Sindromul May-Thurner

În sindromul May-Thurner, artera iliacă dreaptă (roșu) comprimă vena iliacă stângă (albastru).

Ce este sindromul May-Thurner?

Sindromul May-Thurner apare atunci când artera iliacă dreaptă apasă pe (comprimă) vena iliacă stângă. Artera iliacă dreaptă este principalul vas de sânge care transportă sânge către piciorul drept. Vena iliacă stângă este principalul vas de sânge care transportă sânge de la piciorul stâng înapoi la inimă. Sindromul May-Thurner poate întrerupe fluxul sanguin normal prin picioare.

Alte denumiri pentru sindromul May-Thurner includ:

• Sindromul Cockett.
• Sindromul de compresie a venei iliace.

Cum afectează sindromul May-Thurner corpul meu?

Sindromul May-Thurner îngreunează întoarcerea sângelui la inimă. În schimb, acesta se poate acumula în picioare și se poate transforma în tromboză venoasă profundă (TVP). TVP apare atunci când se formează un cheag de sânge în venele profunde ale piciorului. Simptomele TVP pot include:

• Decolorarea pielii de pe picior.
• Vene umflate, mărite la nivelul piciorului.
• Durere, senzație de pulsație sau sensibilitate în picior.
• Umflarea și senzația de greutate în picior.

Unele femei cu sindrom May-Thurner pot dezvolta, de asemenea, sindromul de congestie pelvină. Experții cred că sindromul de congestie pelvină apare atunci când problemele cu venele din pelvis cauzează dureri pelvine cronice.

Cum perturbă sindromul May-Thurner fluxul sanguin?

Venele și arterele transportă continuu sânge în tot corpul. Artere transportă sânge bogat în oxigen de la inimă și îl livrează țesuturilor din tot corpul. Când țesuturile au primit oxigenul și nutrienții, venele transportă sângele sărac în oxigen înapoi la inimă și plămâni.

Venele și arterele se intersectează în unele locuri din corp. Artera iliacă dreaptă se intersectează cu vena iliacă stângă în pelvis. De obicei, aceasta nu este o problemă. Dar, în sindromul May-Thurner, artera iliacă dreaptă exercită presiune asupra venei iliace stângi. Efectul este ca și cum ai călca pe un furtun. Vena iliacă stângă se comprimă și este mai greu ca sângele să curgă liber prin ea.

Cine este cel mai probabil să dezvolte sindromul May-Thurner?

Sindromul May-Thurner este ușor mai frecvent la femei. Este, de asemenea, mai frecvent la adulții cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.

Cât de frecvent este sindromul May-Thurner?

Compresia venei iliace este frecventă, apărând la aproximativ 1 din 5 persoane. Cu toate acestea, multe persoane cu compresie a venei iliace nu au un diagnostic formal de sindrom May-Thurner. Acest lucru se poate datora parțial faptului că majoritatea oamenilor nu au simptome ale sindromului May-Thurner decât dacă dezvoltă TVP.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele sindromului May-Thurner?

Multe persoane nu au niciun simptom al sindromului May-Thurner, mai ales dacă nu au TVP. Simptomele afectează de obicei doar piciorul stâng și pot include:

• Senzație de greutate.
• Răni deschise (ulcere).
• Durere.
• Decolorarea pielii.
• Umflare.
• Varice.

Ce cauzează sindromul May-Thurner?

Sindromul May-Thurner apare deoarece artera iliacă dreaptă apasă pe vena iliacă stângă. Cu toate acestea, experții nu sunt siguri de ce se întâmplă această compresie.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat sindromul May-Thurner?

Diagnosticul sindromului May-Thurner începe cu discutarea istoricului dumneavoastră de sănătate și a simptomelor cu medicul specialist. Acesta va efectua un examen fizic și poate utiliza teste care examinează vasele de sânge, cum ar fi:

• Tomografii computerizate (CT): Folosind computere specializate și raze X pentru a crea imagini ale vaselor de sânge.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): Folosind magneți, unde radio și computere specializate pentru a crea imagini ale vaselor de sânge.
• Ecografii: Folosind unde sonore pentru a vizualiza interiorul corpului.
• Venografii: Injectarea unei substanțe de contrast în vene, apoi folosirea razelor X pentru a urmări modul în care sângele curge prin vene.
• Venografii cu cateter: Inserarea unui tub mic și gol (cateter) într-o venă, injectarea substanței de contrast prin cateter, apoi folosirea razelor X pentru a urmări modul în care sângele curge prin vene.
• Ecografii intravasculare: Inserarea unui cateter în vasele de sânge, apoi introducerea unei sonde cu ultrasunete prin cateter pentru a obține imagini ecografice detaliate ale vaselor de sânge.

Management și tratament

Cum este tratat sindromul May-Thurner?

Tratamentul sindromului May-Thurner se concentrează pe îmbunătățirea fluxului sanguin și reducerea riscului de a dezvolta TVP. Medicul specialist poate recomanda:

• Angioplastie și stentare: Medicul specialist introduce un cateter cu un balon la capăt în vena iliacă stângă. Când este în poziția corectă, balonul se umflă pentru a deschide vena. Medicul specialist plasează apoi un tub mic de plasă (stent) în venă pentru a o menține deschisă și îndepărtează balonul.
• Operație de bypass: Medicul specialist folosește o bucată mică de țesut de la un donator sau dintr-o altă parte a corpului dumneavoastră pentru a construi o nouă rută în jurul porțiunii comprimate a venei iliace. Aceasta restabilește fluxul sanguin normal.
• Operație pentru a muta artera iliacă dreaptă: Medicul specialist poate efectua o procedură pentru a reduce compresia asupra venei iliace stângi prin mutarea arterei iliace drepte. Poate plasa o bucată de țesut între venă și arteră pentru a reduce presiunea.

Cum este tratat sindromul May-Thurner dacă am TVP?

Dacă aveți TVP din cauza sindromului May-Thurner, medicul specialist poate recomanda, de asemenea:

• Medicamente anticoagulante (care subțiază sângele), cum ar fi anticoagulantele, pentru a preveni sau a sparge cheagurile de sânge.
• Medicamente de spargere a cheagurilor, administrate printr-un cateter pentru a dizolva activ cheagurile.
• Filtru de venă cavă, un dispozitiv plasat în vena cavă inferioară (vena mare care duce sânge la inimă) care prinde cheagurile de sânge, astfel încât acestea să nu se deplaseze către plămâni.

Prevenție

Cum pot reduce riscul de sindrom May-Thurner?

Nu există nicio modalitate de a preveni sindromul May-Thurner, deoarece experții nu știu ce îl cauzează. Dar vă puteți îmbunătăți circulația și puteți reduce riscul de cheaguri de sânge prin:

• Evitarea perioadelor prelungite de stat jos.
• Consumul unei cantități mari de apă.
• Exerciții fizice regulate, concentrându-vă pe exerciții aerobice pentru sănătatea cardiovasculară.
• Gestionarea oricăror afecțiuni de sănătate, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială (hipertensiune) sau boala arterială periferică (BAP) cu ajutorul medicului specialist.
• Renunțarea la fumat.
• Purtarea de ciorapi sau șosete de compresie, dacă este recomandat de medicul specialist.

Perspectivă / Prognoză

Există complicații ale sindromului May-Thurner?

Principala complicație a sindromului May-Thurner este TVP. Dacă un cheag de sânge din picioare se rupe și se deplasează către plămâni, acesta este cunoscut sub numele de embolism pulmonar.

Un embolism pulmonar este o urgență medicală care pune viața în pericol. Sunați la 112 dacă aveți simptome noi sau agravate ale unui embolism pulmonar, inclusiv:

• Tuse cu mucus și sânge.
• Palpitații cardiace.
• Scurtarea respirației (dispnee).
• Durere toracică bruscă care se agravează atunci când inspirați.

La ce mă pot aștepta dacă am sindromul May-Thurner?

Multe persoane trăiesc vieți lungi și sănătoase cu sindromul May-Thurner. Este posibil să nici nu știți că aveți afecțiunea dacă nu aveți niciun simptom.

Sunați medicul specialist dacă aveți simptome de tromboză venoasă profundă. Mulți oameni tratează cu succes TVP cu medicamente.

Întrebări frecvente

Sindromul May-Thurner este o afecțiune care pune viața în pericol?

Sindromul May-Thurner poate duce la un embolism pulmonar, care este o complicație care pune viața în pericol. Sunați imediat la 112 dacă aveți simptome de embolism pulmonar.

Cum îți dai seama dacă ai sindromul May-Thurner?

Este posibil să nu vă puteți da seama dacă aveți sindromul May-Thurner. Majoritatea oamenilor nu știu că au afecțiunea decât dacă dezvoltă simptome de TVP.

Singura modalitate de a ști sigur dacă aveți afecțiunea este să faceți teste imagistice care să arate că artera iliacă dreaptă comprimă vena iliacă stângă.

Ce întrebări ar trebui să pun medicului specialist?

Dacă aveți sindromul May-Thurner sau credeți că ați putea avea, poate doriți să întrebați medicul specialist:

• Care sunt simptomele sindromului May-Thurner?
• Care este cauza cea mai probabilă a simptomelor mele?
• Ce teste trebuie să fac pentru a diagnostica sindromul May-Thurner?
• Care sunt simptomele TVP?
• Care sunt simptomele unui embolism pulmonar?
• Ce tratament recomandați pentru sindromul May-Thurner?
• Care sunt șansele ca simptomele să revină după tratamentul sindromului May-Thurner?

Sindromul May-Thurner apare atunci când artera iliacă dreaptă comprimă vena iliacă stângă. Această compresie perturbă fluxul sanguin și poate duce la TVP. Multe persoane nu au simptome ale sindromului May-Thurner. Alții prezintă durere, umflare sau senzație de greutate în picioare. Tratamentul pentru sindromul May-Thurner se concentrează pe ameliorarea presiunii asupra venei iliace stângi și restabilirea fluxului sanguin.

Pentru mai multe informații și îndrumări personalizate, este recomandat să consultați un medic specialist.