Sindromul Sjögren

Uscăciunea cronică în tot corpul este cel mai frecvent simptom al sindromului Sjögren.

Ce este sindromul Sjögren?

Sindromul Sjögren este o boală autoimună care face ca glandele să producă mai puțină umiditate decât ar trebui. Cauzează uscăciune cronică (de lungă durată) în tot corpul (în special la nivelul ochilor și al gurii).

Dacă aveți sindrom Sjögren, sistemul dumneavoastră imunitar deteriorează glandele din corp care produc și controlează umiditatea, inclusiv în:

• Sistemul lacrimal.
• Gură (glandele salivare).
• Nas.
• Gât.
• Sistemul digestiv.
• Vagin.

Consultați un medic specialist dacă aveți uscăciune nouă la nivelul ochilor, gurii sau oriunde altundeva în corp – mai ales dacă aveți și alte simptome, cum ar fi durerea.

Tipuri de sindrom Sjögren

Medicii specialiști clasifică sindromul Sjögren în două tipuri:

• Sindromul Sjögren primar se dezvoltă de la sine și nu este cauzat de o altă afecțiune medicală.
• Sindromul Sjögren secundar apare atunci când o altă afecțiune sau problemă cauzează (declanșează) sindromul Sjögren.

Cât de frecvent este sindromul Sjögren?

Experții estimează că aproximativ 2 milioane de persoane din Statele Unite au sindrom Sjögren.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului Sjögren?

Cel mai frecvent simptom al sindromului Sjögren este uscăciunea neobișnuită, inclusiv:

• Ochi uscați sau ochi care vă mănâncă (prurit ocular).
• Gură uscată (xerostomie), afte bucale sau salivă îngroșată.
• Uscăciune vaginală.
• Piele uscată.
• Nas uscat și sângerări nazale frecvente.
• Gât uscat (inclusiv tuse frecventă).

În plus față de uscăciune, sindromul Sjögren poate provoca alte simptome, inclusiv:

• Dureri articulare.
• Dureri musculare sau slăbiciune musculară.
• Ganglioni limfatici umflați.
• Oboseală (senzație de oboseală tot timpul).
• Dificultăți la înghițire (disfagie) sau la vorbire.
• Ceață mentală (dificultăți de gândire sau concentrare).
• Pierderea gustului.
• Carii dentare (cavități) sau pierderea dinților.
• Erupții cutanate.
• Neuropatie.
• Arsuri la stomac sau alte tipuri de indigestie.
• Sensibilitate la lumină.

Ce cauzează sindromul Sjögren?

Sindromul Sjögren este o boală autoimună. Bolile autoimune apar atunci când sistemul dumneavoastră imunitar vă deteriorează în mod eronat corpul în loc să-l protejeze. Experții nu sunt siguri ce face ca sistemul dumneavoastră imunitar să vă atace glandele și să provoace sindromul Sjögren.

• Sindromul Sjögren primar apare fără niciun declanșator sau cauză cunoscută.
• Alte afecțiuni medicale declanșează sindromul Sjögren secundar, în special alte boli autoimune și unele infecții virale.

Infecțiile virale care pot declanșa sindromul Sjögren secundar includ:

• Hepatita C.
• Citomegalovirus (CMV).
• Virusul Epstein-Barr.
• Virusul limfotropic uman de tip T 1 (HTLV-1).
• COVID-19.

Orice boală autoimună poate declanșa sindromul Sjögren secundar. Unele boli autoimune care sunt legate de sindromul Sjögren includ:

• Poliartrita reumatoidă.
• Artrita psoriazică.
• Lupus.

Chiar dacă studiile au legat sindromul Sjögren de alte afecțiuni, nu există nicio garanție că îl veți dezvolta dacă aveți aceste afecțiuni. În mod similar, sindromul Sjögren vă poate face mai predispus să dezvoltați alte afecțiuni autoimune, dar asta nu înseamnă că o veți face cu siguranță.

Care sunt factorii de risc pentru sindromul Sjögren?

Oricine poate dezvolta sindromul Sjögren, dar anumite grupuri de persoane sunt mai susceptibile de a-l avea:

• Femeile. Peste 90% dintre persoanele cu sindrom Sjögren sunt femei. Bărbații îl pot dezvolta, dar este mult mai puțin frecvent.
• Persoanele cu alte boli autoimune. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu sindrom Sjögren au cel puțin o altă afecțiune autoimună.
• Persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani. Copiii, adulții mai tineri și adulții cu vârsta peste 55 de ani pot avea sindrom Sjögren, dar acesta se dezvoltă de obicei la adulții din această grupă de vârstă.
• Persoanele care au o rudă biologică cu sindrom Sjögren. Aproximativ 10% dintre persoanele cu sindrom Sjögren au o rudă directă (un părinte biologic sau un frate/soră) cu acesta.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul Sjögren?

Un medic specialist va diagnostica sindromul Sjögren cu un examen fizic și unele teste. Vă va examina corpul și vă va întreba despre simptome. Spuneți-i medicului dumneavoastră când ați observat pentru prima dată modificări ale corpului și dacă anumite momente ale zilei sau activități par să agraveze simptomele.

Diagnosticarea sindromului Sjögren face de obicei parte dintr-un diagnostic diferențial. Aceasta înseamnă că medicul dumneavoastră va folosi probabil câteva teste pentru a exclude alte afecțiuni și cauze ale simptomelor dumneavoastră înainte de a vă diagnostica cu sindrom Sjögren. Unele teste de care ați putea avea nevoie includ:

• Analize de sânge.
• Un examen oftalmologic.
• O curățare dentară și un control.
• Analize de urină.
• Biopsii.
• Radiografii.

Este posibil să fie nevoie să consultați câțiva specialiști, inclusiv:

• Un reumatolog.
• Medici specialiști în îngrijirea ochilor.
• Un dentist.
• Un medic ORL (specialist în urechi, nas și gât).

Care sunt complicațiile sindromului Sjögren?

Sindromul Sjögren poate provoca unele complicații, inclusiv:

• Un risc crescut de infecții orale și oculare.
• Funcție anormală a ficatului sau a rinichilor.
• Limfoame (tumori canceroase în ganglionii limfatici).
• Probleme pulmonare care pot fi confundate cu pneumonia.
• Probleme neurologice (ale creierului, coloanei vertebrale sau nervilor) care provoacă slăbiciune sau amorțeală.

Majoritatea persoanelor cu sindrom Sjögren își trăiesc viața fără a se confrunta cu complicații severe. Dacă aveți sindrom Sjögren secundar, afecțiunea care îl cauzează vă poate oferi un risc crescut de complicații. Întrebați-vă medicul ce să vă așteptați.

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul Sjögren?

Medicul dumneavoastră vă va sugera tratamente pentru a vă gestiona simptomele. Nu există un tratament curativ pentru sindromul Sjögren, dar medicul dumneavoastră vă va ajuta să găsiți un plan de tratament care reduce impactul acestuia asupra rutinei dumneavoastră zilnice și a calității vieții.

Tratamentele de care veți avea nevoie depind de locul în care vă afectează sindromul Sjögren.

Unele tratamente comune pentru uscăciunea ochilor, gurii sau vaginului includ:

• Lacrimi artificiale: Medicul dumneavoastră specialist în îngrijirea ochilor ar putea sugera picături de ochi fără prescripție medicală (OTC), picături cu prescripție medicală sau lubrifianți pentru a vă menține ochii umezi.
• Chirurgia ochilor uscați (dopuri punctuale): Un oftalmolog (chirurg oftalmolog) poate închide chirurgical o parte sau toate canalele lacrimale pentru a vă menține lacrimile naturale în ochi mai mult timp.
• Producători de salivă: Dentistul dumneavoastră poate sugera suplimente de salivă (scuipat) fără prescripție medicală sau rețete pentru a ajuta corpul dumneavoastră să producă mai multă salivă. V-ar putea sugera să mestecați gumă, să sorbiți apă pe tot parcursul zilei sau să sugeți așchii de gheață pentru a vă ajuta să vă umeziți gura.
• Apă de gură specială sau produse de îngrijire dentară: Persoanele cu sindrom Sjögren au un risc mai mare de probleme de sănătate dentară, așa că este posibil să aveți nevoie de curățări mai frecvente, tratamente speciale cu fluor sau pastă de dinți și apă de gură cu prescripție medicală.
• Creme hidratante sau lubrifianți vaginali: Medicul dumneavoastră vă va sugera lubrifianți cu sau fără prescripție medicală pentru a adăuga umiditate vaginului dumneavoastră în fiecare zi sau în timpul actului sexual.
• Terapie hormonală: Unele persoane au nevoie de terapie hormonală (cum ar fi estrogen suplimentar) pentru a trata uscăciunea vaginală cauzată de un dezechilibru hormonal.

Tratamentele pentru durere și alte simptome pot include:

• Analgezice fără prescripție medicală: AINS (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene) fără prescripție medicală sau acetaminofen pot ameliora durerea și reduce umflarea. Nu luați aceste medicamente mai mult de 10 zile consecutive fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
• Corticosteroizi: Medicamente antiinflamatoare cu prescripție medicală pe care medicul dumneavoastră vi le va administra sub formă de pastile sau injecții.
• Imunosupresoare: Medicamente cu prescripție medicală care vă calmează sistemul imunitar și reduc cât de activ este. Medicul dumneavoastră ar putea recomanda medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARD).

Prevenție

Pot preveni sindromul Sjögren?

Deoarece experții nu știu ce îl cauzează, nu există nicio modalitate de a preveni sindromul Sjögren. Nu există nicio modalitate de a ști dacă (sau când) cineva îl va dezvolta.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am sindrom Sjögren?

Ar trebui să vă așteptați să vă gestionați simptomele mult timp (poate pentru tot restul vieții). Cu toate acestea, simptomele dumneavoastră ar trebui să devină mai puțin severe pe măsură ce găsiți tratamente care funcționează pentru dumneavoastră. Persoanele cu sindrom Sjögren constată de obicei că simptomele lor devin mai puțin intense în timp, deoarece învață cum să le gestioneze.

Viața cu sindromul Sjögren

Când ar trebui să-mi văd medicul specialist?

Consultați-vă medicul dacă observați simptome noi sau dacă simptomele dumneavoastră devin mai severe. Monitorizați-vă simptomele și urmăriți orice modificări pe care le observați.

Medicul dumneavoastră vă va spune cât de des veți avea nevoie de programări de urmărire regulate, teste sau examinări suplimentare. Nu ezitați să vă vizitați medicul dacă credeți că un tratament nu funcționează (sau nu este la fel de eficient ca înainte). Simptomele sindromului Sjögren pot fi subtile și dumneavoastră sunteți cel mai bun judecător al momentului în care ceva nu se simte bine în corpul dumneavoastră.

Mergeți la camera de urgență sau sunați la 112 (sau la numărul local de servicii de urgență) dacă simțiți că nu puteți respira sau înghiți.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Întrebări pe care să le adresați medicului dumneavoastră includ:

• Ce tip de sindrom Sjögren am?
• De ce teste voi avea nevoie?
• Va trebui să vizitez vreun specialist?
• De ce tratamente voi avea nevoie?
• La ce modificări sau simptome ar trebui să fiu atent?

Sindromul Sjögren poate fi extrem de enervant de gestionat. Este frustrant să ai ochii uscați, gura uscată sau să-ți faci griji dacă sexul va durea din cauza uscăciunii vaginale. Vestea bună este că majoritatea persoanelor cu sindrom Sjögren sunt capabile să-și gestioneze foarte bine simptomele odată ce găsesc o combinație de tratamente care funcționează pentru ei.

Discutați cu medicul dumneavoastră despre ajustarea tratamentelor dumneavoastră dacă simțiți că simptomele dumneavoastră se schimbă, se agravează sau vă afectează rutina zilnică mai mult decât ar trebui. Întrebați-vă medicul cât de des veți avea nevoie de examene oftalmologice, curățare dentară sau alte examene și teste. Aceste controale de rutină vă pot ajuta să evitați complicațiile.

Întrebări frecvente

• Sindromul Sjögren este contagios? Nu, sindromul Sjögren nu este o boală contagioasă. Este o boală autoimună.
• Sindromul Sjögren se poate vindeca? Nu, nu există un tratament curativ pentru sindromul Sjögren. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor.
• Cum pot ameliora uscăciunea ochilor cauzată de sindromul Sjögren? Utilizarea regulată a lacrimilor artificiale, evitarea curenților de aer și utilizarea unui umidificator pot ajuta la ameliorarea uscăciunii ochilor.

Vă rugăm să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.