Sindromul de Compresiune Arterială a Orificiului Toracic

Sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic comprimă artera subclaviculară, blocând fluxul sanguin și permițând formarea cheagurilor de sânge.

Ce este sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic (ATOS) este o afecțiune care afectează artera dintre coaste și claviculă. Acest spațiu dintre coaste și claviculă este orificiul toracic.

Arterele transportă sânge de la inimă către restul corpului. Persoanele cu ATOS au o arteră comprimată în orificiul toracic.

Dacă nu beneficiați de tratament, ATOS poate cauza probleme grave de sănătate. La unele persoane, peretele arterei se dilată și slăbește (anevrism). Dacă aveți oricare dintre simptomele ATOS, este important să consultați un medic specialist. Acesta poate efectua teste pentru a diagnostica sau exclude ATOS.

Cine poate dezvolta sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Toate tipurile de sindrom de compresiune a orificiului toracic sunt mai frecvente la femei cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. De obicei, compresia arterei în orificiul toracic se întâmplă deoarece v-ați născut cu o coastă suplimentară (o „coastă cervicală”) sau cu o coastă într-un loc greșit.

Care sunt complicațiile sindromului de compresiune arterială a orificiului toracic?

Sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic este cel mai periculos tip de sindrom de compresiune a orificiului toracic. Fără tratament, ATOS poate provoca cheaguri de sânge severe în artere. Cheagurile pot afecta fluxul sanguin către braț și mână. Rareori, cheagurile de sânge pot ajunge și la creier și pot provoca accidente vasculare cerebrale.

Dacă aveți semne de sindrom de compresiune a orificiului toracic, este important să obțineți tratament din timp.

Cât de frecvent este sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Toate tipurile de sindrom de compresiune a orificiului toracic (TOS) sunt rare. Experții nu știu exact câte persoane îl au. Iar ATOS este cel mai puțin frecvent tip de TOS. Mai puțin de 1 din 100 de cazuri de sindrom de compresiune a orificiului toracic sunt sindroame de compresiune arterială a orificiului toracic.

Simptome și cauze

Ce cauzează sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Multe persoane cu ATOS s-au născut cu o coastă suplimentară deasupra claviculei. Această coastă, numită coastă cervicală, se află deasupra primei coaste normale.

Între braț și claviculă, o arteră numită artera subclaviculară transportă sânge către brațe, mâini, gât și cap. Coasta cervicală suplimentară vă poate comprima artera subclaviculară, blocând fluxul sanguin și permițând formarea cheagurilor de sânge. Aceste cheaguri de sânge se pot desprinde și pot călători prin braț, obstrucționând fluxul sanguin adecvat.

Alte cauze ale sindromului de compresiune arterială a orificiului toracic pot include:

• Obezitatea, care pune presiune suplimentară asupra articulațiilor.
• Traume fizice, cum ar fi o leziune dintr-un accident de mașină.
• Postură incorectă.
• Sarcina.
• Mișcări repetitive, cum ar fi balansarea unei rachete de tenis, aruncarea unei mingi de softball sau baseball sau ridicarea cutiilor deasupra capului.

Care sunt simptomele sindromului de compresiune arterială a orificiului toracic?

Sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic provoacă simptome care afectează degetele, mâinile sau întregul braț. Cel mai frecvent semn este o durere surdă sau amorțeală într-un braț. Simptomele se agravează când vă folosiți brațul și sunt mai bune când vă odihniți. De obicei, persoanele cu ATOS nu au simptome la nivelul gâtului sau al umărului.

ATOS poate reduce circulația sângelui. Drept urmare, degetele, mâna sau brațul pot avea:

• Senzație de frig.
• Amorțeală sau furnicături.
• Durere.
• Decolorare palidă.
• Răni cu vindecare lentă.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Dacă aveți semne de sindrom de compresiune arterială a orificiului toracic, medicul specialist vă va examina vizual zona gâtului și a umărului. Este posibil să efectuați mișcări specifice, astfel încât acesta să vă poată verifica amplitudinea de mișcare.

Medicul specialist vă va lua, de asemenea, tensiunea arterială și vă va întreba despre simptomele dumneavoastră. Dacă suspectează ATOS, este posibil să faceți mai multe teste pentru a evalua orificiul toracic.

Ce teste ar putea fi necesare pentru a diagnostica sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Diagnosticul sindromului de compresiune arterială a orificiului toracic poate implica teste imagistice. Pentru a vizualiza arterele, fluxul sanguin și structurile interne, puteți face:

• Ecografie: Utilizarea undelor sonore pentru a vedea în interiorul corpului, inclusiv pentru a observa fluxul sanguin. Acesta este cel mai adesea primul test utilizat pentru a căuta acest diagnostic.
• Arteriografie: Plasarea unui tub mic, gol (cateter) și a unei substanțe de contrast în artere, apoi efectuarea unei radiografii.
• Tomografie computerizată (CT): Utilizarea mai multor raze X pentru a crea imagini detaliate.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): Utilizarea undelor radio și a magneților pentru a obține o imagine detaliată.
• Radiografie: Utilizarea unor doze țintite, sigure de radiații pentru a obține imagini.

Management și tratament

Cum este tratat sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic?

Tratamentul sindromului de compresiune arterială a orificiului toracic implică aproape întotdeauna o intervenție chirurgicală. Înainte de operație, medicul specialist vă poate administra medicamente, cum ar fi warfarină (Coumadin®) sau heparină (Hep-Lock™) pentru a sparge cheagurile de sânge. De asemenea, pot încerca să îndepărteze cheagurile care sunt deja acolo, fie prin injectarea de medicamente, fie prin efectuarea unei proceduri.

În timpul intervenției chirurgicale pentru sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic, medicul specialist poate:

• Îndepărta o parte a coastei suplimentare pentru a reduce presiunea.
• Înlocui o arteră deteriorată cu o parte dintr-o arteră sănătoasă dintr-o altă parte a corpului (grefă arterială).
• Înlocui o arteră deteriorată cu un tub artificial pentru a redirecționa fluxul sanguin.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul de sindrom de compresiune arterială a orificiului toracic?

Nu există o modalitate garantată de a preveni ATOS. Dar vă puteți reduce riscul de leziuni prin compresie cu câteva modificări ale stilului de viață:

• Atingeți și mențineți o greutate sănătoasă pentru tipul, vârsta și sexul dumneavoastră.
• Evitați să purtați genți grele pe un umăr.
• Limitați mișcările repetitive deasupra capului.
• Consolidați-vă umerii cu ridicare de greutăți sau exerciții de rezistență.
• Întindeți-vă gâtul, umerii și pieptul zilnic.

Prognostic

Care este prognosticul pentru ATOS?

Fără tratament, sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic poate provoca complicații severe, cum ar fi cheaguri de sânge, răni pe mână sau (în cazuri extreme) pierderea degetelor. Din fericire, tratamentul precoce vă crește șansele de succes. Dacă aveți orice simptome care ar putea indica ATOS, consultați imediat un medic specialist.

Cum să trăiești cu ATOS

Ce altceva ar trebui să întreb medicul?

Este posibil să doriți să întrebați medicul specialist:

• Care este cauza cea mai probabilă a simptomelor ATOS?
• Ce teste am nevoie pentru diagnostic?
• Care sunt opțiunile de tratament?
• Tratamentele nechirurgicale îmi vor îmbunătăți simptomele?
• Ce schimbări ale stilului de viață pot face pentru a îmbunătăți simptomele?

Sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic (ATOS) este o afecțiune care afectează artera subclaviculară din orificiul toracic din piept. ATOS comprimă această arteră, provocând formarea cheagurilor de sânge. Aceste cheaguri se pot desprinde și pot călători în brațe, provocând durere, furnicături sau amorțeală. Tratamentul precoce vă poate reduce șansele de complicații. Dacă aveți simptome ATOS, consultați imediat un medic specialist.

Întrebări frecvente

• Ce se întâmplă dacă nu tratez sindromul de compresiune arterială a orificiului toracic? Netratat, ATOS poate duce la complicații grave, inclusiv cheaguri de sânge severe, compromiterea fluxului sanguin la nivelul brațului și mâinii, și, în cazuri rare, accident vascular cerebral.
• Cât de dureroasă este intervenția chirurgicală pentru ATOS? Nivelul de durere postoperatorie variază de la pacient la pacient. Medicul specialist va prescrie medicamente pentru a controla durerea, iar urmarea instrucțiunilor postoperatorii ajută la minimizarea disconfortului.
• Pot face exerciții fizice dacă am ATOS? Anumite exerciții pot agrava simptomele ATOS, în special cele care implică mișcări repetitive ale brațelor sau ridicarea greutăților deasupra capului. Este important să discutați cu medicul specialist sau cu un kinetoterapeut pentru a stabili un program de exerciții adecvat și sigur.

Este important să discutați cu un medic specialist pentru a primi un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.