Sindromul de Hiperventilație

Sindromul de hiperventilație reprezintă episoade frecvente de hiperventilație care nu sunt cauzate de afecțiuni fizice subiacente. Episoadele pot dura de la câteva minute până la o oră și dispar de la sine.

Hiperventilația este o respirație anormală care implică respirații rapide și profunde. Este, de asemenea, numită și respirație excesivă.

Hiperventilația creează un nivel scăzut de dioxid de carbon (alcaloză respiratorie) în fluxul sanguin. Acest lucru duce la constricția (îngustarea) vaselor de sânge, inclusiv a celor care alimentează creierul. Atunci când aceste vase de sânge se constrictează, provoacă o cascadă de simptome, cum ar fi amețeli, palpitații și senzație de lipsă de aer.

Majoritatea persoanelor cu sindrom de hiperventilație nu își dau seama că respiră anormal. Ei observă doar simptomele pe care le provoacă hiperventilația.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului de hiperventilație?

Episoadele de hiperventilație pot apărea ca răspuns la emoții puternice sau pot începe aleatoriu. Pot dura până la o oră și se opresc de la sine, fără intervenție medicală.

Hiperventilația apare atunci când luați respirații rapide și profunde. Este posibil să nu fiți conștient că respirați așa. Dar probabil veți observa simptomele pe care le provoacă hiperventilația, inclusiv:

• Senzație de amețeală, vertij sau slăbiciune.
• Scurtarea respirației (dispnee).
• Durere în piept.
• Bătăi rapide și puternice ale inimii.
• Amorțeală și furnicături la nivelul brațelor sau în jurul gurii.
• Spasme musculare la nivelul mâinilor și picioarelor.
• Dificultate de concentrare.
• Eructații sau stomac balonat.
• Gură uscată.
• Durere de cap.

Ce cauzează sindromul de hiperventilație?

Cercetătorii nu cunosc cauza exactă a sindromului de hiperventilație. În unele cazuri, stresul, frica și anxietatea pot declanșa episoade. În alte cazuri, persoana nu poate numi niciun fel de declanșator, iar episoadele par să înceapă aleatoriu.

Nu este clar cum stresul emoțional provoacă hiperventilație, dar cercetătorii cred că are legătură cu răspunsul de „luptă sau fugă” al corpului. Sistemul nervos simpatic activează procesele corporale care vă ajută în momente de nevoie, în special în momente de stres sau pericol. În aceste momente, corpul dumneavoastră are nevoie de mai mult oxigen pentru a alimenta mușchii, ceea ce declanșează respirația rapidă. Dacă nu este nevoie să vă efortați în aceste situații, respirația rapidă se poate transforma în hiperventilație.

Care este diferența dintre sindromul de hiperventilație și atacurile de panică?

Sindromul de hiperventilație și tulburarea de panică (atacurile de panică) sunt afecțiuni distincte, deși simptomele lor se pot suprapune.

Un atac de panică provoacă sentimente bruște, temporare de teamă și reacții fizice puternice ca răspuns la situații obișnuite, non-amenințătoare. Tulburarea de panică este o tulburare de anxietate care implică multiple atacuri de panică neașteptate. O caracteristică principală a tulburării de panică este că atacurile apar de obicei fără avertisment și nu se datorează unei alte afecțiuni mentale sau fizice.

Episoadele de sindrom de hiperventilație pot apărea ca răspuns la emoții puternice, cum ar fi frica, anxietatea sau furia. Uneori, episoadele apar aleatoriu. Alternativ, hiperventilația poate fi, de asemenea, un declanșator pentru anxietate și teamă.

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu tulburare de panică au sindrom de hiperventilație, iar 25% dintre persoanele cu sindrom de hiperventilație au tulburare de panică.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul de hiperventilație?

Nu există criterii de diagnostic specifice pentru sindromul de hiperventilație. Furnizorii de servicii medicale trebuie să excludă alte cauze posibile ale hiperventilației pentru a-l diagnostica.

Un medic specialist vă va întreba despre simptomele și istoricul medical și va efectua un examen fizic. Acesta poate începe cu următoarele teste pentru a exclude afecțiunile subiacente frecvente care cauzează hiperventilație:

• Oximetrie (Pulse ox): Persoanele cu sindrom de hiperventilație au, de obicei, niveluri de saturație a oxigenului din sânge de 100% sau aproape de 100%. O valoare mai mică de 95% poate indica o afecțiune subiacentă.
• Radiografie toracică: Acest test imagistic poate verifica eventualele probleme pulmonare.
• Electrocardiogramă (EKG): Acest test poate verifica eventualele probleme cardiace.

Există mai multe cauze fizice posibile ale hiperventilației, astfel încât medicul poate solicita teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge și alte teste imagistice.

Management și Tratament

Care este tratamentul pentru sindromul de hiperventilație?

Principalele tratamente pentru sindromul de hiperventilație sunt reasigurarea și reeducarea respiratorie.

Dacă medicul specialist a exclus toate celelalte cauze posibile ale hiperventilației, vă va asigura că episoadele și simptomele dumneavoastră nu sunt un semn al unei afecțiuni subiacente dăunătoare. De asemenea, vă va învăța anumite exerciții de respirație pentru a încerca să preveniți episoadele viitoare.

Un tip de reeducare respiratorie este respirația diafragmatică (abdominală). Acest tip de respirație implică utilizarea abdomenului, mai degrabă decât a pieptului. Prin utilizarea acestei tehnici, puteți încetini respirația pentru a opri sau preveni hiperventilația.

Pentru a practica acest tip de respirație, întindeți-vă pe spate. Apoi, puneți o mână pe partea superioară a pieptului și cealaltă pe abdomen (chiar sub coșuri). Inspirați încet pe nas. Pe măsură ce respirați, acordați atenție cât de mult se ridică mâinile de la mișcările plămânilor. Scopul este ca mâna de pe abdomen să se ridice mai mult decât mâna de pe piept.

Dacă aveți o afecțiune de sănătate mintală subiacentă (cum ar fi depresia sau anxietatea) care poate contribui la sindromul de hiperventilație, medicul dumneavoastră vă poate recomanda psihoterapie (terapie prin discuții) și/sau medicamente pentru a trata aceste afecțiuni.

Prevenție

Poate fi prevenit sindromul de hiperventilație?

Deoarece cercetătorii nu cunosc cauza exactă a sindromului de hiperventilație, în general nu îl puteți preveni. Cu toate acestea, există pași pe care îi puteți face pentru a încerca să preveniți episoadele viitoare. Dacă stresul și anxietatea contribuie la episoadele de hiperventilație, următoarele tehnici de gestionare a stresului și de relaxare vă pot ajuta să le preveniți:

• Exerciții de respirație.
• Exerciții fizice regulate.
• Relaxare musculară progresivă.
• Meditație.
• Yoga.
• Practicarea mindfulness-ului.

Viața cu

Când ar trebui să vă adresați medicului specialist despre sindromul de hiperventilație?

Deși sindromul de hiperventilație poate fi alarmant, hiperventilația în sine nu este dăunătoare. Cu toate acestea, este posibil să hiperventilați din alte motive, mai grave. Ar trebui să vă adresați medicului specialist în următoarele situații:

• Aveți dureri, v-ați lovit la cap, aveți febră sau sângerați.
• Hiperventilația se agravează sau devine mai frecventă, chiar și cu tratament la domiciliu.
• Aveți alte simptome.

Întrebări frecvente

• Hiperventilația este periculoasă? În sine, nu este dăunătoare. Cu toate acestea, poate fi simptomul unei afecțiuni mai grave. Este important să excludeți alte cauze.
• Ce pot face în timpul unui episod de hiperventilație? Încercați exerciții de respirație diafragmatică. Concentrați-vă pe respirații lente și adânci, folosind abdomenul.
• Sindromul de hiperventilație este același lucru cu un atac de panică? Nu, dar simptomele se pot suprapune. Pot fi necesare evaluări separate pentru a distinge între cele două.

Este important să rețineți că informațiile furnizate aici au doar scop informativ și nu constituie un sfat medical. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat, vă rugăm să consultați întotdeauna un medic specialist.