Sindromul Sinusului Silențios

Sindromul sinusului silențios (SSS) este o afecțiune care afectează sinusurile maxilare, care sunt pasajele nazale din zona obrajilor, lângă nas. Afecțiunea este caracterizată de un ochi înfundat (enoftalmie) și/sau deplasarea în jos a globului ocular în orbita oculară (hipoglobus). Aceasta se întâmplă din cauza colapsului pereților sinusurilor și a planșeului orbital. Planșeul orbital formează acoperișul sinusului maxilar.

Afecțiunea poate apărea atunci când sinusurile se blochează. Secrețiile se acumulează în sinusuri și sunt apoi reabsorbite. În timp, se ajunge la un vid, iar sinusurile devin din ce în ce mai mici, lăsând mai mult spațiu pentru ca ochii să se scufunde.

Sindromul sinusului silențios, de obicei, nu provoacă durere (de aici și partea "silențioasă"), dar poate face ca fața să arate asimetrică. De obicei, afectează doar o parte a feței, dar poate afecta ambele părți. Tratamentul este necesar pentru a preveni agravarea simptomelor și complicațiilor, cum ar fi pierderea vederii periferice (vedere tubulară).

Cât de frecventă este această afecțiune?

Sindromul sinusului silențios este rar. Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în 1964 și, de atunci, au fost raportate aproximativ 100 de cazuri.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului sinusului silențios?

Simptomele sindromului sinusului silențios progresează de obicei pe o perioadă de săptămâni sau luni, dar uneori apar mai rapid. Cele mai frecvente semne sunt modificări ale trăsăturilor fizice.

• Enoftalmie: Un ochi înfundat (enoftalmie) este prezent în aproape toate cazurile afecțiunii. Măsurarea enoftalmiei variază de la 2 mm (milimetri) la 6 mm.
• Hipoglobus: Deplasarea în jos a globului ocular în orbita oculară (hipoglobus) apare în aproximativ jumătate din toate cazurile. Măsurarea hipoglobusului variază de la 1 mm la 6 mm.
• Modificări ale pleoapelor: Modificări ale poziției pleoapei superioare au apărut în până la 88% din cazuri.
• Diplopie: Vedere dublă (diplopie) a apărut în 28% până la 65% din cazuri în două studii mari.

Alte simptome pot include:

• Căderea pleoapei (ptoză): O afecțiune în care pleoapa superioară atârnă, se lasă sau cade peste ochi (numită și blefaroptoză).
• Strabism: Căderea pleoapei poate face să pară că strâmbiți din ochi.
• Vedere încețoșată: Este greu să vă concentrați și nu puteți vedea clar.
• Sinuzită: Inflamație (umflare) și infecție a sinusurilor.
• Rinoree (nas care curge): Mucus care se scurge din nas.
• Secreții postnazale: Atunci când excesul de mucus se acumulează și se scurge în spatele gâtului.
• Presiune sau durere facială: Durere sau presiune în jurul ochilor sau în zonele sinusurilor.

Ce cauzează sindromul sinusului silențios?

Cercetătorii au dezbătut cauzele sindromului sinusului silențios încă de la descoperirea sa. Majoritatea consideră că afecțiunea apare din cauza unui blocaj în complexul osteomeatal. Complexul osteomeatal este un grup de structuri care ajută la drenarea mucusului și la fluxul de aer. Blocajele din această zonă pot apărea dintr-o varietate de motive și pot duce la o acumulare de secreții în sinusuri.

Sinusurile dumneavoastră reabsorb în cele din urmă aceste secreții, provocând un efect de vid. Această presiune pe termen lung în sinusuri poate duce la o respirație încetinită și la presiune negativă, ceea ce poate determina mișcarea pereților sinusurilor spre interior. Acest lucru poate trage, de asemenea, în jos planșeul orbital, care se poate subția și remodela structura osoasă.

Care sunt factorii de risc pentru sindromul sinusului silențios?

Sindromul sinusului silențios se poate întâmpla oricui, dar a avea o anatomie nazală neobișnuită subiacentă este cel mai mare factor de risc pentru afecțiune. Mai exact, persoanele cu deviație de sept pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea.

Persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani sunt cel mai adesea diagnosticate cu sindromul sinusului silențios.

De asemenea, persoanele care fumează țigări prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea.

Care sunt complicațiile sindromului sinusului silențios?

Dacă este lăsat netratat, sindromul sinusului silențios poate continua să vă afecteze sinusurile și să contribuie la agravarea simptomelor. Ochiul (ochii) dumneavoastră se vor afunda mai adânc și globul (globii) ocular(i) se va (vor) deplasa și mai mult. Acest lucru poate duce la pierderea vederii periferice printre alte afecțiuni.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul sinusului silențios?

Medicul dumneavoastră va efectua un examen fizic și vă va întreba despre simptomele dumneavoastră. Vă poate trimite la un medic specialist ORL (otorinolaringolog). Medicul ORL va efectua un examen complet al ochilor și va diagnostica afecțiunea pe baza simptomelor dumneavoastră. Va căuta semne precum ochi înfundați, globi oculari deplasați sau pleoape căzute.

Medicul dumneavoastră poate solicita, de asemenea, o tomografie computerizată (CT) pentru a confirma afecțiunea.

Management și Tratament

Sindromul sinusului silențios poate fi vindecat?

Da, cel mai adesea, tratamentul sindromului sinusului silențios include intervenția chirurgicală. Chirurgia sindromului sinusului silențios poate include:

• Antrostomie: Această procedură utilizează un instrument chirurgical numit endoscop pentru a curăța blocajul și a normaliza drenajul sinusurilor. De asemenea, mărește zona sinusurilor care cauzează problema.
• Repararea planșeului orbital: Intervenția chirurgicală include uneori repararea planșeului orbital. Cu toate acestea, unii medici afirmă că procedura nu este necesară.

Prevenție

Poate fi prevenit?

Sindromul sinusului silențios este o afecțiune care poate afecta pe oricine. Cercetătorii nu sunt siguri de cauza afecțiunii, deci nu există nicio modalitate de a o preveni.

Prognoză

Care este prognoza pentru sindromul sinusului silențios?

Cu cât este diagnosticat mai devreme sindromul sinusului silențios, cu atât mai bine. Puteți evita potențialele complicații orbitale și puteți elimina necesitatea unei intervenții chirurgicale dincolo de chirurgia endoscopică a sinusurilor.

Fără tratament, afecțiunea se poate agrava și poate provoca complicații, inclusiv pierderea vederii periferice, vedere dublă sau vedere încețoșată.

Viața cu

Când ar trebui să-mi văd medicul?

Ar trebui să vă vedeți medicul dacă aveți simptome noi, inclusiv un ochi înfundat, o pleoapă căzută sau un glob ocular deplasat.

Ce întrebări ar trebui să pun medicului meu?

• Cum am făcut sindromul sinusului silențios?
• Ce tratament recomandați?
• Am nevoie de intervenție chirurgicală?
• Cum este recuperarea după operație?
• Cum pot preveni revenirea sindromului sinusului silențios?

Întrebări frecvente

• Ce altceva mai este cunoscut sindromul sinusului silențios?

Alte denumiri pentru sindromul sinusului silențios includ atelecazia maxilară cronică și sindromul antrului implodat, dar unii cercetători le consideră boli separate și distincte.

• Cât de repede evoluează sindromul sinusului silențios?

În unele cazuri, simptomele se pot agrava în câteva săptămâni sau luni. În alte cazuri, evoluția este mai rapidă.

• Este întotdeauna necesară intervenția chirurgicală pentru tratarea sindromului sinusului silențios?

Cel mai adesea, da, tratamentul implică o formă de intervenție chirurgicală, cum ar fi antrostomia. Totuși, medicul specialist va determina cel mai potrivit plan de tratament pentru situația dumneavoastră specifică.

Un blocaj într-o parte a sinusurilor dumneavoastră poate avea un efect de cascadă care are ca rezultat scufundarea sinusurilor. Acest lucru poate avea un efect mare asupra sinusurilor și ochilor dumneavoastră. Dacă observați simptome noi, cum ar fi pleoapele căzute sau ochii înfundați, adresați-vă unui medic specialist pentru a vedea ce se întâmplă.

medicamente: [sinuzită, tomografie computerizată, endoscop, ochi înfundați]