Sindromul Tahicardiei Ortostatice Posturale (STOP)

Prezentare generală

Ce este sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP)?

Sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP) este o afecțiune care face ca inima să bată mai repede decât în mod normal atunci când treceți de la poziția așezat sau culcat la cea în picioare. Este un tip de intoleranță ortostatică.

Fiecare cuvânt din "sindromul tahicardiei ortostatice posturale" are o semnificație:

• Postural: Legat de poziția corpului dumneavoastră.
• Ortostatic: Legat de statul în picioare.
• Tahicardie: Un ritm cardiac de peste 100 de bătăi pe minut.
• Sindrom: Un grup de simptome care apar împreună.

În mod normal, sistemul nervos autonom al corpului dumneavoastră echilibrează ritmul cardiac și tensiunea arterială pentru a menține fluxul sanguin într-un ritm sănătos, indiferent de poziția corpului dumneavoastră. Dacă aveți STOP, corpul dumneavoastră nu poate coordona echilibrarea constricției vaselor de sânge (strângere) și răspunsul ritmului cardiac. Aceasta înseamnă că organismul dumneavoastră nu poate menține tensiunea arterială constantă și stabilă. Acest lucru provoacă o varietate de simptome.

Fiecare caz de STOP este diferit. Persoanele cu STOP pot observa că simptomele vin și pleacă pe o perioadă de ani. În majoritatea cazurilor, cu ajustări ale dietei, medicamentelor și activității fizice, o persoană cu STOP va experimenta o îmbunătățire a calității vieții.

Pe cine afectează STOP?

Majoritatea persoanelor cu STOP sunt femei cu vârste cuprinse între 15 și 50 de ani. Dar și bărbații pot avea STOP.

Aveți un risc mai mare de a dezvolta STOP după ce ați experimentat următorii factori de stres:

• Boli semnificative, cum ar fi boli virale precum mononucleoza sau infecții grave.
• Sarcina.
• Traume fizice, cum ar fi o leziune la cap.
• Intervenție chirurgicală.

Persoanele care au anumite afecțiuni autoimune, cum ar fi sindromul Sjogren, lupusul și boala celiacă, sunt, de asemenea, mai susceptibile de a dezvolta STOP.

Cât de frecvent este STOP?

STOP este frecvent. Afectează aproximativ 1 până la 3 milioane de persoane în Statele Unite.

Cum afectează sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP) organismul meu?

În mod normal, atunci când vă ridicați, gravitația face ca aproximativ 10% până la 15% din sânge să se acumuleze în abdomen, picioare și brațe. Aceasta înseamnă că mai puțin sânge ajunge la creier, ceea ce poate provoca amețeli scurte. Dacă nu aveți STOP, această senzație de amețeală nu se întâmplă des, deoarece mușchii picioarelor ajută la pomparea sângelui înapoi spre inimă.

În plus, sistemul nervos autonom declanșează o serie de răspunsuri rapide. Pentru a compensa cantitatea mai mică de sânge care se întoarce la inimă după ce vă ridicați, corpul dumneavoastră eliberează hormonii epinefrină (adrenalină) și norepinefrină.

Acești hormoni determină de obicei ca inima să bată puțin mai repede și cu mai multă forță. Norepinefrina determină, de asemenea, strângerea sau constricția vaselor de sânge. Toate acestea duc la o cantitate mai mare de sânge care se întoarce la inimă și creier.

Persoanele cu STOP tind să acumuleze o cantitate mai mare de sânge în vasele de sub inimă atunci când stau în picioare. Corpul lor răspunde prin eliberarea a mai multă norepinefrină sau epinefrină pentru a încerca să provoace o strângere mai mare a vaselor de sânge. Din mai multe motive, vasele lor de sânge nu răspund în mod normal la acești hormoni. Deoarece inima lor rămâne capabilă să răspundă la norepinefrină și epinefrină, ritmul cardiac crește adesea.

Acest dezechilibru provoacă multe simptome posibile, cum ar fi amețeli, leșin și epuizare.

STOP este o afecțiune gravă?

Deși STOP nu pune viața în pericol, poate interfera foarte mult cu viața și activitățile de zi cu zi. Vestea bună este că o varietate de tratamente și strategii pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele STOP?

Puteți dezvolta STOP brusc sau se poate dezvolta treptat.

Simptomele apar imediat sau la câteva minute după ce vă așezați sau vă ridicați. Stând culcat poate ameliora unele dintre simptome.

STOP are mai multe simptome posibile și variază de la o persoană la alta. Simptomele includ:

• Amețeli sau senzație de amețeală, mai ales când vă ridicați, în timpul statului prelungit într-o poziție sau în timpul plimbărilor lungi.
• Leșin sau aproape leșin.
• Uitarea și dificultăți de concentrare (ceață cerebrală).
• Palpitații cardiace sau ritm cardiac accelerat.
• Epuizare/oboseală.
• Senzație de nervozitate sau anxietate.
• Tremurături și transpirație excesivă.
• Scurtarea respirației (dispnee).
• Dureri în piept.
• Senzație de rău.
• Balonare.
• O față palidă și decolorarea violet a mâinilor și picioarelor dacă acestea sunt mai jos de nivelul inimii.
• Somn perturbat din cauza durerilor în piept, a ritmului cardiac accelerat și a transpirației excesive în timpul somnului.

Simptomele STOP se agravează adesea în următoarele situații:

• A fi în medii calde, cum ar fi într-o baie sau un duș fierbinte sau într-o zi fierbinte.
• A sta frecvent în picioare, cum ar fi atunci când așteptați la coadă sau faceți cumpărături.
• Participarea la exerciții fizice intense.
• Când sunteți bolnav, cum ar fi de la o răceală sau o infecție.
• Având menstruația (menstruație).

Ce cauzează STOP?

Cercetătorii nu sunt încă siguri ce anume cauzează STOP. În prezent, ei cred că există mai multe cauze, pe care le-au grupat în diferite subtipuri de STOP, inclusiv:

• STOP neuropatic: Aceasta se întâmplă atunci când denervarea periferică (pierderea alimentării nervoase) duce la mușchi slabi ai vaselor de sânge, în special în picioare și trunchi (abdomen).
• STOP hiperadrenergic: Aceasta se întâmplă atunci când sistemul nervos simpatic este hiperactiv.
• STOP hipovolemic: Volumul redus de sânge poate duce la STOP. Volumul scăzut de sânge poate provoca simptome similare care se pot suprapune în STOP neuropatic și hiperadrenergic.

Există, de asemenea, dovezi din ce în ce mai mari care sugerează că STOP ar putea fi o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă țesutul sănătos din motive necunoscute.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP)?

STOP poate fi dificil de diagnosticat de către specialiști din cauza numeroaselor simptome care pot apărea în timp. Persoanele cu STOP pot avea simptome timp de luni până la ani înainte de a fi diagnosticate în cele din urmă cu această afecțiune.

Un specialist vă va pune întrebări despre simptomele dumneavoastră, medicamentele și istoricul medical. De asemenea, va efectua un examen fizic.

Testul de înclinare este principalul mod în care specialiștii diagnostichează STOP. Testul mesei de înclinare măsoară ritmul cardiac și tensiunea arterială pe măsură ce vă schimbați postura și poziția.

Pe lângă testul mesei de înclinare, specialistul dumneavoastră poate solicita alte teste pentru a ajuta la confirmarea unui diagnostic de STOP sau pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor dumneavoastră, inclusiv:

• Analize de sânge și urină pentru cauzele STOP și afecțiunile care imită STOP.
• QSART (un test care măsoară nervii autonomi care controlează transpirația).
• Test de respirație autonom (acesta măsoară ritmul sanguin și răspunsul la presiune în timpul exercițiului).
• Biopsie nervoasă cutanată.

Management și tratament

Care este tratamentul pentru sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP)?

Din păcate, nu există un tratament curativ pentru STOP. În schimb, specialiștii folosesc mai multe strategii pentru a gestiona simptomele STOP. Tratamentul este foarte individualizat, bazat pe simptomele dumneavoastră și pe ceea ce funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră.

Principalele forme de tratament includ:

• Exerciții fizice și activitate fizică.
• Dietă și nutriție.

Ciorapii de compresie medicală pot ajuta, de asemenea, la împingerea sângelui din picioare pentru a reduce simptomele STOP.

Exerciții fizice și activitate fizică

Exercițiile fizice și activitatea fizică sunt esențiale pentru gestionarea STOP.

Deși majoritatea persoanelor cu STOP au inimi sănătoase, specialistul dumneavoastră vă poate recomanda un program de reabilitare cardiacă. Acest șablon de exerciții folosește modelul de reabilitare cardiacă pentru a recondiționa și a ajuta la îmbunătățirea sănătății și la gestionarea STOP. Unele dintre cele mai bune date pentru tratarea STOP provin din reabilitarea cardiacă.

Studiile arată că exercițiile aerobice înclinate, cum ar fi înotul, canotajul și mersul pe bicicletă în poziție culcat, au cele mai bune rezultate. Întărirea mușchilor trunchiului și ai picioarelor este, de asemenea, utilă.

Iată lucruri importante de știut pe măsură ce urmați un program de exerciții fizice și alte activități fizice. Discutați cu specialistul dumneavoastră pentru instrucțiuni specifice cu privire la aceste exerciții.

• Practicați exerciții izometrice: Aceste exerciții implică contractarea mușchilor fără a vă mișca corpul. Exercițiile izometrice vă strâng mușchii și vă împing sângele înapoi spre inimă. Sunt simple de făcut și le puteți face culcat în pat sau așezat. Este o idee bună să le faceți în pat înainte de a vă ridica pentru a vă pregăti corpul pentru șezut și stat în picioare.
• Faceți tranziția lent cu corpul dumneavoastră: Treceți de la culcat la așezat pe marginea patului. Stați acolo timp de câteva minute, permițând corpului dumneavoastră să se adapteze în mod natural la schimbarea poziției. Odată ce stați în picioare, faceți o pauză și așteptați înainte de a merge pentru a permite tensiunii arteriale să se ajusteze din nou. Dacă vă simțiți amețit în orice moment, așteptați câteva minute în acea poziție pentru a vedea dacă se rezolvă. Dacă nu, atunci reveniți la poziția anterioară. Mișcarea lentă este cheia.
• Începeți un program modest de mers pe jos: Numărați câți pași puteți face fără a provoca simptome. Acești pași sunt linia de bază inițială. Începeți cu mersul pe jos o dată pe zi și mergeți puțin mai departe în timp, distanță sau adăugând pași. Dacă vă simțiți bine, adăugați o a doua plimbare în timpul zilei. O strategie simplă pentru numărarea pașilor este să faceți 100 până la 300 de pași pe oră în timpul zilei. Urmăritoarele de fitness pot monitoriza pașii cu ușurință. În fiecare săptămână sau la fiecare câteva săptămâni, adăugați mai mulți pași la totalul zilnic.
• Practicați yoga simplă: Practicarea yoga de bază, cu accent pe respirație, poate ajuta la reducerea simptomelor STOP.

Dietă și nutriție

Gestionarea dietei și a nutriției este un alt aspect important al gestionării simptomelor STOP.

Dacă aveți forma hipovolemică (volum scăzut de sânge) de STOP, specialistul dumneavoastră vă va recomanda probabil să creșteți atât aportul de lichide, cât și de sare pentru a crește volumul de sânge.

Consumul unei mese copioase poate agrava simptomele STOP, deoarece corpul dumneavoastră redirecționează mult sânge pentru a ajuta la procesul de digestie. Din acest motiv, specialiștii recomandă adesea consumul mai multor mese mai mici pe parcursul zilei, în loc de două sau trei mese copioase.

Un nutriționist sau dietetician vă poate ajuta cu dieta dumneavoastră. Această consultație poate fi utilă mai ales dacă aveți boala celiacă sau alte sensibilități alimentare.

Ghidurile generale pentru modificările dietetice includ:

• Creșteți sodiul în dietă de la 3.000 de miligrame (mg) la 10.000 mg pe zi.
• Beți 2 până la 2,5 litri de lichide pe zi. Apa este cea mai bună alegere.
• Mâncați mese mici și frecvente, în loc de câteva mese copioase.
• Consumul unei diete bogate în fibre și carbohidrați complecși poate ajuta la reducerea vârfurilor de glucoză (zahăr) din sânge și la diminuarea simptomelor STOP.
• Păstrați-vă nutriția echilibrată cu proteine, legume, lactate și fructe.
• Alegeți gustări sărate benefice, cum ar fi bulionul, murăturile, măslinele, sardinele, hamsiile și nucile. Nu vă bazați prea mult pe chipsuri și crackers pentru sare.
• Planificați cumpărăturile de la magazinul alimentar folosind o listă pentru a vă asigura că alegeți alegeri alimentare sănătoase și îngrijire STOP (hidratare și suplimente sărate). Dacă aveți o rezistență scăzută, cereți cuiva să vă ajute să faceți cumpărături și să vă transportați și să vă puneți deoparte alimentele.

Medicamente

Nu au fost aprobate medicamente pentru tratamentul STOP. Dar specialiștii prescriu uneori medicamente în afara indicațiilor pentru a ajuta anumite simptome STOP.

Aceste medicamente includ:

• Fludrocortizon (crește retenția de sare și volumul de sânge).
• Piridostigmină (poate reduce tahicardia).
• Midodrină (provoacă vasoconstricție răspândită).
• Beta-blocante (pot reduce tahicardia verticală).

Toate aceste medicamente au potențiale efecte secundare. Specialistul dumneavoastră va colabora cu dumneavoastră pentru a vedea dacă medicamentele sunt potrivite pentru dumneavoastră.

Ce pot face pentru a gestiona sindromul tahicardiei ortostatice posturale?

Pe lângă exercițiile fizice și modificările dietetice, alte lucruri pe care le puteți face pentru a gestiona STOP includ monitorizarea frecventă a pulsului și a tensiunii arteriale și obținerea unui somn de calitate.

Monitorizarea pulsului și a tensiunii arteriale

Luarea și notarea tensiunii arteriale și a pulsului vă pot oferi o perspectivă asupra STOP și ajută specialistul dumneavoastră să vă ajusteze fin tratamentul.

Verificați-vă tensiunea arterială și pulsul în același timp zilnic (dimineața și după cină). Este foarte util să faceți acest lucru în primele luni de la diagnostic. De asemenea, verificați-vă tensiunea arterială și pulsul atunci când nu vă simțiți bine.

Puteți obține un tensiometru în majoritatea farmaciilor, online sau la un magazin de articole medicale.

Gestionarea somnului cu STOP

STOP vă poate perturba somnul. Deoarece somnul este foarte important pentru sănătatea generală, ar trebui să-l prioritizați. Aceste ghiduri generale vă pot ajuta:

• Ridicați capul patului cu 15 până la 25 cm pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor STOP. Întregul pat trebuie să fie într-un unghi. Ridicarea capului patului va crește volumul de lichid în circulația dumneavoastră dimineața. Acest lucru vă poate ajuta să vă treziți mai ușor.
• Asigurați-vă că temperatura este ideală în dormitorul dumneavoastră pentru a vă ajuta să vă odihniți corespunzător.
• Încercați să mențineți un program tipic de somn. Mergeți la culcare în mod constant la o anumită oră și stabiliți o oră constantă de trezire. Cea mai bună igienă a somnului și odihna bună provin din menținerea consecvenței cu programul dumneavoastră de somn în fiecare zi.
• Evitați somnul excesiv în timpul zilei. Poate face somnul de noapte mai puțin odihnitor.
• Evitați vizionarea excesivă a televizorului sau utilizarea telefonului sau a computerului în pat. Aceste tehnologii pot interfera cu calitatea somnului.
• Discutați cu specialistul dumneavoastră dacă STOP vă perturbă semnificativ somnul.

Prevenire

Poate fi prevenit sindromul tahicardiei ortostatice posturale?

Din păcate, nu puteți face nimic pentru a preveni dezvoltarea STOP. Dar există pași pe care îi puteți face pentru a încerca să preveniți puseurile cunoscând care sunt factorii declanșatori.

Unele ghiduri generale pentru prevenirea puseurilor includ:

• Mențineți o temperatură constantă: Este important ca persoanele cu STOP să mențină o temperatură uniformă, deoarece extremele, în special căldura, pot agrava simptomele. Aerul condiționat, vestele de răcire, pulverizatoarele portabile, ventilatoarele personale și purtarea de straturi în caz de fluctuații de temperatură pot ajuta. Când faceți duș, încercați să folosiți apă călduță, deoarece fie fierbinte, fie rece poate declanșa simptomele STOP. Folosirea unui scaun de duș poate fi, de asemenea, utilă.
• Evitați statul prelungit în picioare: Statul în picioare o perioadă lungă de timp agravează simptomele pentru majoritatea persoanelor cu STOP. Dacă trebuie să stați în picioare o perioadă lungă de timp, încercați să vă flexați și să vă strângeți picioarele și mușchii sau să vă mutați greutatea de pe un picior pe altul.
• Evitați alcoolul: Alcoolul poate agrava simptomele, deoarece vă deshidratează corpul.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza pentru sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP)?

Prognoza (perspectiva) pentru STOP este în general bună, deși poate perturba sever viața de zi cu zi. Simptomele STOP pot veni și pleca ani de zile. În aproximativ 80% din cazuri, afecțiunea se îmbunătățește, dar multe persoane au simptome reziduale.

Cel mai mare risc pentru persoanele cu STOP este să se rănească dacă leșină și cad.

Care este speranța de viață a STOP?

Persoanele cu STOP au o speranță de viață normală. Afecțiunea nu scade speranța de viață.

Cum să trăiești cu STOP

Cum am grijă de mine dacă am STOP?

Sindromul tahicardiei ortostatice posturale poate fi dificil de trăit. Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentru a avea grijă de dumneavoastră:

• Fiți deschis și sincer cu cei dragi despre diagnosticul dumneavoastră de STOP. Vorbiți despre temerile, speranțele, luptele și provocările dumneavoastră cu această afecțiune. Încurajați persoanele care vă sprijină să afle mai multe despre STOP.
• Dormiți suficient și mâncați bine pentru a ajuta la gestionarea stresului.
• Luați în considerare participarea la grupuri de sprijin STOP (fie online, fie în persoană). Ele pot ajuta la reducerea sentimentului de a fi singur.
• Fiți foarte precaut cu privire la soluțiile rapide de la surse și persoane non-medicale. Soluțiile rapide de obicei nu ajută STOP și pot provoca chiar mai multe tulburări emoționale.
• Luați în considerare consilierea (psihoterapie) pentru a vă ajuta să învățați să faceți față unei afecțiuni cronice de sănătate. Consilierea poate ajuta la gestionarea altor afecțiuni de sănătate mintală coexistente care pot influența negativ STOP.
• Meditați sau luați chiar și doar câteva minute de pauză pentru a ajuta la reducerea unora dintre simptomele dumneavoastră STOP. Emoțiile pot avea o influență semnificativă asupra vieții și sănătății dumneavoastră de zi cu zi. Identificarea lor poate fi utilă dacă discutați cu un consilier sau cu un grup de sprijin STOP.

Când ar trebui să consult un specialist cu privire la STOP?

Dacă statul în picioare provoacă simptome neobișnuite, cum ar fi amețeli și un ritm cardiac accelerat, consultați un specialist.

Dacă aveți STOP, încercați să consultați un specialist specializat în STOP pentru a obține cea mai bună îngrijire. Veți avea nevoie, de asemenea, de un medic de familie la care să mergeți pentru îngrijire de rutină și gestionarea stării de bine.

Întrebări frecvente

• STOP se poate vindeca? Nu, nu există un tratament curativ pentru STOP, dar simptomele pot fi gestionate cu modificări ale stilului de viață, dietă, exerciții fizice și, în unele cazuri, medicamente prescrise de un medic.
• Pot face exerciții fizice dacă am STOP? Da, exercițiile fizice sunt o parte importantă a gestionării STOP. Se recomandă exerciții aerobice ușoare și antrenamente de forță, sub îndrumarea unui specialist.
• Ce dietă ar trebui să urmez dacă am STOP? Se recomandă o dietă bogată în sare și lichide, precum și mese mici și frecvente. Un nutriționist vă poate ajuta să creați un plan alimentar adecvat nevoilor dumneavoastră.

Este important să rețineți că aceste informații sunt doar pentru scopuri educaționale și nu ar trebui să înlocuiască sfatul unui specialist calificat. Dacă suspectați că aveți STOP sau aveți simptome, consultați un medic pentru un diagnostic și un plan de tratament adecvat.