Sindromul Guillain-Barré

Prezentare Generală

Ce este sindromul Guillain-Barré?

Sindromul Guillain-Barré este o afecțiune autoimună rară în care sistemul dumneavoastră imunitar atacă nervii periferici. Aceasta duce la simptome precum amorțeală, furnicături și slăbiciune musculară care pot evolua spre paralizie. Dar, cu tratament, majoritatea oamenilor se recuperează complet de această afecțiune.

Cine este tipic afectat de sindromul Guillain-Barré?

Sindromul Guillain-Barré (SGB) poate apărea la orice vârstă, dar afectează cel mai frecvent persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani.

Cât de frecvent este sindromul Guillain-Barré?

Sindromul Guillain-Barré este rar. Aproximativ 100.000 de persoane din întreaga lume dezvoltă SGB în fiecare an. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, populația mondială este de aproximativ 7,8 miliarde. Aceasta înseamnă că furnizorii de servicii medicale diagnostichează SGB la aproximativ 1 din 78.000 de persoane în fiecare an.

Simptome și Cauze

Sindromul Guillain-Barré este o afecțiune autoimună rară în care sistemul dumneavoastră imunitar atacă nervii periferici.

Care sunt simptomele sindromului Guillain-Barré?

Sindromul Guillain-Barré afectează nervii periferici, care controlează mișcarea musculară, semnalele de durere și senzațiile de temperatură și atingere. Astfel, SGB cauzează probleme legate de aceste funcții.

Primele simptome ale sindromului Guillain-Barré sunt slăbiciunea musculară și/sau senzații de furnicături (parestezie). Aceste simptome apar de obicei brusc. De obicei, afectează ambele părți ale corpului și încep în picioare și gambe și se răspândesc până la brațe și față. Slăbiciunea musculară a picioarelor poate face dificilă mersul sau urcatul scărilor.

Severitatea SGB poate varia de la foarte ușoară la severă. În funcție de severitatea afecțiunii, alte simptome pot include:

• Durere musculară profundă în spate și/sau picioare.
• Paralizia picioarelor, brațelor și/sau mușchilor faciali. În cazuri severe, puteți experimenta paralizie aproape totală.
• Slăbiciune a mușchilor pieptului, ceea ce poate face dificilă respirația. Aceasta afectează aproximativ 1 din 3 persoane cu SGB.
• Dificultate la vorbire și înghițire (disfagie).
• Dificultate la mișcarea ochilor și probleme de vedere.

Simptomele SGB pot progresa în câteva ore, zile sau săptămâni. Majoritatea oamenilor ajung în stadiul cel mai sever de slăbiciune în primele două săptămâni după apariția simptomelor. Până în a treia săptămână, aproximativ 90% dintre oameni sunt la cel mai slab punct al lor.

Dacă prezentați slăbiciune musculară bruscă care se agravează în câteva ore sau zile, consultați imediat un medic specialist. Este important să începeți tratamentul pentru SGB cât mai curând posibil.

Care sunt complicațiile sindromului Guillain-Barré?

Dacă SGB afectează nervii autonomi, poate duce la complicații potențial letale. Sistemul dumneavoastră nervos autonom controlează funcțiile automate ale corpului de care aveți nevoie pentru a supraviețui, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială și digestia. Când aveți probleme cu acest sistem, se numește disautonomie.

Complicațiile datorate disautonomiei asociate SGB pot include:

• Aritmii cardiace.
• Tensiune arterială instabilă.
• Probleme de digestie (stază gastrointestinală).
• Probleme de control al vezicii urinare, cum ar fi retenția urinară.

Ce cauzează sindromul Guillain-Barré?

Sindromul Guillain-Barré este o neuropatie post-infecțioasă, mediată imun. Aceasta înseamnă:

• Post-infecțioasă: Afecțiunea se dezvoltă de obicei după ce ați avut un anumit tip de infecție ("post-" înseamnă "după"). La până la 70% dintre persoanele care au avut SGB, simptomele lor au început la una până la șase săptămâni de la o boală. Cercetătorii nu știu de ce SGB afectează unele persoane după ce se îmbolnăvesc și pe altele nu.
• Mediată imun: O afecțiune mediată imun rezultă dintr-un răspuns anormal al sistemului imunitar. Pentru unii oameni, după ce se îmbolnăvesc, sistemul lor imunitar răspunde anormal și atacă și deteriorează nervii periferici, ducând la SGB. Acesta este un alt mod de a spune că este o afecțiune autoimună. Dar, spre deosebire de majoritatea afecțiunilor autoimune, SGB nu este cronic (pe viață).
• Neuropatie: "Neuropatie" este un termen general pentru afecțiunile care deteriorează nervii. În cazul SGB, este vorba despre nervii periferici. Sistemul dumneavoastră imunitar vă atacă nervii rapid pe parcursul zilelor și provoacă pierderea mielinei - "izolația" nervilor dumneavoastră.

Cercetătorii au identificat unele infecții și alți factori legați de sistemul imunitar care pot declanșa sindromul Guillain-Barré, inclusiv:

• Diaree sau o infecție respiratorie: Aproximativ 2 din 3 persoane cu SGB au avut diaree sau o infecție respiratorie cu săptămâni înainte de a dezvolta simptomele SGB. Infecția cu bacteria Campylobacter jejuni, care provoacă diaree, este unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai SGB.
• Infecții virale: Unele persoane cu SGB au avut gripă sau infecții cu citomegalovirus, virusul Epstein-Barr, virusul Zika sau alte virusuri.
• Vaccinuri: În cazuri foarte rare, oamenii au dezvoltat SGB în zilele sau săptămânile de după vaccinare. Este important să știți că beneficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile posibile. Studiile arată că aveți o șansă mai mare de a face SGB după ce ați contactat gripa decât după ce v-ați vaccinat împotriva gripei.
• Intervenție chirurgicală: Foarte rar, SGB se poate dezvolta după orice intervenție chirurgicală.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul Guillain-Barré?

Medicii specialiști diagnostichează de obicei sindromul Guillain-Barré pe baza simptomelor și a istoricului dumneavoastră medical. Vă vor întreba cum și când au început simptomele și dacă ați fost bolnav recent. De asemenea, vor efectua examene fizice și neurologice pentru a căuta semne de slăbiciune musculară și reflexe tendinoase profunde slabe sau absente (hiporeflexie sau areflexie).

Cu toate acestea, multe alte afecțiuni neurologice au aceleași simptome ca și SGB. Așadar, medicul dumneavoastră va efectua probabil alte teste pentru a exclude alte afecțiuni posibile. Aceste teste pot include:

• Electromiografie (EMG) și teste de conducere nervoasă: Aceste teste evaluează sănătatea și funcția mușchilor scheletici și a nervilor care îi controlează.
• Puncție lombară (puncție rahidiană): Pentru această procedură, medicul dumneavoastră introduce un ac în partea inferioară a spatelui pentru a obține o probă de lichid cefalorahidian (LCR). Ei trimit proba la un laborator unde un anatomopatolog examinează substanțele din ea. În aproximativ 80% din cazurile de SGB, există o cantitate normală de celule albe din sânge și un nivel ridicat de proteine ​​LCR. Alte anomalii în LCR pot indica alte afecțiuni.
• Test imagistic: Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) al coloanei vertebrale.

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul Guillain-Barré?

Dacă aveți sindromul Guillain-Barré, probabil că va trebui să primiți îngrijiri medicale într-o unitate de terapie intensivă (ATI) a unui spital. Acest lucru este pentru ca echipa dumneavoastră de asistență medicală să vă poată monitoriza pentru orice complicații ale SGB, cum ar fi dificultăți de respirație sau fluctuații ale tensiunii arteriale.

Nu există un remediu cunoscut pentru sindromul Guillain-Barré. Dar unele terapii pot reduce severitatea afecțiunii și pot scurta timpul de recuperare. Tratamentul principal pentru SGB include una dintre cele două opțiuni:

• Schimb plasmatic (plasmafereză): În acest tratament, un aparat separă plasma de sângele dumneavoastră, o tratează și apoi returnează plasma și sângele în corp. Schimbul plasmatic filtrează anticorpii din plasma dumneavoastră care vă atacă nervii.
• Terapie cu imunoglobulină intravenoasă (IVIG): Acest tratament implică injecții intravenoase (IV) de imunoglobuline, care sunt proteine ​​pe care sistemul dumneavoastră imunitar le produce în mod natural pentru a ataca organismele invadatoare. Imunoglobulinele provin dintr-o colecție de mii de donatori sănătoși. IVIG poate reduce atacul sistemului dumneavoastră imunitar asupra nervilor dumneavoastră.

Ambele tratamente vă scurtează, de obicei, timpul de recuperare dacă începeți unul dintre ele în termen de două săptămâni de la apariția simptomelor SGB.

Tratamentul pentru complicații

Complicațiile SGB se pot dezvolta dacă afecțiunea afectează nervii autonomi, provocând paralizie aproape totală. Echipa dumneavoastră medicală vă va monitoriza cu atenție respirația, ritmul cardiac și tensiunea arterială. Vor acționa rapid dacă apar complicații. Exemple de tratamente pentru complicații includ:

• Îngrijire respiratorie: Dacă SGB afectează mușchii de care aveți nevoie pentru a respira, este posibil să aveți nevoie de ventilație mecanică. Insuficiența respiratorie afectează până la 30% dintre persoanele cu SGB.
• Prevenirea cheagurilor de sânge: Medicul dumneavoastră vă poate administra heparină (un anticoagulant) pentru a ajuta la prevenirea trombozei venoase profunde. Acest lucru se poate întâmpla dacă aveți paralizie aproape totală și sunteți într-un pat medical pentru o perioadă lungă de timp.
• Lichide intravenoase și hrănire prin sondă: Dacă vă este dificil să înghițiți, este posibil să aveți nevoie de lichide intravenoase pentru a preveni deshidratarea și o sondă nazo-gastrică pentru a preveni malnutriția. Acestea pot ajuta, de asemenea, la prevenirea pneumoniei de aspirație.

Reabilitare

Pe măsură ce începeți să vă îmbunătățiți, echipa dumneavoastră medicală vă poate transfera într-un centru de reabilitare. Aici, veți lucra cu fizioterapeuți și alți terapeuți pentru a vă recăpăta forța și a relua activitățile vieții de zi cu zi. Tipurile de terapie includ:

• Fizioterapie: Aceasta vă ajută să vă îmbunătățiți modul în care se mișcă corpul dumneavoastră. Un fizioterapeut vă va ajuta să gestionați simptome precum durerea, rigiditatea și disconfortul. De asemenea, vă vor ajuta cu exerciții pentru a vă recăpăta forța musculară.
• Terapie ocupațională: Acest tip de terapie vă ajută să vă îmbunătățiți capacitatea de a face sarcini zilnice. Un terapeut ocupațional vă va ajuta să învățați cum să stați în picioare, să stați jos, să vă mișcați sau să folosiți diferite instrumente pentru a participa în siguranță la activitățile dumneavoastră.
• Logopedie: Dacă SGB afectează mușchii gurii sau ai gâtului, un logoped vă poate ajuta să vă recăpătați abilitățile de înghițire și vorbire.
• Ajutoare pentru mobilitate: Dispozitive precum bastoane, orteze, cadre de mers și scaune cu rotile vă pot îmbunătăți mobilitatea și vă pot ajuta să preveniți căderile. De asemenea, pot ajuta la reducerea oboselii.

Prevenție

Pot preveni sindromul Guillain-Barré?

În majoritatea cazurilor, sindromul Guillain-Barré nu este prevenibil. Cercetătorii nu știu de ce unii oameni dezvoltă SGB după ce se îmbolnăvesc și alții nu. Dar o modalitate prin care puteți încerca să vă reduceți riscul de SGB este să rămâneți cât mai sănătos posibil. Acești pași vă pot ajuta:

• Spălați-vă des pe mâini.
• Stați departe de cei care au gripă stomacală sau alte infecții.
• Mâncați sănătos și faceți exerciții fizice în mod regulat pentru a vă ajuta să vă stimulați sistemul imunitar.
• Curățați și dezinfectați suprafețele comune, cum ar fi mesele și blaturile, jucăriile, mânerele ușilor, telefoanele și instalațiile sanitare.
• Fiți la curent cu toate vaccinurile.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza pentru cineva cu sindromul Guillain-Barré?

Prognoza (perspectiva) pentru sindromul Guillain-Barré poate varia. Majoritatea persoanelor cu SGB se ameliorează considerabil pe o perioadă de luni. Dar aproximativ 30% dintre adulți - și chiar mai mulți copii - au o oarecare slăbiciune musculară rămasă la trei ani după diagnostic.

Sindromul Guillain-Barré dispare?

În majoritatea cazurilor, simptomele sindromului Guillain-Barré se ameliorează semnificativ cu timpul și tratamentul. Majoritatea oamenilor încep să se recupereze la două-trei săptămâni după ce simptomele încep pentru prima dată. Durata recuperării totale poate varia de la luni la un an sau mai mult, în funcție de severitate.

Speranța de viață în sindromul Guillain-Barré

Persoanele care se recuperează de sindromul Guillain-Barré au o speranță de viață normală. Mai puțin de 2% dintre oameni mor de SGB în faza acută - când simptomele sunt la cel mai rău punct. Cauzele comune ale decesului legate de SGB includ:

• Pneumonie.
• Sepsis.
• Sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS).
• Cheaguri de sânge în plămâni (embolie pulmonară).
• Stop cardiac.

Cum să trăiești cu sindromul Guillain-Barré

Cum am grijă de mine dacă am sindromul Guillain-Barré?

Procesul de recuperare pentru sindromul Guillain-Barré poate fi lent pentru unii. Nu ezitați să vă sprijiniți pe cei dragi pentru sprijin - atât fizic, cât și emoțional. Echipa dumneavoastră medicală va fi, de asemenea, alături de dumneavoastră.

Dezvoltarea bruscă și neașteptată a slăbiciunii sau a paraliziei poate fi copleșitoare. Luați în considerare posibilitatea de a vorbi cu un profesionist în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psiholog, dacă SGB vă provoacă suferință. Un grup de sprijin vă poate ajuta, de asemenea, să vă relaționați cu alții care trec prin experiențe și sentimente similare.

Întrebări frecvente

• Cât timp durează recuperarea după sindromul Guillain-Barré? Recuperarea poate dura de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de severitatea afecțiunii. Majoritatea pacienților observă îmbunătățiri după câteva săptămâni de tratament.
• Există riscul de reapariție a sindromului Guillain-Barré? Da, există un mic risc (sub 5%) de reapariție a sindromului, dar este relativ rar.
• Pot face exerciții fizice în timpul recuperării după sindromul Guillain-Barré? Da, exercițiile fizice controlate și ghidate de un fizioterapeut sunt esențiale pentru recuperarea forței și mobilității. Este important să urmați recomandările terapeutului și să evitați suprasolicitarea.

Notă: Informațiile furnizate aici sunt doar cu scop informativ și nu ar trebui să înlocuiască sfaturile medicale profesionale. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat, consultați un medic specialist.