Sindromul Dureros Miofascial

Sindromul dureros miofascial este o afecțiune cronică ce afectează mușchii și fascia (țesut conjunctiv subțire) din jurul lor. În sindromul dureros miofascial, apăsarea pe punctele trigger (noduli) din mușchi cauzează durere localizată sau referită. Unele persoane confundă sindromul dureros miofascial cu fibromialgia, dar sunt două afecțiuni diferite.

Sindromul Dureros Miofascial

Prezentare Generală

Ce este sindromul dureros miofascial?

Sindromul dureros miofascial este o afecțiune cronică ce rezultă din inflamația mușchilor și a fasciei (țesutul conjunctiv subțire care înconjoară mușchii). „Mio” înseamnă mușchi și „fascial” înseamnă fascia.

Dacă corpul dumneavoastră ar fi o portocală, pielea ar fi coaja exterioară, mușchii ar fi pulpa și membrana albă subțire care înconjoară fiecare segment ar fi fascia. Fascia înconjoară fiecare nivel al țesutului muscular – fibrele musculare, mușchii individuali și grupurile musculare.

Pentru majoritatea oamenilor, durerea miofascială apare într-o zonă specifică. Dar, în unele cazuri, poate afecta mai multe zone (dar, de obicei, pe aceeași parte a corpului).

Cât de frecvent este sindromul dureros miofascial?

Sindromul dureros miofascial este frecvent. Experții estimează că până la 85% din populația generală va dezvolta această afecțiune la un moment dat.

Simptome și Cauze

Cum se simte sindromul dureros miofascial?

Simptomele sunt diferite pentru fiecare persoană cu sindrom dureros miofascial. Uneori, durerea apare brusc și dintr-o dată. Alteori, este o durere constantă, surdă, care persistă oarecum în fundal.

Simptomele sindromului dureros miofascial includ:

  • Durere care este percepută ca fiind chinuitoare, pulsatilă, strânsă, rigidă sau ca o menghină.
  • Puncte trigger (mici umflături, noduli sau noduri în mușchi care provoacă durere când sunt atinse și uneori când nu sunt atinse). Acestea se dezvoltă de obicei pe măsură ce afecțiunea se agravează.
  • Mușchi inflamați, sensibili.
  • Mușchi slăbiți.
  • Reducerea amplitudinii de mișcare. (De exemplu, este posibil să nu puteți roti complet umărul.)

Uneori, persoanele cu sindrom dureros miofascial au și alte afecțiuni de sănătate. Problemele frecvente includ:

  • Dureri de cap.
  • Somn deficitar.
  • Stres.
  • Anxietate.
  • Depresie.
  • Senzație de oboseală (fatigabilitate).

Tipuri de puncte trigger miofasciale

Există patru tipuri de puncte trigger:

  • Un punct trigger activ se află de obicei într-un mușchi. Presiunea aplicată duce la durere la locul punctului trigger sau de-a lungul aceluiași mușchi.
  • Un punct trigger latent este inactiv (dormant), dar ar putea deveni activ.
  • Un punct trigger secundar este un nod într-un mușchi diferit de cel cu punctul trigger activ. Un punct trigger activ și un punct trigger secundar se pot irita în același timp.
  • Un punct trigger satelit este unul care devine inactiv deoarece se suprapune cu regiunea altui punct trigger.

Ce cauzează sindromul dureros miofascial?

Experții încă învață de ce unii oameni sunt mai predispuși la durere miofascială.

Unele dintre cele mai frecvente cauze par să includă:

  • Leziuni musculare.
  • Mișcări repetitive (cum ar fi ciocănitul).
  • Postură incorectă.

Factorii de risc care ar putea contribui la dezvoltarea sindromului dureros miofascial includ:

  • Slăbiciune musculară.
  • Lipsa activității musculare (cum ar fi piciorul într-un ghips).
  • Lucrul sau traiul într-un mediu rece.
  • Stres emoțional (poate provoca tensiune musculară).
  • Nervi ciupiți.
  • Probleme metabolice sau hormonale, cum ar fi boala tiroidiană sau neuropatia legată de diabet.
  • Deficiențe de vitamine, inclusiv vitamina D și folați.
  • Infecții cronice.

Diagnostic și Teste

Cum diagnostichează profesioniștii din domeniul sănătății sindromul dureros miofascial?

Sindromul dureros miofascial este adesea subdiagnosticat și trecut cu vederea. Aceasta deoarece multe dintre simptomele sale se suprapun cu alte afecțiuni care vă afectează nervii, oasele, ligamentele sau tendoanele.

Pentru a diagnostica sindromul dureros miofascial, medicul specialist va trebui să vă examineze fizic mușchii – pentru a simți benzile tensionate de mușchi și apoi a găsi punctele sensibile. Găsirea și aplicarea presiunii asupra unui punct trigger va duce la durere, resimțită la locul imediat sau într-o zonă la o mică distanță (durere referită).

Există teste care pot ajuta la diagnosticarea sindromului dureros miofascial?

În prezent, nu există teste care să poată diagnostica sindromul dureros miofascial. Nu există nici semne vizibile, cum ar fi roșeață, umflături sau căldură musculară neobișnuită.

Medicul specialist vă poate recomanda teste pentru a exclude alte afecțiuni. De asemenea, vă poate pune întrebări despre simptomele dumneavoastră, inclusiv:

  • Unde simțiți durerea?
  • Cum ați descrie durerea?
  • Cât de des experimentați durerea?
  • Ce vă ameliorează durerea?
  • Ce vă agravează durerea?
  • Ați avut leziuni recente?
  • Simptomele dumneavoastră se ameliorează în anumite momente ale zilei?
  • Ce fel de muncă faceți?
  • Ce fel de mișcări implică locul dumneavoastră de muncă?

Medicul specialist vă poate verifica mersul (modul în care mergeți) și postura, pentru a vedea dacă există un echilibru al utilizării musculare și pentru a căuta semne de slăbiciune musculară. De asemenea, vă poate întreba despre alte probleme de sănătate care pot contribui la sindromul dureros miofascial – inclusiv cât de mult și cât de bine dormiți și dacă vă simțiți stresat, anxios sau deprimat.

Management și Tratament

Cum tratează profesioniștii din domeniul sănătății sindromul dureros miofascial?

Există mai multe tratamente disponibile pentru sindromul dureros miofascial. Acestea includ:

  • Tratamente efectuate în cabinetul medicului.
  • Medicamente.
  • Remedii la domiciliu.

Dacă aveți simptome ale sindromului dureros miofascial, cel mai bine este să consultați din timp un medic specialist – înainte ca durerea să se agraveze. Tratamentul este adesea mai eficient dacă îl începeți înainte de formarea punctelor trigger.

Tratamente efectuate în cabinetul medicului pentru sindromul dureros miofascial

Medicul dumneavoastră specialist va recomanda probabil o combinație a acestor tratamente:

  • Fizioterapie pentru a vă întări, întinde și relaxa mușchii.
  • Acupunctură uscată (introducerea unor ace subțiri în punctul trigger pentru a reduce tensiunea, a crește fluxul sanguin și a ameliora durerea).
  • Injecții în punctele trigger (folosirea unui ac pentru a injecta lidocaină, sau un alt anestezic, în punctul trigger pentru a ameliora durerea).
  • „Spray și întindere” (pulverizarea unui punct trigger cu un agent de răcire, apoi întinderea lentă, manuală, a mușchilor).
  • Terapie cu lumină de nivel scăzut/laser rece (utilizarea laserelor pentru a stimula eliberarea de substanțe chimice de ameliorare a durerii).
  • Terapie cu ultrasunete (utilizarea undelor sonore pentru a pătrunde în mușchi).
  • Stimularea electrică nervoasă transcutanată (TENS), în care medicul specialist atașează plasturi pe piele și trimite semnale electrice de tensiune joasă către punctele trigger.

Acupunctura și terapiile de relaxare, inclusiv biofeedback-ul și terapia cognitiv-comportamentală (TCC), sunt, de asemenea, bune pentru îmbunătățirea somnului și reducerea anxietății.

Medicamente

Medicul specialist vă poate prescrie, de asemenea, medicamente pentru sindromul dureros miofascial, care pot include:

  • Analgezice.
  • Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
  • Relaxante musculare.
  • Steroizi.
  • Antidepresive.
  • Sedative pentru a îmbunătăți calitatea somnului.

Remedii la domiciliu

Puteți încerca, de asemenea, lucruri acasă pentru a vă ameliora simptomele, inclusiv:

  • Pungi cu gheață pentru a reduce inflamația și pungi cu căldură pentru a vă relaxa mușchii.
  • Exerciții pentru sindromul dureros miofascial, inclusiv exerciții cu greutăți (pentru a întări mușchii), exerciții de întindere (pentru a întinde mușchii) și exerciții aerobice (pentru a introduce mai mult oxigen în mușchi).
  • Analgezice eliberate fără prescripție medicală (cum ar fi acetaminofen) sau AINS (cum ar fi ibuprofen sau naproxen). Nu luați aceste medicamente dacă luați analgezice sau AINS prescrise.
  • Tehnici de relaxare, inclusiv yoga (pentru a întinde și relaxa mușchii și a reduce stresul), exerciții de respirație și meditație.
  • Modificări dietetice, în special evitarea alimentelor cunoscute că provoacă inflamație.
  • Înmuierea în apă caldă.
  • Masaj.

Ce fel de medici specialiști tratează sindromul dureros miofascial?

Există câteva tipuri de medici specialiști care pot trata sindromul dureros miofascial, inclusiv:

  • Fiziatri (medici care sunt specializați în medicină fizică și reabilitare).
  • Specialiști în managementul durerii.
  • Reumatologi.
  • Ortopezi.
  • Fizioterapeuți.

Prevenție

Pot preveni sindromul dureros miofascial?

Nu puteți preveni întotdeauna sindromul dureros miofascial. Dar există anumite lucruri pe care le puteți face pentru a vă reduce riscul:

  • Mențineți o igienă adecvată a somnului.
  • Reduceți stresul.
  • Faceți exerciții fizice.
  • Evitați leziunile musculare care pot fi prevenite. (De exemplu, geanta sau rucsacul pe care îl purtați este prea greu și se înfige în mușchii umărului?)
  • Practicați metode de relaxare.
  • Adoptați o dietă echilibrată, cum ar fi dieta mediteraneană.
  • Rămâneți hidratat.

Anumite alimente provoacă inflamație, iar inflamația crește durerea miofascială. Unele alimente de evitat includ:

  • Alimente prăjite (cartofi prăjiți, de exemplu).
  • Lactate (lapte, brânză, iaurt).
  • Carbohidrați rafinați și alimente cu făină rafinată (produse de patiserie, pâine albă, paste, cereale pentru micul dejun, pizza).
  • Margarina, untul, uleiul vegetal.
  • Alimente și băuturi zaharoase, cum ar fi băuturile răcoritoare.
  • Carne roșie (hamburgeri, fripturi).
  • Îndulcitori artificiali și aditivi generali (produse „fără adaos de zahăr”, băuturi răcoritoare „dietetice” cu zero calorii, alimente procesate care includ fructe, înghețată și bomboane).
  • Carne procesată (hot dog, cârnați).

Verificați-vă dulapurile și frigiderul. Goliți-le de orice alimente care vă vor crește simptomele sindromului dureros miofascial. Este în regulă dacă nu puteți face acest lucru dintr-o dată. Încercați să eliminați un tip de alimente la un moment dat și mergeți într-un ritm care vă este confortabil.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am sindrom dureros miofascial?

Durerea fiecărei persoane – inclusiv localizarea și severitatea acesteia – este unică. Durerea se poate acutiza din când în când sau poate fi continuă și de lungă durată. Tratamentul de succes necesită, de obicei, găsirea unor medici specialiști cu care vă simțiți confortabil și urmarea planului lor de management.

Cât durează sindromul dureros miofascial?

Durata sindromului dureros miofascial variază de la o persoană la alta. Cu tratament, poate dispărea după o zi sau câteva săptămâni, dar poate dura mai mult pentru unii.

Viața cu

Cum pot avea grijă de mine?

A trăi cu sindromul dureros miofascial este inconfortabil în cel mai bun caz, insuportabil în cel mai rău caz. Aveți grijă de dumneavoastră urmând planul de tratament al medicului specialist și folosind remedii la domiciliu. Încercați lucruri precum exerciții fizice, modificări ale dietei, îmbăieri în apă caldă, masaje etc. Va trebui probabil să experimentați pentru a vă da seama ce tratamente funcționează cel mai bine pentru a vă reduce durerea.

Când ar trebui să-mi consult medicul specialist?

Dacă aveți dureri într-o anumită zonă care nu dispar, programați o întâlnire cu un medic specialist (de preferință înainte de a dezvolta puncte trigger). Medicul specialist poate efectua teste pentru a exclude alte afecțiuni și poate elabora un plan care funcționează pentru dumneavoastră.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?

Iată câteva întrebări pe care ați putea dori să le adresați medicului specialist în timpul consultației:

  • Ce medicamente mă vor ajuta cu sindromul dureros miofascial?
  • Cum am contactat sindromul dureros miofascial?
  • Sunt expus riscului de a avea alte afecțiuni dureroase?
  • Care este planul meu de tratament?
  • Ar trebui să consult un specialist în managementul durerii?
  • Ce pot face pentru a mă simți mai bine?
  • Cât de curând ar trebui să mă întorc să vă văd?

Întrebări frecvente

Sindromul dureros miofascial vs. fibromialgia: Care este diferența?

Durerea miofascială și durerea fibromialgiei se simt similar. Ambele au puncte trigger care provoacă durere. Dar acestea sunt afecțiuni diferite.

În timp ce durerea miofascială apare într-o zonă specifică (sau, dacă sunt mai multe zone, acele zone sunt de obicei pe aceeași parte a corpului), durerea fibromialgiei apare în tot corpul. Persoanele cu fibromialgie sunt mai susceptibile de a avea:

  • Mai multe puncte trigger.
  • Durere generală.
  • Oboseală mai severă.
  • Tulburări de somn.
  • Dureri de cap.
  • Sindromul colonului iritabil (IBS).
  • Senzații suplimentare, cum ar fi umflături, arsuri, înțepături sau furnicături.

Pot face exerciții fizice dacă am sindrom dureros miofascial?

Da, exercițiile fizice pot fi benefice, dar este important să le abordați cu atenție. Medicul specialist vă poate recomanda exerciții specifice pentru a vă întări, întinde și relaxa mușchii. Evitați activitățile care agravează durerea și creșteți treptat intensitatea exercițiilor.

Ce ar trebui să fac dacă tratamentele nu funcționează?

Este important să comunicați deschis cu medicul specialist. Dacă tratamentele actuale nu sunt eficiente, acesta poate ajusta planul de tratament, poate recomanda alte terapii sau vă poate trimite la un alt specialist pentru o evaluare suplimentară.

Toată lumea experimentează durere în timpul vieții. Dar, atunci când acea durere este insuportabilă sau de lungă durată, este timpul să solicitați ajutor de la un medic specialist. Din fericire, puteți reduce sau elimina cea mai mare parte a durerii – inclusiv durerea miofascială – cu tratamentul corect.

sindrom dureros miofascial
durere miofascială
puncte trigger
fibromialgie
durere cronică
inflamație musculară
tratament durere
fizioterapie
medicamente pentru durere
relaxare musculară