Sindromul de Compartiment Abdominal

Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.

Sindromul de Compartiment Abdominal

Sindromul de compartiment abdominal este o afecțiune gravă care poate afecta pacienții critici. Este crucial să înțelegem simptomele, cauzele și opțiunile de tratament pentru a interveni rapid și eficient. Recunoașterea precoce și gestionarea adecvată sunt vitale pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților.

Prezentare generală

Ce este sindromul de compartiment abdominal?

Sindromul de compartiment abdominal (SCA) este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave. Acesta apare atunci când umflarea și presiunea din abdomen ating niveluri periculoase.

Presiunea intra-abdominală normală variază între 0 și 5 milimetri de mercur (mmHg). La persoanele grav bolnave, intervalul este între 5 și 7 mmHg. Presiunea intra-abdominală ridicată poate fi definită ca:

  • Hipertensiune intra-abdominală (HIA), în care presiunea este de 12 până la 20 mmHg.
  • Sindromul de compartiment abdominal (SCA), în care presiunea este mai mare de 20 mmHg.

Sindromul de compartiment abdominal poate împiedica organele și mușchii să primească suficient sânge și oxigen. Acest lucru poate duce la insuficiență multi-organ și deces, deci trebuie recunoscut și tratat rapid.

Este sindromul de compartiment abdominal frecvent?

Sindromul de compartiment abdominal este rar. Cel mai adesea este limitat la persoanele aflate în stare critică în spital, de obicei în secția de terapie intensivă.

Simptome și Cauze

Ce cauzează sindromul de compartiment abdominal?

Sindromul de compartiment abdominal (SCA) apare atunci când sângerarea sau umflarea provoacă presiune în abdomen. Afecțiunile care pot provoca o astfel de sângerare sau presiune includ:

  • Intervenție chirurgicală extinsă în abdomen.
  • Infecție în abdomen.
  • Obstrucție intestinală (blocaj).
  • Cantitate mare de lichide administrate intravenos (numită resuscitare cu fluide), adesea necesară pentru intervenții chirurgicale sau sepsis.
  • Arsuri majore.
  • Transfuzie masivă de sânge.
  • Pancreatită.
  • Ruptura unui anevrism aortic abdominal (o umflătură în aorta, principalul vas de sânge de la inimă la piept și abdomen).
  • Traumă (rănire) la nivelul abdomenului.

Care sunt simptomele sindromului de compartiment abdominal?

Semnele sindromului de compartiment abdominal apar adesea târziu, după ce sindromul a provocat deja daune. Furnizorii de servicii medicale trebuie să monitorizeze îndeaproape persoanele care prezintă risc de a dezvolta sindromul de compartiment abdominal.

Semnele și simptomele pot include:

  • Abdomen umflat, strâns (distensie abdominală).
  • Durere abdominală.
  • Dificultăți de respirație.
  • Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială).
  • Producție scăzută de urină (oligurie).

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul de compartiment abdominal?

Persoanele cu sindrom de compartiment abdominal (SCA) pot avea:

  • Tensiune arterială scăzută.
  • Producție scăzută de urină.
  • Presiuni maxime mari pe un ventilator.

Dar singura modalitate de a confirma diagnosticul de SCA este măsurarea presiunii intra-abdominale. Furnizorul dvs. de servicii medicale va diagnostica SCA dacă presiunea este mai mare de 20 mmHg și există dovezi de insuficiență de organ.

Metoda actuală de măsurare a presiunii intra-abdominale este măsurarea presiunii vezicii urinare. Furnizorul dvs. de servicii medicale va:

  • Introduce un tub subțire și flexibil (cateter) în tubul care transportă urina din corp (uretră).
  • Va avansa cateterul către vezica urinară.
  • Va atașa cateterul la o pungă de lichid.
  • Va folosi o seringă pentru a injecta lichidul în vezica urinară.
  • Va măsura presiunea.

Acest test va fi repetat, astfel încât echipa dvs. medicală să poată spune dacă afecțiunea se agravează sau se ameliorează.

Furnizorul dvs. de servicii medicale poate, de asemenea, să solicite anumite teste pentru a determina dacă organele dvs. funcționează defectuos. Aceste teste pot include:

  • Analize de sânge: Analizele de sânge pot măsura anumite substanțe chimice și gaze din corpul dumneavoastră. De exemplu, un test de clearance al creatininei poate măsura funcția rinichilor dumneavoastră.
  • Teste imagistice: Testele imagistice pot oferi imagini din interiorul abdomenului dumneavoastră. De exemplu, o scanare CT sau o ecografie abdominală.
  • Saturația de oxigen: Acest test folosește o clemă simplă pe exteriorul degetului pentru a vedea dacă corpul dumneavoastră primește suficient oxigen.

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul de compartiment abdominal?

Cel mai eficient tratament pentru sindromul de compartiment abdominal este decompresia chirurgicală a abdomenului. Chirurgul dumneavoastră va efectua o procedură numită laparotomie decompresivă. Va face o tăietură (incizie) prin piele și peretele abdominal pentru a deschide zona și a elibera presiunea.

Presiunea intra-abdominală scade în orele de după operație. Dar poate dura câteva zile pentru ca presiunea să atingă un nivel aproape normal. Incizia poate să nu fie complet închisă până când se întâmplă acest lucru. Unele persoane pot necesita repetarea intervenției chirurgicale de decompresie abdominală.

Prevenție

Poate fi prevenit sindromul de compartiment abdominal?

Hipertensiunea intra-abdominală (HIA) poate fi gestionată fără intervenție chirurgicală. Tratamentele nechirurgicale pot împiedica HIA să progreseze către sindromul de compartiment abdominal. Acestea pot include:

  • Schimbarea pozițiilor corpului pentru a reduce presiunea și a vă face să vă simțiți mai confortabil.
  • Pastile de apă (diuretice) pentru a ajuta corpul să scape de excesul de lichide.
  • Drenarea lichidelor din abdomen printr-un tub.
  • Golirea conținutului intestinului pentru a reduce presiunea și a face mai mult loc în abdomen.
  • Gestionarea durerii cu medicamente.
  • Restricționarea lichidelor.

Prognoză

Care este perspectiva pentru persoanele cu sindromul de compartiment abdominal?

Dacă sindromul de compartiment abdominal nu este tratat, este fatal. În cele din urmă, presiunea crescândă în abdomen determină închiderea a tot mai multe organe. Perspectiva este, de asemenea, slabă dacă diagnosticul și tratamentul sunt întârziate.

Dar, cu diagnostic și tratament precoce, vă puteți recupera în cele din urmă de sindromul de compartiment abdominal.

Recuperarea după problema de sănătate inițială poate dura săptămâni sau luni mai mult decât SCA. Este posibil să aveți nevoie de:

  • Dializă pentru a face munca rinichilor.
  • Șederi prelungite în spital.
  • Restricții de lichide sau diuretice.
  • Monitorizarea inimii.
  • Ventilație mecanică pentru a respira.

Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele cu boli grave. Acesta apare atunci când umflarea și presiunea din abdomen ating niveluri periculoase. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile severe și decesul.

Întrebări frecvente

  • Cât de repede trebuie tratat sindromul de compartiment abdominal? Tratamentul trebuie inițiat cât mai repede posibil, deoarece întârzierile pot duce la insuficiență de organ și deces.
  • Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea sindromului de compartiment abdominal? Factorii de risc includ intervenții chirurgicale abdominale majore, traumatisme, arsuri, sepsis și resuscitare cu lichide în cantități mari.
  • Pot preveni sindromul de compartiment abdominal acasă? Nu, sindromul de compartiment abdominal necesită îngrijire medicală intensivă și monitorizare într-un spital. Cu toate acestea, aderarea la instrucțiunile medicului și gestionarea afecțiunilor subiacente poate ajuta la reducerea riscului.

Este important să rețineți că informațiile din acest document sunt doar informative și nu ar trebui să înlocuiască sfaturile unui medic specialist. Dacă aveți îngrijorări legate de sănătatea dumneavoastră, vă rugăm să consultați un medic pentru o evaluare și un plan de tratament adecvat.

Articole similare

Amiloidoza AA

Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.

Abcesul Abdominal

Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.

Aderențe Abdominale

Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.

Anevrismele Aortei Abdominale

Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.

Epilepsia Abdominală

Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.

Masă Abdominală

O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.

Migrena Abdominală

Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.

Întindere Musculară Abdominală

O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.

Abetalipoproteinemia

Abetalipoproteinemia, o boală genetică rară, îngreunează absorbția grăsimilor și a vitaminelor esențiale de către organism. Aceasta perturbă producția de lipoproteine, care în mod normal transportă acești nutrienți în tot corpul. Această tulburare poate afecta diferite părți ale corpului, dar poate fi gestionată printr-un plan alimentar sărac în grăsimi, suplimente de vitamine și terapii.