Sindromul Miller Fisher

Prezentare generală

Ce este sindromul Miller Fisher?

Sindromul Miller Fisher (SMF) este o afecțiune rară care determină sistemul imunitar să atace nervii, de obicei începând cu fața. Poate afecta nervii care controlează mușchii oculari, astfel încât este posibil să aveți dificultăți în mișcarea ochilor. SMF poate provoca, de asemenea, probleme cu coordonarea și reflexele. Simptomele apar, de obicei, după o infecție virală sau bacteriană.

Cine dezvoltă sindromul Miller Fisher?

Oricine poate dezvolta sindromul Miller Fisher, dar este mai frecvent la:

• Persoanele de origine asiatică.
• Bărbați. SMF afectează bărbații de două ori mai des decât femeile.
• Adulții cu vârsta peste 55 de ani.

Care este diferența dintre sindromul Miller Fisher și sindromul Guillain-Barré?

Sindromul Miller Fisher este o formă a sindromului Guillain-Barré (SGB). Ca și SMF, SGB este o boală autoimună declanșată de o infecție. Dar SMF tinde să afecteze mai întâi partea superioară a corpului, în timp ce SGB afectează, de obicei, partea inferioară a corpului și apoi se extinde în sus. Simptomele comune ale SGB includ dureri de spate, probleme de respirație și slăbiciune musculară la nivelul picioarelor, gambelor și mâinilor. SGB este, de asemenea, mai frecvent decât SMF.

Este sindromul Miller Fisher contagios?

Sindromul Miller Fisher nu este contagios, deci nu se transmite de la o persoană la alta.

Cât de frecvent este sindromul Miller Fisher?

Sindromul Miller Fisher este foarte rar. Afectează aproximativ 1 până la 2 persoane la 1.000.000 de persoane la nivel mondial.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului Miller Fisher?

Simptomele sindromului Miller Fisher tind să apară brusc și să se dezvolte pe parcursul câtorva zile. Simptomele încep, de obicei, la aproximativ 10 zile după o infecție virală sau bacteriană. Uneori, simptomele pot să nu apară decât după câteva săptămâni.

Cele mai frecvente simptome ale SMF includ:

• Probleme de echilibru.
• Modificări ale modului de mers.
• Vedere dublă (diplopie) sau vedere încețoșată.
• Pleope căzute (ptoză) sau paralizie facială (dificultate în mișcarea mușchilor feței).
• Pierderea reflexelor tendinoase la nivelul gleznei, genunchiului sau brațului.
• Probleme cu mișcările oculare.
• Mișcări musculare imprecise sau stângace.

Puteți dezvolta, de asemenea:

• Probleme de respirație.
• Slăbiciune musculară la nivelul brațelor și picioarelor.
• Probleme de înghițire.
• Slăbiciune a limbii.

Ce cauzează sindromul Miller Fisher?

SMF se poate dezvolta dacă sistemul imunitar reacționează la o infecție și atacă în mod eronat nervii în timp ce încearcă să combată infecția. Infecțiile virale și bacteriene care pot declanșa SMF includ:

• Infecția cu Campylobacter.
• Haemophilus influenzae.
• Virusul imunodeficienței umane (HIV).
• Mononucleoza (virusul Epstein-Barr).
• Virusul Zika.

Este sindromul Miller Fisher ereditar?

SMF poate fi moștenit (transmis de la părinți la copii), dar este rar ca două persoane din aceeași familie să aibă afecțiunea.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul Miller Fisher?

Nu există un test care să poată confirma un diagnostic de SMF. Medicul specialist va efectua un examen fizic, vă va evalua simptomele și vă va analiza istoricul medical. Asigurați-vă că spuneți medicului dumneavoastră dacă ați avut o infecție virală sau bacteriană în ultimele câteva luni.

Dacă medicul dumneavoastră suspectează că aveți SMF, acesta poate efectua următoarele teste:

• Analize de sânge: Analizele de sânge pot detecta niveluri ridicate de anumiți anticorpi în sângele dumneavoastră. Anticorpii sunt proteinele pe care sistemul dumneavoastră imunitar le produce pentru a combate infecțiile.
• Electromiografie: O electromiogramă este un test care măsoară cât de bine răspund mușchii dumneavoastră la semnalele de la nervi.
• Studiul conducerii nervoase: Acest test măsoară cât de repede se deplasează un semnal electric prin nervii dumneavoastră.
• Puncție lombară: În timpul unei puncții lombare, medicul dumneavoastră prelevează o probă din lichidul care înconjoară coloana vertebrală și examinează lichidul pentru anumiți anticorpi.

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul Miller Fisher?

Nu există un tratament curativ pentru sindromul Miller Fisher, dar unele terapii pot opri sistemul dumneavoastră imunitar să atace nervii sănătoși. Cele mai frecvente tratamente includ:

• Terapie cu imunoglobulină intravenoasă (IVIG): Terapia cu IVIG utilizează plasmă purificată (partea lichidă a sângelui dumneavoastră) și anticorpi sănătoși de la donatori. Poate ajuta la prevenirea atacului sistemului dumneavoastră imunitar asupra țesuturilor sănătoase.
• Schimb de plasmă (plasmafereză): Plasmafereza este o procedură de filtrare a sângelui dumneavoastră de plasmă care poate conține anticorpi dăunători.
• Reabilitare fizică: Puteți lucra cu un kinetoterapeut sau un terapeut ocupațional pentru a recăpăta forța musculară, flexibilitatea și coordonarea. Terapeuții vă pot ajuta să vă îmbunătățiți echilibrul și mersul (mersul pe jos) și să vă arate tehnici pentru efectuarea activităților zilnice.

Prevenție

Cum pot preveni sindromul Miller Fisher?

Nu există nicio modalitate de a preveni sindromul Miller Fisher. Dar puteți lua măsuri pentru a reduce riscul de a contracta o infecție virală sau bacteriană. Asigurați-vă că:

• Evitați contactul cu persoanele bolnave.
• Acoperiți tusea și strănuturile.
• Dezinfectați suprafețele pe care le atingeți frecvent.
• Nu vă atingeți fața decât dacă aveți mâinile curate.
• Spălați-vă des pe mâini și utilizați dezinfectant pentru mâini.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru o persoană cu sindromul Miller Fisher?

Perspectiva pentru persoanele care primesc tratament pentru sindromul Miller Fisher este bună. Este rareori fatală și, de obicei, nu provoacă complicații grave sau pe termen lung de sănătate. Majoritatea oamenilor se recuperează în două până la șase luni.

Viața cu

Când ar trebui să consult un medic specialist cu privire la sindromul Miller Fisher?

Consultați imediat medicul dumneavoastră dacă aveți probleme cu reflexele, coordonarea sau mișcările musculare. Simptomele sindromului Miller Fisher pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni care vă afectează nervii și mușchii.

Întrebări frecvente

• Cât durează recuperarea după sindromul Miller Fisher? Majoritatea pacienților se recuperează complet în decurs de 2-6 luni de la debutul tratamentului.

• Există sechele pe termen lung după SMF? În general, perspectiva este favorabilă, cu puține sau deloc complicații pe termen lung.

• Ce pot face pentru a-mi îmbunătăți recuperarea? Urmați cu strictețe planul de tratament recomandat de medicul dumneavoastră și participați activ la ședințele de reabilitare fizică.

Pentru informații suplimentare și o evaluare personalizată, vă recomandăm să consultați un medic specialist.