Sindromul Șeii Turcești Goale (SȘTG)

Prezentare Generală

Ce este sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) este o afecțiune rară în care glanda pituitară se aplatizează sau se micșorează din cauza unor probleme cu conținutul din interiorul șeii turcești. Șaua turcească este o structură osoasă la baza creierului, care înconjoară și protejează glanda pituitară.

Șaua turcească este un compartiment în formă de șa. În latină, înseamnă „scaun turcesc”. SȘTG provoacă anumite simptome, inclusiv dezechilibre hormonale, dureri de cap frecvente și modificări ale vederii.

Glanda pituitară este o glandă mică situată la baza creierului, sub hipotalamus. Face parte din sistemul endocrin și este responsabilă de producerea multor hormoni importanți. Acești hormoni afectează și controlează alte glande din sistemul endocrin.

Care este diferența dintre șaua turcească goală și sindromul șeii turcești goale?

Unele surse de informații folosesc „sindromul șeii turcești goale” și „șaua turcească goală” în mod interschimbabil, dar sunt ușor diferite. Pe scurt, șaua turcească goală este o descoperire radiologică, iar sindromul șeii turcești goale este o afecțiune.

Șaua turcească goală este o descoperire radiologică a unei glande pituitare aplatizate. Când glanda pituitară se micșorează sau se aplatizează, medicul specialist nu o poate vedea la scanările imagistice. Acest lucru face ca zona glandei pituitare – șaua turcească – să arate goală, de unde și numele de „șaua turcească goală”.

Cu toate acestea, șaua turcească nu este de fapt goală. Adesea, este umplută cu lichid cefalorahidian (LCR). LCR este lichidul care înconjoară creierul și măduva spinării. În cazul șeii turcești goale, LCR s-a scurs în șaua turcească, ceea ce pune presiune pe glanda pituitară. Acest lucru face ca glanda să se micșoreze sau să se aplatizeze.

Adesea, medicii specialiști descoperă șei turcești goale întâmplător (incidental) la o tomografie computerizată (CT) sau la o scanare prin rezonanță magnetică (RMN), atunci când oamenii sunt evaluați din alte motive.

Oamenii pot avea o șa turcească goală pe rezultatele imagistice fără a avea simptome – glanda pituitară funcționează așa cum ar trebui.

Dacă o persoană are o șa turcească goală și glanda pituitară nu funcționează corect, se numește sindromul șeii turcești goale (SȘTG). Un sindrom este un set de semne și simptome medicale care sunt corelate între ele și adesea asociate cu o anumită afecțiune. Persoanele cu SȘTG pot prezenta dezechilibre hormonale, modificări ale vederii și dureri de cap frecvente.

Care sunt cele două tipuri de șa turcească goală?

Când medicul specialist identifică o șa turcească goală la scanările imagistice, o clasifică ca fiind unul dintre cele două tipuri: primară sau secundară.

Șaua turcească goală primară (ȘTGP) înseamnă că medicul specialist nu poate identifica cauza de bază a glandei pituitare aplatizate. Șaua turcească goală primară nu provoacă, de obicei, sindromul șeii turcești goale. Cu alte cuvinte, de obicei nu provoacă simptome.

Șaua turcească goală secundară (ȘTGS) este cauzată de o afecțiune subiacentă identificabilă, care modifică anatomia glandei pituitare și/sau a șeii turcești. Acest lucru se datorează, de obicei, unui anumit tip de deteriorare, ca urmare a unei afecțiuni sau a unui incident.

Șaua turcească goală secundară (ȘTGS) duce mai des la sindromul șeii turcești goale decât ȘTGP.

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) pune viața în pericol?

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) nu pune viața în pericol. Este tratabil cu medicamente hormonale și, uneori, cu intervenții chirurgicale.

De asemenea, faptul că o șa turcească goală apare la scanarea imagistică a creierului nu pune viața în pericol. Majoritatea cazurilor de șa turcească goală nu duc la sindromul șeii turcești goale sau la alte simptome.

Ce face glanda pituitară?

Glanda pituitară este o glandă endocrină importantă, care este responsabilă de producerea multor hormoni diferiți. De asemenea, spune altor glande din sistemul endocrin să elibereze hormoni, inclusiv:

• Glandele suprarenale.
• Ovarele sau testiculele.
• Glanda tiroidă.

Hormonii sunt substanțe chimice care coordonează diferite funcții din corp, transportând mesaje prin sânge către organele, mușchii și alte țesuturi. Aceste semnale spun corpului ce să facă și când să facă.

Glanda pituitară este conectată la hipotalamus printr-o tulpină de vase de sânge și nervi. Aceasta se numește tija pituitară. Prin tulpină, hipotalamusul comunică cu glanda pituitară și îi spune să elibereze anumiți hormoni. Hipotalamusul este partea creierului care controlează funcții precum tensiunea arterială, ritmul cardiac, temperatura corpului și digestia.

Glanda pituitară produce următorii hormoni:

• Hormonul adrenocorticotropic (ACTH sau corticotropină).
• Hormonul antidiuretic (ADH sau vasopresină).
• Hormonul foliculostimulant (FSH).
• Hormonul de creștere (GH).
• Hormonul luteinizant (LH).
• Oxitocina.
• Prolactina.
• Hormonul de stimulare tiroidiană (TSH).

Glanda pituitară nu produce și nu eliberează toți acești hormoni continuu. Majoritatea sunt eliberați în rafale la fiecare una până la trei ore.

Pe cine afectează sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Deși este rar, atât copiii, cât și adulții pot dezvolta sindromul șeii turcești goale (SȘTG).

Femeile sunt de patru ori mai susceptibile de a avea șaua turcească goală primară (ȘTGP) – nu neapărat sindromul șeii turcești goale – decât bărbații.

ȘTGP apare cel mai frecvent între 30 și 40 de ani. Uneori, se dezvoltă mai devreme la femei decât la bărbați.

Femeile sunt și mai susceptibile de a avea ȘTGP dacă au avut o sarcină la termen.

ȘTGP apare mai rar la copii decât la adulți. În aceste cazuri, este adesea asociată cu alte afecțiuni, inclusiv:

• Sindromul Turner.
• Boala Moyamoya.
• Sindromul Bartter.
• Sindromul carcinomului bazocelular nevoid.
• Sindromul Hunter.
• Sindromul Prader–Willi.
• Sindromul Alström.
• Boala Meniere.
• Boala Erdheim–Chester.

Cât de frecvent este sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) este rar. Unii cercetători au estimat că mai puțin de 1% dintre persoanele cu o șa turcească goală dezvoltă simptome (dezvoltă sindromul șeii turcești goale).

Faptul că ai o șa turcească goală fără simptome este mult mai frecvent. Rapoartele estimează că 8% până la 35% din populație are o șa turcească goală. Pe baza rezultatelor testelor de neuroimagistică, alte rapoarte estimează că șaua turcească goală apare la 12% dintre oameni.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului șeii turcești goale (SȘTG)?

Cel mai frecvent simptom potențial asociat cu sindromul șeii turcești goale (SȘTG) este reprezentat de dureri de cap cronice. Cu toate acestea, cercetătorii nu știu sigur dacă durerile de cap se dezvoltă din cauza SȘTG sau sunt pur și simplu coincidente. Multe persoane cu SȘTG au tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială), care poate provoca ea însăși dureri de cap dacă este severă.

SȘTG provoacă, de obicei, dezechilibre hormonale din cauza deteriorării glandei pituitare. Persoanele cu SȘTG pot avea diferite simptome, în funcție de hormonul (hormonii) afectat(ți). Dacă aveți SȘTG, puteți avea oricare dintre următoarele simptome:

• Secreții neregulate ale mameloanelor (galactoree).
• Disfuncție erectilă.
• Menstruație neregulată (cicluri) sau absența menstruației (amenoree).
• Dorință sexuală scăzută sau absentă (libido scăzut).
• Oboseală.

În cazuri rare, unele persoane cu sindromul șeii turcești goale au următoarele simptome:

• Presiune crescută în interiorul craniului (hipertensiune intracraniană benignă).
• Scurgeri de lichid cefalorahidian din nas (rinoree cerebro-spinală).
• Umflarea discului optic din cauza presiunii craniene crescute (papiledem).
• Modificări ale vederii, cum ar fi pierderea clarității vederii.

Din nou, puteți avea o șa turcească goală care apare la o scanare imagistică a creierului, fără a avea simptome. De fapt, majoritatea persoanelor care au o șa turcească goală nu au simptome și nu dezvoltă niciodată simptome.

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) provoacă creștere în greutate?

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) poate provoca potențial creștere în greutate dacă glanda pituitară nu eliberează suficient hormon de stimulare tiroidiană (TSH).

TSH stimulează tiroida – o glandă endocrină situată în partea din față a gâtului, sub piele – să elibereze hormonul tiroidian. Sarcina principală a tiroidei este de a elibera (secreta) hormoni tiroidieni care controlează viteza metabolismului (rata metabolică), care este procesul prin care corpul transformă alimentele pe care le consumați în energie.

Dacă glanda pituitară nu eliberează suficient TSH din cauza SȘTG, atunci tiroida ar putea să nu elibereze suficient hormon tiroidian. A avea niveluri mai mici decât în mod normal de hormon tiroidian poate încetini metabolismul, ceea ce poate duce la creștere în greutate.

Ce cauzează sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Sindromul șeii turcești goale (SȘTG) poate rezulta din șaua turcească goală primară (ȘTGP) sau din șaua turcească goală secundară (ȘTGS), deși este mult mai frecvent să dezvoltați SȘTG din șaua turcească goală secundară.

Cauzele sindromului șeii turcești goale primare (ȘTGP)

Șaua turcească goală primară (ȘTGP) se întâmplă atunci când unul dintre straturile (arahnoida) care acoperă exteriorul creierului se umflă în jos, în șaua turcească și apasă pe glanda pituitară.

Medicii specialiști încă nu cunosc cauza exactă a sindromului șeii turcești goale primare.

O teorie este că șaua turcească goală primară se întâmplă atunci când un defect congenital în țesutul care căptușește creierul creează potențialul ca lichidul cefalorahidian să intre în șaua turcească, aplatizând glanda pituitară. În aceste cazuri, glanda pituitară însăși, deși este greu de văzut la o scanare imagistică, funcționează aproape întotdeauna în mod normal și nu duce la sindromul șeii turcești goale.

Cauzele șeii turcești goale secundare (ȘTGS)

Șaua turcească goală secundară (ȘTGS) se întâmplă atunci când glanda pituitară sau șaua turcească este cumva deteriorată ca urmare a unei alte afecțiuni sau a unui incident. Din acest motiv, multe lucruri pot provoca ȘTGS. Cauzele generale ale deteriorării includ:

• O tumoră.
• Radioterapie.
• Intervenție chirurgicală pe creier în regiunea glandei pituitare.
• Traumatism cranian (leziune), cum ar fi o leziune traumatică a creierului.

Unele cauze specifice ale șeii turcești goale secundare includ:

• Tumori cerebrale: Uneori, tumorile cerebrale pot provoca presiune crescută în jurul creierului (presiune intracraniană), ceea ce poate duce la hernierea spațiului subarahnoidian. Acest lucru poate duce la comprimarea glandei pituitare.
• Hipertensiune intracraniană idiopatică (HII): HII este presiunea crescută în craniu, care apare din cauza acumulării de lichid cefalorahidian (LCR) în jurul creierului. Această presiune suplimentară poate duce la comprimarea glandei pituitare.
• Adenoame pituitare: Un adenom pituitar este o creștere sau o tumoră pe glanda pituitară. Adesea, nu sunt canceroase (benigne). Aceste adenoame pot pune presiune pe glanda pituitară și o pot deteriora.
• Sindromul Sheehan: Sindromul Sheehan este o afecțiune care afectează persoanele care pierd o cantitate de sânge care pune viața în pericol în timpul nașterii, ceea ce poate priva corpul de oxigen. Această lipsă de oxigen provoacă deteriorarea glandei pituitare.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

În multe cazuri, medicii specialiști descoperă șaua turcească goală întâmplător (incidental), atunci când o persoană este supusă unor teste de imagistică a capului sau a creierului, din alt motiv. Și, în majoritatea cazurilor, persoanele care au o șa turcească goală nu au sau nu dezvoltă sindromul șeii turcești goale.

Dacă prezentați simptome legate de sindromul șeii turcești goale, cum ar fi dureri de cap frecvente și dezechilibre hormonale, medicul specialist vă va întreba despre istoricul medical, va efectua un examen fizic și, probabil, va comanda o procedură de imagistică a capului și a creierului.

Procedurile de imagistică pe care le folosesc medicii specialiști pentru a diagnostica SȘTG includ:

• O scanare CT (tomografie computerizată) a creierului: O scanare CT a creierului utilizează raze X și un computer pentru a crea imagini detaliate ale creierului și ale glandei pituitare.
• Un RMN (rezonanță magnetică) a creierului: Scanările RMN utilizează unde radio și magneți puternici pentru a crea imagini detaliate ale anumitor organe, țesuturi și structuri din interiorul corpului, cum ar fi șaua turcească.

Medicul specialist poate comanda teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge, pentru a verifica nivelul hormonilor.

Uneori, medicii specialiști pot efectua teste pentru a verifica dacă există o presiune crescută în creier, inclusiv:

• Examinarea retinei (stratul de țesut din spatele ochiului) de către un oftalmolog.
• Puncție lombară (puncție spinală).

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Dacă medicul specialist a găsit o șa turcească goală la scanările imagistice, dar glanda pituitară funcționează corect, nu veți avea nevoie de tratament. Acesta este cel mai adesea cazul.

Dacă glanda pituitară nu funcționează corect din cauza sindromului șeii turcești goale (SȘTG), tratamentul implică, de obicei, medicamente care tratează nivelurile anormale ale hormonilor, în funcție de hormonii afectați.

Dacă SȘTG provoacă scurgeri de lichid cefalorahidian din nas (rinoree LCR), este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a repara șaua turcească.

Prevenție

Care sunt factorii de risc pentru sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Medicii specialiști nu sunt siguri de ce unii oameni cu o șa turcească goală dezvoltă sindromul șeii turcești goale. Cu toate acestea, sunteți mai susceptibil de a dezvolta sindromul șeii turcești goale din șaua turcească goală secundară decât din șaua turcească goală primară.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva (prognoza) pentru sindromul șeii turcești goale (SȘTG)?

Perspectiva (prognoza) pentru sindromul șeii turcești goale (SȘTG) este, în general, bună. Sunt disponibile medicamente pentru a trata dezechilibrele hormonale. Dacă aveți dezechilibre hormonale din cauza SȘTG, este posibil să trebuiască să luați medicamente pentru tot restul vieții.

Viața cu

Când ar trebui să consult medicul specialist dacă am sindromul șeii turcești goale?

Dacă ați fost diagnosticat cu sindromul șeii turcești goale și prezentați simptome noi sau agravate, contactați medicul specialist.

Dacă luați medicamente pentru a corecta dezechilibrele hormonale din cauza sindromului șeii turcești goale, este important să consultați medicul specialist în mod regulat, pentru a vă asigura că medicamentele funcționează corect.

Sindromul șeii turcești goale este o afecțiune foarte rară. Cu toate acestea, descoperirea faptului că aveți o șa turcească goală, în urma procedurilor imagistice ale creierului, este destul de frecventă. Nu este nevoie să vă faceți griji dacă medicul specialist vă spune acest lucru. Marea majoritate a persoanelor cu o șa turcească goală nu dezvoltă sindromul șeii turcești goale. Dacă aveți întrebări despre rezultatele imagistice, nu vă fie teamă să puneți întrebări medicului specialist. Sunt acolo pentru a vă ajuta.

Întrebări frecvente

1. Pot avea o viață normală cu Sindromul Șeii Turcești Goale?

• Da, cu un tratament adecvat și monitorizare regulată, majoritatea persoanelor cu SȘTG pot duce o viață normală. Tratamentul se concentrează pe corectarea dezechilibrelor hormonale și gestionarea simptomelor.

2. Ce se întâmplă dacă SȘTG nu este tratat?

• Netratat, SȘTG poate duce la probleme hormonale pe termen lung, cum ar fi infertilitatea, oboseala cronică sau disfuncții metabolice. În cazuri rare, poate duce la probleme de vedere.

3. Cât de des ar trebui să merg la medic dacă am fost diagnosticat cu SȘTG?

• Frecvența vizitelor la medic depinde de severitatea simptomelor și de tratamentul necesar. Medicul specialist va stabili un plan de monitorizare personalizat, care poate include analize de sânge periodice și examene imagistice.

Notă generală: Informațiile furnizate aici sunt cu titlu informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare corectă și un plan de tratament personalizat.