dacă aveți hobby-uri fizice care credeți că ar fi putut provoca tendinita. Spuneți-i dacă există activități sau poziții care ameliorează sau agravează simptomele.

Medicul dumneavoastră poate folosi teste imagistice pentru a face fotografii ale genunchiului și ale țesutului din jurul acestuia, inclusiv:

  • Radiografie a genunchiului.
  • RMN (rezonanță magnetică).
  • Ecografie.

Management și Tratament

Cum se tratează tendinita patelară?

Medicul dumneavoastră vă va sugera tratamente pentru a ajuta tendonul patelar să se vindece și pentru a gestiona simptomele pe care le aveți. Cele mai rapide modalități de a remedia tendinita patelară includ:

  • Odihnă: Evitarea mișcărilor sau a activităților care au cauzat tendinita va preveni mai mult stres asupra tendonului dumneavoastră.
  • Aplicarea de gheață: Aplicați gheață sau o compresă rece pe genunchi pentru a reduce umflarea. Puteți aplica gheață pe genunchi de câteva ori pe zi, câte 15 minute. Înfășurați compresele cu gheață într-un prosop subțire sau într-o cârpă de spălat pentru a evita punerea lor direct pe piele.
  • Elevație: Țineți genunchiul deasupra nivelului inimii cât mai des posibil. Dacă stați culcat, vă puteți sprijini genunchiul pe perne sau pernuțe.
  • Medicamente: AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) eliberate fără prescripție medicală reduc inflamația și ameliorează durerea. Acetaminofenul ameliorează durerea, dar nu gestionează inflamația. Nu luați aceste medicamente mai mult de 10 zile la rând fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
  • Purtarea unei orteze: O orteză de genunchi vă poate susține genunchiul în timp ce vă recuperați. Medicul dumneavoastră vă va spune de ce tip de orteză veți avea nevoie și cât de des trebuie să o purtați.
  • Fizioterapie (FT): FT vă va îmbunătăți flexibilitatea și va întări mușchii din jurul genunchiului. Acest lucru vă poate ajuta genunchii să reziste la stresul cauzat de sărituri și să se miște mai bine. Un fizioterapeut vă va oferi exerciții și întinderi personalizate pentru sportul, activitățile sau locul de muncă.

Chirurgia tendinitei patelare

Este rar să fie nevoie de o intervenție chirurgicală pentru tendinita patelară. Medicul dumneavoastră vă va sugera, de obicei, o intervenție chirurgicală doar dacă tendonul patelar este rupt. El ar putea sugera o intervenție chirurgicală dacă aveți simptome severe pe care alte tratamente nechirurgicale nu le pot gestiona.

Se va vindeca tendinita patelară de la sine?

Da și nu. Da, odihna și acordarea de timp corpului pentru a se vindeca sunt părți importante ale tratării tendinitei patelare, iar tendonul dumneavoastră se poate vindeca cu timpul. Nu, în sensul că tendinita patelară nu se va ameliora dacă nu vă schimbați rutina zilnică.

Trebuie să evitați să puneți mai mult stres pe tendon și să luați o pauză de la activitățile sau sporturile care au cauzat tendinita. Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp va dura acest lucru, în funcție de simptomele pe care le aveți și de gravitatea tendinitei.

Prevenție

Cum pot preveni tendinita patelară?

Cea mai bună modalitate de a preveni tendinita patelară este să evitați suprasolicitarea genunchilor. În timpul sporturilor sau al altor activități fizice:

  • Nu "jucați cu durere" dacă genunchiul vă doare în timpul sau după activitatea fizică.
  • Acordați genunchiului timp să se odihnească și să se recupereze după o activitate intensă.
  • Întindeți-vă și încălziți-vă înainte de a practica sporturi sau de a vă antrena.
  • Răcoriți-vă și întindeți-vă după activitatea fizică.
  • Luați o pauză între sezoanele unui sport (nu vă antrenați tot timpul anului).

Prognoză

Cât timp durează vindecarea tendinitei patelare?

Vindecarea necesită timp. Detaliile recuperării dumneavoastră vor depinde de simptomele pe care le aveți și de gravitatea tendinitei.

S-ar putea să începeți să vă simțiți mai bine după ce vă odihniți câteva săptămâni. Dar tendinita patelară mai severă poate dura mai mult timp pentru a se vindeca.

Nu vă grăbiți cu recuperarea. Forțarea corpului înainte ca acesta să se vindece complet poate deteriora și mai mult tendonul, ceea ce vă poate întârzia recuperarea.

Viața de zi cu zi

Când ar trebui să consult medicul?

Vizitați un medic specialist dacă aveți:

  • O durere surdă în jurul genunchiului care durează o perioadă după ce încetați activitatea.
  • Dureri de genunchi ascuțite și severe după o mișcare bruscă.
  • Durere de genunchi care se agravează în timpul activității fizice.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Întrebările pe care ați putea dori să le puneți medicului dumneavoastră includ:

  • Am nevoie de teste?
  • De ce tratamente voi avea nevoie?
  • Ce pot face pentru a-mi ajuta corpul să se vindece?
  • Când pot relua antrenamentele sau alte activități fizice?

Întrebări frecvente

  • Ce poate fi confundat cu tendinita patelară? Multe leziuni și afecțiuni de sănătate cauzează dureri de genunchi. Unele alte probleme comune ale genunchiului care provoacă simptome similare includ: sindromul de durere patelofemurală (PFPS), bursita genunchiului, rupturile de menisc, boala Osgood-Schlatter (la copii și adolescenți) și sindromul Sinding-Larsen-Johansson (la copii și adolescenți).
  • Mersul pe jos este rău pentru tendinita patelară? Atâta timp cât nu faceți activitățile sau mișcările care au cauzat tendinita, ar trebui să puteți merge și să vă mișcați normal. Dacă rămâneți activ vă poate ajuta să ameliorați și să preveniți rigiditatea. Opriți-vă și discutați cu medicul dumneavoastră dacă orice mișcare vă doare sau agravează simptomele de la genunchi. Întrebați medicul dumneavoastră ce activități ar trebui să evitați în timpul recuperării.
  • Pot continua să fac sport dacă am tendinită patelară ușoară? Nu. Chiar dacă durerea este suportabilă, continuarea activității fizice poate agrava leziunea și întârzia vindecarea. Este important să acordați genunchiului suficient timp pentru a se recupera complet.

Recuperarea după tendinita patelară poate fi frustrantă. S-ar putea să fiți tentat să vă scurtați recuperarea. Dar forțarea corpului prea tare, prea curând, poate agrava leziunea.

Fiți sincer cu medicul dumneavoastră în legătură cu așteptările dumneavoastră. Vă vor ajuta să dezvoltați un tratament și un plan care să corespundă obiectivelor dumneavoastră și să acorde prioritate sănătății pe termen lung a genunchiului dumneavoastră.

Este important să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.

tendinită patelară
genunchiul săritorului
durere genunchi
inflamație tendon
tratament tendinită
recuperare genunchi
fizioterapie genunchi
ruptură tendon
patella
afecțiuni genunchi