Sindromul Șocului Toxic

Prezentare Generală

Ce este sindromul șocului toxic (SST)? Sindromul șocului toxic (SST) este o afecțiune rară, dar potențial letală, cauzată de anumite tulpini de bacterii care produc otrăvuri (toxine). Aceste toxine ajung în fluxul sanguin și pot afecta organe precum inima, ficatul sau rinichii. Este adesea asociat cu utilizarea tampoanelor în timpul menstruației. Cu toate acestea, SST poate afecta pe oricine, de orice vârstă. Rănile pielii, inciziile chirurgicale, tamponarea nazală, zgârieturile, arsurile sau alte zone de piele rănită pot crește riscul apariției afecțiunii. Jumătate din toate cazurile nu sunt legate de menstruație.

Simptomele SST apar brusc și se agravează rapid. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor se recuperează dacă SST este diagnosticat și tratat rapid.

Cât de frecvent este sindromul șocului toxic (SST)? Sindromul șocului toxic afectează 1 din 100.000 de persoane. SST este mai frecvent la femei, dar poate afecta pe oricine. Până în anii 1990, era cel mai frecvent asociat cu persoanele care foloseau tampoane super-absorbante în timpul menstruației.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului șocului toxic (SST)? Simptomele sindromului șocului toxic pot varia în funcție de tipul de bacterie care produce toxinele. Acestea pot include:

• Febră bruscă mare, frisoane, dureri corporale și alte simptome asemănătoare gripei.
• Greață sau vărsături.
• Diaree apoasă.
• Erupție cutanată asemănătoare unei arsuri solare severe sau puncte roșii pe piele.
• Amețeli, senzație de cap ușor sau leșin.
• Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială).
• Roșeață în ochi (conjunctivită) și gât.
• Descuamarea pielii de pe tălpile picioarelor sau palmele mâinilor.

Ce cauzează sindromul șocului toxic (SST)? Majoritatea cazurilor de sindromul șocului toxic sunt cauzate de o toxină produsă de Staphylococcus aureus (infecție stafilococică) și Streptococcus pyogenes (infecție streptococică de grup A). Clostridium sordellii poate provoca, de asemenea, sindromul șocului toxic, dar este mai puțin frecvent.

În circumstanțe normale, aceste bacterii trăiesc pe pielea ta sau pe membranele mucoase (cum ar fi gâtul sau gura), fără a provoca efecte nocive. Cu toate acestea, în anumite condiții, unele tulpini de bacterii pot începe să crească rapid și să producă toxine.

Când utilizați un tampon, bacteria Staphylococcus aureus (stafilococ) poate fi prinsă în vagin și poate intra în uter prin colul uterin. Bacteriile pot crește pe tampoane, mai ales dacă nu sunt schimbate suficient de des. Bacteriile pot crește, de asemenea, dacă fluxul menstrual este ușor și utilizați un tampon super-absorbant. Tampoanele pot provoca, de asemenea, tăieturi mici în vagin, iar bacteriile pot intra în fluxul sanguin.

Lăsarea unui tampon prea mult timp nu este singura modalitate de a obține sindromul șocului toxic. Experții medicali știu acum că orice rămâne în vagin mai mult decât timpul recomandat poate crește riscul de sindromul șocului toxic. Aceasta include contracepția, cum ar fi capacele cervicale, bureții sau diafragmele, sau cupele menstruale (cupe utilizate în timpul menstruației).

Sindromul șocului toxic poate apărea atunci când bacteriile pătrund în răni deschise, tăieturi sau ulcere de pe corp. Acest lucru poate fi cauzat de o infecție a pielii, o intervenție chirurgicală, naștere sau o sângerare nazală care necesită tifon împachetat pentru a o opri.

Ce bacterii cauzează sindromul șocului toxic (SST)? Următoarele bacterii cauzează SST:

• Staphylococcus aureus (S. aureus sau stafilococ): Această bacterie trăiește de obicei pe corpul dumneavoastră. Poate intra în fluxul sanguin prin răni ale pielii și mici rupturi în vagin în timp ce utilizați tampoane.
• Streptococcus pyogenes (S. pyogenes sau streptococ de grup A): Acest tip de bacterie provoacă sindromul șocului toxic la persoanele care au avut recent amigdalită streptococică, scarlatină, impetigo sau alte infecții cauzate de streptococul de grup A.
• Clostridium sordellii (C. sordellii): O bacterie găsită de obicei în vagin intră în uter în timpul menstruației, al nașterii sau al altor proceduri ginecologice. Utilizarea drogurilor intravenoase poate provoca, de asemenea, infecția cu C. sordellii.

Cât durează până să faci șoc toxic de la un tampon? Nu există un timp stabilit pentru când încep simptomele SST după utilizarea unui tampon. Cu toate acestea, tampoanele trebuie îndepărtate din vagin după opt ore pentru a reduce riscul de SST. Aceasta nu înseamnă că veți face SST dacă un tampon este lăsat în vagin mai mult de opt ore. Înseamnă că studiile au arătat că utilizarea prelungită a unui tampon favorizează producerea de bacterii nocive.

Cât durează până să ai simptomele sindromului șocului toxic? Debutul simptomelor este de obicei brusc. Sindromul șocului toxic tinde să apară în câteva zile de la invazia bacteriei în fluxul sanguin. Acest lucru nu înseamnă că veți face sindromul șocului toxic de fiecare dată când aveți o infecție stafilococică sau streptococică sau că îl veți face dacă lăsați un tampon mai mult de opt ore.

Pot absorbantele sanitare să provoace sindromul șocului toxic? Da, puteți face în continuare sindromul șocului toxic dacă purtați absorbante. Este mai puțin frecvent, dar se poate întâmpla. Aceasta deoarece bacteriile provoacă afecțiunea - nu tamponul.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul șocului toxic (SST)? Unele dintre modalitățile prin care furnizorii de servicii medicale diagnostichează sindromul șocului toxic sunt:

• Teste de sânge sau urină pentru a determina ce tip de bacterie sau virus este prezent.
• Examinarea vaginului.
• Obținerea de culturi de țesut din vagin, colul uterin sau gât, astfel încât să poată fi analizate pentru prezența bacteriilor Staphylococcus sau Streptococcus.
• Obținerea de țesut din rană sau infecție (pentru SST non-menstrual).

Dacă simptomele dumneavoastră sunt severe sau au progresat, medicul specialist poate solicita aceste teste pentru a verifica sănătatea altor organe:

• Scanare CT.
• Radiografie toracică.
• Puncție lombară (puncție lombară).

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul șocului toxic (SST)? Tratamentul implică de obicei spitalizarea din cauza naturii potențial letale a sindromului șocului toxic. În primul rând, medicul specialist va îndepărta orice tampoane sau dispozitive contraceptive din vagin dacă se suspectează că acesta este cauza. Apoi, vi se vor administra lichide intravenoase (IV) și, eventual, medicamente pentru a vă crește tensiunea arterială dacă este scăzută.

Tratamentul standard pentru infecția cu Staphylococcus sau Streptococcus implică antibiotice printr-un IV. Antibioticele vor ajuta la controlul creșterii bacteriilor, dar nu vor elimina toxinele care s-au acumulat deja în corpul dumneavoastră.

Tratamentul pentru SST poate include:

• Antibiotice pentru tratarea infecției.
• Anticorpi purificați prelevați din sângele donat (cunoscuți sub numele de imunoglobulină grupată) pentru a ajuta corpul dumneavoastră să lupte împotriva infecției.
• Oxigen pentru a ajuta la respirație.
• Lichide pentru a preveni deshidratarea și deteriorarea organelor.
• Medicamente pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale.
• Dializă dacă rinichii dumneavoastră încetează să funcționeze.
• O intervenție chirurgicală pentru a îndepărta țesutul mort. Rareori, poate fi necesară amputarea zonei afectate.

Care sunt complicațiile sindromului șocului toxic dacă este lăsat netratat? Sindromul șocului toxic este grav și pune viața în pericol. Simptomele pot progresa rapid și este necesar un tratament imediat. Șocul, insuficiența organelor, amputarea membrelor și decesul pot apărea dacă sindromul șocului toxic este lăsat netratat.

Poate sindromul șocului toxic (SST) să dispară de la sine? Nu, sindromul șocului toxic nu va dispărea de la sine. Tratamentul prompt este necesar pentru a evita complicațiile potențial mortale.

Prevenție

Cum pot preveni sindromul șocului toxic (SST)? Puteți lua măsuri pentru a reduce riscul de sindromul șocului toxic. Unele dintre acestea includ:

• Utilizați absorbante sanitare în loc de tampoane în timpul perioadelor menstruale sau utilizați absorbante noaptea. Trecerea de la tampoane la absorbante o dată la două zile sau atunci când fluxul menstrual este cel mai abundent poate ajuta, de asemenea, la reducerea riscului.
• Schimbați tampoanele la fiecare patru până la opt ore. Dacă fluxul este abundent, tampoanele pot trebui schimbate mai frecvent.
• Utilizați un tampon cu cea mai mică putere de absorbție necesară pentru fluxul dumneavoastră.
• Nu utilizați tampoane când nu sunteți la menstruație.
• Păstrați inciziile chirurgicale curate pentru a evita infecția. Consultați-vă medicul specialist dacă observați umflături neobișnuite, roșeață sau căldură lângă rană.
• Urmați instrucțiunile atunci când utilizați contraceptive vaginale, cum ar fi bureți, capace sau diafragme.

Sindromul șocului toxic este mai probabil să reapară la persoanele care l-au avut deja. Ar trebui să evitați utilizarea tampoanelor în timpul menstruației dacă v-ați recuperat dintr-un caz de SST.

Care sunt factorii de risc pentru sindromul șocului toxic (SST)? Majoritatea cazurilor de sindromul șocului toxic sunt asociate cu utilizarea tampoanelor foarte absorbante. Persoanele de vârstă fertilă care utilizează tampoane în timpul menstruației prezintă un risc mai mare de a-l dezvolta. Cu toate acestea, cazuri de sindromul șocului toxic apar și la persoanele care nu sunt la menstruație. Persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală pot dezvolta infecții ale plăgilor care duc la SST.

Alți factori de risc includ nașterea, intervenția chirurgicală pe uter și utilizarea dispozitivelor de control al nașterii, cum ar fi diafragmele sau bureții contraceptivi.

Următoarele pot crește riscul de a face SST:

• Utilizarea tampoanelor - în special dacă le lăsați mai mult decât se recomandă sau dacă utilizați tampoane sau cupe menstruale super-absorbante.
• Utilizarea contraceptivelor de barieră, cum ar fi o diafragmă, cupă sau burete.
• O problemă cu pielea dumneavoastră, cum ar fi o tăietură, arsură, furuncul, mușcătură de insectă sau o rană după o intervenție chirurgicală.
• O intervenție chirurgicală recentă, un avort spontan sau o naștere recentă.
• Utilizarea tamponamentului nazal pentru a trata o sângerare nazală.
• Având o infecție stafilococică sau o infecție streptococică, cum ar fi o infecție a gâtului, impetigo sau celulită.

Prognostic

Care este rata de supraviețuire a sindromului șocului toxic? Sindromul șocului toxic poate duce la deces în 30% până la 70% din cazuri. Diagnosticul și tratamentul prompt duc la cele mai bune rezultate.

Când să consultați un medic specialist?

Contactați-vă medicul specialist dacă aveți semne de sindromul șocului toxic, mai ales dacă utilizați tampoane, aveți o rană pe piele sau ați suferit recent o intervenție chirurgicală.

Sindromul șocului toxic (SST) este o afecțiune rară, dar care pune viața în pericol, cauzată de o creștere excesivă a două bacterii comune. Face ca corpul dumneavoastră să elibereze toxine care pot provoca insuficiența organelor sau decesul. Odată considerat a fi legat exclusiv de utilizarea tampoanelor, știm acum că oricine, de orice vârstă, poate face sindromul șocului toxic. Principalele simptome ale SST sunt febră bruscă, simptome asemănătoare gripei, diaree și tensiune arterială scăzută. Contactați-vă medicul specialist sau mergeți la camera de gardă dacă aveți semne de sindromul șocului toxic. SST necesită tratament prompt cu antibiotice, lichide și medicamente pentru cele mai bune rezultate.

Întrebări frecvente

• Pot preveni complet sindromul șocului toxic? Nu puteți elimina complet riscul, dar îl puteți reduce semnificativ prin urmarea măsurilor de precauție recomandate, cum ar fi schimbarea frecventă a tampoanelor și utilizarea celor cu absorbție minimă necesară.
• Sindromul șocului toxic este întotdeauna legat de tampoane? Nu, deși asociat frecvent cu utilizarea tampoanelor, sindromul șocului toxic poate apărea și în urma unor infecții ale pielii, intervenții chirurgicale sau alte situații care permit bacteriilor să pătrundă în organism.
• Care sunt primele semne ale sindromului șocului toxic? Primele semne pot include febră mare bruscă, simptome asemănătoare gripei, greață, vărsături, diaree și o erupție cutanată asemănătoare unei arsuri solare. Este esențial să solicitați imediat asistență medicală dacă suspectați sindromul șocului toxic.

Notă generală: Acest document oferă informații generale și nu înlocuiește sfatul medical profesional. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru evaluare și tratament personalizat.