Sindromul Klüver-Bucy

Prezentare generală

Ce este sindromul Klüver-Bucy?

Sindromul Klüver-Bucy (SKB) este o afecțiune cerebrală extrem de rară care poate provoca pierderi de memorie și probleme de comportament. Unele persoane cu această boală încearcă să consume obiecte nealimentare. Altele au un impuls sexual neobișnuit de intens. În cazuri severe, simptomele includ convulsii și demență.

Leziunile lobilor temporali cauzează sindromul Klüver-Bucy. Această parte a creierului ajută la:

• Formarea de noi amintiri
• Controlul comportamentului legat de alimentație și sex
• Procesarea emoțiilor și a informațiilor despre simțuri

Simptomele încep, de obicei, după o leziune cerebrală sau o afecțiune medicală care deteriorează ambii lobi temporali. Poate afecta pe oricine, inclusiv copiii.

Nu există un tratament curativ pentru SKB. Dar tratamentul poate ajuta la reducerea simptomelor. Diagnosticul precoce este important.

Simptome și Cauze

Cele mai frecvente simptome ale sindromului Klüver-Bucy afectează modul (sau ce) în care mâncați și dorința sexuală.

Care sunt simptomele sindromului Klüver-Bucy?

Sindromul Klüver-Bucy poate provoca o varietate de simptome. Multe simptome modifică modul în care vă gândiți la mâncare sau la introducerea obiectelor în gură, cum ar fi:

• Consumul excesiv de alimente și eliminarea lor (bulimie nervoasă)
• Consumul compulsiv de alimente (hiperfagie)
• Fumatul sau consumul compulsiv de alcool
• Consumul de obiecte necomestibile (pica)
• Introducerea de obiecte în gură sau lins inadecvat (hiperoraitate)

Este obișnuit ca persoanele cu sindromul Klüver-Bucy să experimenteze hipersexualitate. Aceasta înseamnă că veți avea o dorință sexuală extremă. Veți dori sex mai des sau mai intens decât de obicei. Copiii cu SKB pot ține sau freca organele genitale sau își pot împinge pelvisul înainte și înapoi.

Alte simptome ale sindromului Klüver-Bucy afectează modul în care funcționează creierul (funcția cognitivă). S-ar putea să experimentați:

• Amnesie
• Demenza
• Distractibilitate
• Lipsa reacțiilor de furie sau de frică
• Incapacitatea de a recunoaște persoane sau obiecte familiare când le priviți (agnozie vizuală)
• Convulsii

Ce cauzează sindromul Klüver-Bucy?

Sindromul Klüver-Bucy apare atunci când ceva deteriorează lobii temporali ai creierului. Medicii numesc acest lucru leziuni bilaterale ale lobilor temporali, ceea ce înseamnă că leziunile afectează lobul temporal de ambele părți ale creierului. Sunteți mai predispus să dezvoltați SKB dacă leziunile afectează hipocampul sau amigdala.

Leziunile sunt adesea cauzate de o leziune traumatică a creierului (TBI) sau de un accident vascular cerebral. Afecțiunile medicale care deteriorează creierul pot provoca, de asemenea, SKB. Exemplele includ:

• Boala Alzheimer
• Herpes simplex care provoacă inflamație cerebrală (encefalită)
• Boala Huntington
• Meningoencefalita
• Boala Pick
• Tuberculoza
• Boala Whipple

Uneori, medicii utilizează alte denumiri pentru sindromul Klüver-Bucy, în funcție de cauza sa. Ar putea să-l numească:

• Tulburare bilaterală a lobului temporal
• Sindrom Klüver-Bucy post-encefalitic
• Sindrom Klüver-Bucy post-traumatic

Care sunt complicațiile sindromului Klüver-Bucy?

A avea sindromul Klüver-Bucy vă poate face să faceți lucruri pe care în mod normal nu le-ați face. Unele dintre aceste acțiuni ar putea fi periculoase. Câteva exemple includ:

• Pica vă poate face să mâncați sau să puneți în gură lucruri care nu sunt alimente. Acest lucru vă poate crește riscul de otrăvire sau alte complicații periculoase cauzate de ingestia de obiecte pe care nu ar trebui.
• Bulimia sau alte tulburări de alimentație vă pot deteriora corpul sau pot provoca complicații fatale.
• Hipersexualitatea vă poate face să practicați sex nesigur sau să acționați inadecvat.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul Klüver-Bucy?

Este posibil să observați simptome noi sau comportamente neobișnuite la dumneavoastră sau la copilul dumneavoastră. Sau medicul dumneavoastră poate observa simptome în timpul unui control medical.

Spuneți medicului dumneavoastră dacă ați observat pofte sau comportamente noi sau diferite. Nu vă simțiți jenat sau rușinat să discutați cu medicul dumneavoastră despre ceea ce simțiți. Cu cât discutați mai repede cu un medic, cu atât mai bine. El vă poate ajuta să evitați complicațiile periculoase.

Medicul dumneavoastră va diagnostica sindromul Klüver-Bucy cu un examen fizic și câteva teste, inclusiv:

• Analize de sânge
• Tomografie computerizată (CT)
• Electroencefalogramă (EEG)
• Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM)

Management și Tratament

Care sunt tratamentele pentru sindromul Klüver-Bucy?

Medicul dumneavoastră vă va sugera tratamente pentru a gestiona simptomele pe care le aveți. Ceea ce veți avea nevoie poate varia. De obicei, depinde de simptomele pe care le aveți și de gravitatea lor.

Tratamentele pentru sindromul Klüver-Bucy pot include:

• Antidepresive
• Antipsihotice
• Medicamente anticonvulsivante
• Antivirale (dacă aveți o infecție virală)
• Carbamazepină sau leuprolidă (pentru a gestiona problemele de comportament sexual)
• Stabilizatori de dispoziție
• Terapie ocupațională (dacă aveți nevoie de ajutor pentru gestionarea activităților zilnice)

Medicul dumneavoastră vă va ajuta să găsiți tratamente care să reducă frecvența cu care simptomele SKB vă afectează rutina zilnică. Nu există un tratament curativ pentru sindromul Klüver-Bucy. Asta pentru că nu puteți inversa leziunile cerebrale care îl provoacă.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am sindromul Klüver-Bucy?

Ar trebui să vă așteptați să gestionați simptomele sindromului Klüver-Bucy pentru o perioadă lungă de timp – probabil pentru tot restul vieții.

Cât de mult vă afectează SKB poate varia în funcție de câțiva factori:

• Ce l-a cauzat
• Severitatea leziunilor cerebrale
• Cât de bine vă ajută medicamentele și alte tratamente să gestionați simptomele

Medicul dumneavoastră vă va ajuta să stabiliți obiective și așteptări realiste.

Viața cu

Când ar trebui să mă adresez medicului meu?

Discutați cu un medic dacă observați simptome noi sau în schimbare. Spuneți medicului dumneavoastră dacă simțiți că gândiți sau faceți lucruri pe care nu le puteți controla – mai ales dacă vă simțiți nesigur. El ar putea fi capabil să vă ajusteze tratamentele.

S-ar putea să doriți să discutați cu un specialist în sănătate mintală. El vă poate ajuta să vă procesați gândurile și sentimentele. El ar putea fi capabil să vă ajute să găsiți modalități sigure și sănătoase de a gestiona simptome precum pica și hipersexualitatea.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Întrebările pe care ați putea dori să le adresați medicului dumneavoastră includ:

• Ce a cauzat sindromul Klüver-Bucy?
• Ce medicamente sunt cele mai bune pentru mine? Cum le iau?
• Cât de des va trebui să fac vizite de urmărire sau controale medicale?
• Există simptome sau modificări pe care ar trebui să le urmăresc?

O notă generală

Sindromul Klüver-Bucy vă poate face să gândiți și să faceți lucruri pe care în mod normal nu le-ați face. Dar amintiți-vă, sunteți tot dumneavoastră. Este important să discutați cu un medic cât mai curând posibil dacă observați orice simptome ale SKB.

Medicul dumneavoastră vă va ajuta să înțelegeți ce cauzează modificările comportamentului dumneavoastră. El vă va ajuta să găsiți tratamente pentru a gestiona simptomele, astfel încât să vă simțiți din nou ca dumneavoastră.

Întrebări frecvente

• Sindromul Klüver-Bucy este o boală genetică? Nu, sindromul Klüver-Bucy nu este o boală genetică. Este cauzat de leziuni ale lobilor temporali, nu de o mutație genetică moștenită.
• Poate fi vindecat sindromul Klüver-Bucy? Nu există un tratament curativ pentru sindromul Klüver-Bucy, deoarece leziunile cerebrale sunt, de obicei, permanente. Cu toate acestea, tratamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor.
• Ce fel de specialiști ar trebui să consult dacă suspectez că am sindromul Klüver-Bucy? Ar trebui să consultați un neurolog, un psihiatru și, eventual, un terapeut ocupațional. Acești specialiști pot evalua și gestiona diferite aspecte ale afecțiunii.

Pentru o evaluare detaliată și un plan de tratament personalizat, vă recomandăm să consultați un medic specialist.