Sindromul Colonului Iritabil (SCI)

Sindromul colonului iritabil, sau SCI, cauzează simptome abdominale neplăcute sau dureroase. Constipația, diareea, gazele și balonarea sunt toate simptome comune ale SCI. SCI nu deteriorează tractul digestiv și nici nu crește riscul de cancer de colon. Adesea, simptomele pot fi gestionate prin medicamente, dietă și modificări ale stilului de viață.

Sindromul Colonului Iritabil (SCI)

Sindromul colonului iritabil, sau SCI, cauzează simptome abdominale neplăcute sau dureroase.

Ce este sindromul colonului iritabil (SCI)?

Sindromul colonului iritabil (SCI) este un grup de simptome care afectează sistemul digestiv. Este o boală gastrointestinală comună, dar neplăcută, sau o afecțiune care afectează intestinele.

Persoanele cu SCI prezintă simptome care includ dureri abdominale și crampe. Cu SCI, puteți avea, de asemenea, diaree frecventă, constipație sau ambele. SCI nu provoacă leziuni tisulare în tractul gastrointestinal și nici nu crește riscul de afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul de colon. În schimb, este o afecțiune cronică (pe termen lung) pe care majoritatea oamenilor o pot gestiona modificând rutina și alimentația, luând medicamente și beneficiind de terapie comportamentală.

Care sunt tipurile de SCI?

Cercetătorii clasifică SCI în funcție de aspectul scaunelor (fecale) în zilele în care aveți exacerbări ale simptomelor. Majoritatea persoanelor cu SCI au scaune normale în unele zile și anormale în altele. Zilele anormale definesc tipul de SCI pe care îl aveți.

  • SCI cu constipație (SCI-C): Majoritatea scaunelor sunt tari și noduroase.
  • SCI cu diaree (SCI-D): Majoritatea scaunelor sunt moi și apoase.
  • SCI cu obiceiuri intestinale mixte (SCI-M): Aveți atât scaune tari și noduroase, cât și scaune moi și apoase.

Diferențele sunt importante. Anumite tratamente funcționează doar pentru anumite tipuri de SCI.

Cât de frecvent este SCI?

Este foarte frecvent. Experții estimează că aproximativ 10% până la 15% dintre adulții din Statele Unite au SCI. Doar aproximativ 5% până la 7% consultă un medic specialist și primesc un diagnostic.

Este cea mai frecventă boală pe care o diagnostichează medicii gastroenterologi (experți în boli gastrointestinale).

Simptome și cauze

Sindromul colonului iritabil vă poate schimba obiceiurile de eliminare și poate provoca dureri în intestin.

Care sunt simptomele SCI?

Simptomele SCI pot apărea frecvent. Sau, pot apărea în timpul exacerbărilor. Cu alte cuvinte, nu aveți întotdeauna simptome. În schimb, simptomele pot dispărea (și veți avea scaune normale). În alte momente, simptomele revin.

Semnele și simptomele SCI includ:

  • Durere abdominală sau crampe, de obicei legate de nevoia de a defeca.
  • Exces de gaze și balonare.
  • Diaree, constipație sau alternarea între cele două.
  • Mucus în scaun (poate arăta albicios).
  • Senzația că nu puteți goli complet intestinele după defecare.

Ce cauzează SCI?

Cercetătorii nu știu exact ce cauzează SCI, dar îl clasifică drept o tulburare neurogastrointestinală (GI). Aceste afecțiuni, numite și tulburări ale interacțiunii intestin-creier, au legătură cu problemele legate de modul în care intestinul și creierul se coordonează pentru a ajuta sistemul digestiv să funcționeze.

Provocările de comunicare dintre creier și intestin pot cauza:

  • Dismotilitate: Puteți avea probleme cu modul în care mușchii gastrointestinali se contractă și deplasează alimentele prin tractul gastrointestinal. Mușchiul colonului (intestinul gros) tinde să se contracte mai mult la persoanele cu SCI. Aceste contracții provoacă crampe și durere.
  • Hipersensibilitate viscerală: Puteți avea nervi extrem de sensibili în tractul gastrointestinal. Persoanele cu SCI tind să aibă o toleranță mai scăzută la durere decât persoanele fără. Tractul digestiv poate fi foarte sensibil la dureri sau disconfort abdominal.

Alte cauze potențiale ale SCI includ:

  • Bacteriile intestinale: Cercetările au arătat că persoanele cu SCI pot avea bacterii modificate în tractul gastrointestinal, contribuind la simptome. Studiile au arătat că tipurile și cantitățile de bacterii intestinale sunt diferite la persoanele cu SCI față de persoanele fără.
  • Infecții severe: Unele persoane sunt diagnosticate cu SCI după o infecție severă care afectează tractul gastrointestinal, sugerând că germenii pot juca un rol.
  • Intoleranță alimentară: Sensibilitățile sau alergiile la anumite alimente pot contribui la SCI.
  • Stresul din copilărie: SCI este mai frecvent la persoanele care au suferit factori de stres severi în copilărie, inclusiv abuz fizic, sexual și emoțional.

Factori declanșatori ai SCI

Dacă aveți SCI, este posibil să fi observat că anumite lucruri declanșează simptomele. Un factor declanșator nu provoacă afecțiunea în sine, dar poate provoca sau agrava o exacerbare a simptomelor. Factorii declanșatori comuni includ:

  • Perioadele menstruale: Puteți observa că simptomele se agravează previzibil în funcție de ciclul menstrual.
  • Anumite alimente: Alimentele declanșatoare variază de la persoană la persoană. Cu toate acestea, factorii obișnuiți care pot declanșa o exacerbare a simptomelor SCI includ produsele lactate, alimentele care conțin gluten (cum ar fi grâul) și alimentele/băuturile cunoscute că provoacă gaze.
  • Stresul: Unii cercetători sugerează că SCI este răspunsul intestinului dumneavoastră la stres. Prin urmare, SCI este uneori numit "stomac nervos" sau "stomac anxios".

Factori de risc pentru SCI

SCI apare cel mai adesea la persoanele de la sfârșitul adolescenței până la începutul anilor "40. Femeile au de până la două ori mai multe șanse de a fi diagnosticate cu SCI. Alți factori de risc includ:

  • Intoleranță la anumite alimente.
  • Infecție severă a tractului digestiv.
  • Istoric de abuz.
  • Diagnostic de anxietate, depresie sau tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Multe persoane cu SCI au, de asemenea, alte afecțiuni cronice de durere. Afecțiunile asociate cu un risc crescut de SCI includ:

  • Fibromialgia.
  • Sindromul oboselii cronice.
  • Durere pelvină cronică.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat SCI?

Primul pas în diagnosticarea SCI este un istoric medical detaliat. Medicul specialist vă va întreba despre simptomele dumneavoastră. Vă poate întreba:

  • Aveți dureri legate de tranzitul intestinal?
  • Observați o modificare a frecvenței cu care aveți scaun?
  • A existat o modificare a aspectului scaunului dumneavoastră?
  • Cât de des aveți simptome?
  • Când au început simptomele?
  • Ce medicamente luați?
  • Ați fost bolnav sau ați avut un eveniment stresant în viața dumneavoastră recent?

În funcție de simptomele dumneavoastră, este posibil să aveți nevoie de alte teste pentru a confirma un diagnostic. Nu există un singur test pentru diagnosticarea SCI. În schimb, medicul specialist va determina dacă aveți SCI prin:

  • Întrebări despre simptomele dumneavoastră.
  • Asigurarea că sunteți la zi cu screening-ul pentru cancerul de colon.
  • Verificarea dacă nu aveți simptome care sugerează alte tulburări.

Analize de laborator

Majoritatea analizelor de laborator exclud alte afecțiuni care ar putea cauza simptomele dumneavoastră, cum ar fi o infecție, intoleranță alimentară sau o afecțiune digestivă diferită, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (BII). Nu toată lumea are nevoie de aceleași teste.

  • Analize de sânge: Pentru a verifica o afecțiune digestivă sau o altă afecțiune care ar putea cauza simptomele dumneavoastră.
  • Analize de scaun: Pentru a verifica o infecție sau semne de inflamație în intestin cauzată de o afecțiune digestivă.
  • Test de respirație cu hidrogen: Pentru a vedea dacă aveți o proliferare excesivă a bacteriilor în intestin (SIBO) sau o intoleranță alimentară.

Investigații imagistice

Este posibil să aveți nevoie de proceduri imagistice pentru a exclude afecțiuni care implică inflamație sau creșteri anormale în tractul gastrointestinal.

  • Colonoscopie: Poate ajuta medicul specialist să determine dacă aveți anumite tulburări intestinale care ar putea cauza simptomele dumneavoastră, inclusiv polipi, BII și creșteri canceroase. Pentru această procedură, un medic introduce un endoscop care îi permite să vizualizeze întregul colon.
  • Sigmoidoscopie flexibilă: Similară cu o colonoscopie, cu excepția faptului că un medic introduce un endoscop care îi permite să vizualizeze mucoasa rectului și a părții inferioare a colonului numai.
  • Endoscopie superioară: Poate ajuta medicul specialist să diagnosticheze boala celiacă sau alte afecțiuni gastrointestinale. Această procedură utilizează un endoscop care permite medicului specialist să vadă în interiorul esofagului (tubul alimentar), al stomacului și al primei părți a intestinului subțire (duoden).

Management și Tratament

Care este tratamentul pentru SCI?

Nicio terapie specifică nu funcționează pentru toată lumea, dar majoritatea persoanelor cu SCI pot găsi un plan de tratament care funcționează pentru ele. Opțiunile tipice de tratament includ schimbarea alimentelor pe care le consumați și a rutinei dumneavoastră. Medicamentele pot ajuta, de asemenea. Terapia comportamentală poate ajuta.

Multe dintre aceste tratamente au nevoie de timp pentru a funcționa. Vă pot ajuta simptomele, dar simptomele dumneavoastră pot să nu dispară complet.

Modificări ale meselor

Un dietetician vă poate ajuta să alegeți alimente și să modificați obiceiurile alimentare/de băut pentru a evita exacerbările simptomelor. Vă pot recomanda să:

  • Creșteți cantitatea de fibre din alimentație. Alimentele bogate în fibre, inclusiv fructele, legumele, cerealele, prunele uscate și nucile, pot ajuta dacă vă luptați cu constipația. Introduceți fibrele treptat în alimentație pentru a da timp intestinului să se adapteze.
  • Adăugați fibre suplimentare în alimentație. O altă opțiune este să încercați suplimente de fibre.
  • Limitați produsele lactate, cum ar fi brânza și laptele. Intoleranța la lactoză este mai frecventă la persoanele cu SCI. Dacă reduceți cantitatea de lactate, asigurați-vă că mâncați alimente non-lactate bogate în calciu, cum ar fi broccoli, spanacul sau somonul.
  • Limitați alimentele care vă pot face să aveți gaze. Alimentele precum fasolea, varza de Bruxelles și varza sunt cunoscute pentru că provoacă gaze, dar băuturile carbogazoase și chiar guma de mestecat vă pot face să aveți gaze. Reduceți aceste alimente pentru a fi mai blând cu intestinul dumneavoastră.
  • Evitați glutenul. Persoanele cu SCI - chiar și cele fără boală celiacă - tind să fie mai sensibile la gluten. Dacă optați pentru o dietă fără gluten, colaborați cu medicul specialist pentru a vă asigura că obțineți suficiente vitamine și minerale cheie (cum ar fi fibre, fier și calciu) care se găsesc adesea în alimentele cu gluten.
  • Încercați dieta low FODMAP. Acest plan alimentar reduce cantitatea de carbohidrați greu de digerat pe care o consumați. Recomandă alternative care vă permit să obțineți nutrienții de care aveți nevoie, fiind mai blând cu tractul gastrointestinal.
  • Beți multă apă. Beți cel puțin opt pahare de apă de 240 ml pe zi (2 litri). Apa menține tractul gastrointestinal lubrifiat și poate ajuta la tratarea sau prevenirea constipației.
  • Țineți un jurnal alimentar. Medicul specialist vă poate recomanda să notați alimentele pe care le consumați pentru a determina ce alimente declanșează exacerbările SCI și apoi să aduceți acest lucru la un nutriționist.

Modificări ale activității

Schimbarea activităților zilnice poate ajuta, de asemenea. Medicul specialist vă poate recomanda să:

  • Faceți exerciții fizice în mod regulat. Urmăriți să faceți 150 de minute de exerciții fizice moderate săptămânal. Asta înseamnă aproximativ 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână. "Moderat" înseamnă că vă creșteți ritmul cardiac.
  • Încercați tehnici de relaxare. Yoga zilnică, meditația și alte tehnici de reducere a stresului pot ajuta la calmarea unui sistem nervos suprasolicitat și a unui "intestin nervos". Uneori, un terapeut comportamental poate ajuta.
  • Dormiți suficient. Urmăriți să dormiți șapte până la nouă ore de somn de calitate în fiecare noapte. Culcați-vă la aceeași oră în fiecare seară. Un somn bun de noapte este unul dintre cei mai puternici factori de reducere a stresului disponibili. Adresați-vă unui medic specialist dacă aveți probleme cu somnul.
  • Țineți un jurnal de activități. Înregistrați activitățile care vă ajută să vă gestionați SCI și comparați notele cu medicul specialist.

Terapie

Multe persoane cu SCI beneficiază de consultarea unui terapeut. Terapia vă poate ajuta să gestionați stresul și afecțiunile precum anxietatea și depresia care contribuie la SCI. Unele persoane găsesc ușurare prin:

  • Terapia cognitiv-comportamentală (TCC).
  • Hipnoterapie.
  • Biofeedback.

Medicamente

Medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru a oferi ameliorarea simptomelor, inclusiv:

  • Antidepresive (dacă aveți depresie și anxietate împreună cu dureri abdominale semnificative). Medicamentele includ antidepresive triciclice (ATC) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
  • Medicamente pentru a ușura constipația (inclusiv suplimente de fibre și laxative).
  • Medicamente pentru a întări scaunele (antidiareice).
  • Medicamente pentru a ajuta la spasmele intestinale.

Deși cercetările privind eficacitatea lor sunt în curs de desfășurare, medicul dumneavoastră vă poate recomanda probiotice. Aceste "bacterii bune" pot ajuta la ameliorarea simptomelor SCI.

Medicamentele utilizate special pentru a trata SCI includ:

  • Medicamente antispastice.
  • Lubiproston.
  • Linaclotidă.
  • Plecanatidă.
  • Rifaximină.

Există un leac pentru SCI?

Nu există un leac pentru SCI. Dar, majoritatea oamenilor gestionează simptomele evitând factorii declanșatori și luând medicamente atunci când este necesar.

Prevenție

Pot preveni SCI?

Deoarece nu există o cauză cunoscută pentru SCI, nu îl puteți preveni sau evita. Dacă aveți SCI, puteți preveni exacerbarea simptomelor evitând factorii declanșatori.

Prognoză

SCI crește riscul de a dezvolta probleme gastrointestinale grave?

Nu, SCI nu vă expune unui risc mai mare de a dezvolta afecțiuni precum colită, boala Crohn sau cancer de colon.

La ce mă pot aștepta dacă am SCI?

A trăi cu SCI poate fi o provocare, deoarece simptomele vin și pleacă de-a lungul vieții. Tratamentul implică adesea încercări și erori. Dar vestea bună este că aproape toată lumea cu SCI poate găsi un tratament care să o ajute în timp.

De obicei, schimbarea alimentelor pe care le consumați și a nivelurilor de activitate îmbunătățește simptomele cu timpul. Este posibil să aveți nevoie de puțină răbdare pe măsură ce vă dați seama de factorii declanșatori și luați măsuri pentru a-i evita. Simptomele dumneavoastră pot să nu dispară complet. Dar, după câteva săptămâni sau luni, ar trebui să observați o îmbunătățire semnificativă a modului în care vă simțiți.

Viața cu SCI

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Consultați medicul specialist dacă simptomele dumneavoastră continuă mai mult de trei luni sau dacă se agravează. Dacă aveți simptome mai rar, dar vă interferează cu viața, este totuși o idee bună să discutați cu medicul dumneavoastră.

Unele simptome pot indica o problemă mai gravă. Contactați medicul dumneavoastră cât mai curând posibil dacă aveți simptome comune ale SCI împreună cu:

  • Febră.
  • Vărsături.
  • Sângerări rectale.
  • Pierdere inexplicabilă în greutate.
  • Diaree atât de severă încât vă trezește noaptea.
  • Durere abdominală severă (mai ales care nu se ameliorează atunci când defecați sau eliminați gaze).

Ce întrebări ar trebui să pun medicului meu?

Dacă aveți simptome de SCI, întrebați medicul dumneavoastră:

  • Ce medicamente pot ajuta?
  • Ce alimente ar trebui să evit?
  • Ce modificări ale stilului de viață ar trebui să fac?
  • Când voi începe să mă simt mai bine?

Întrebări frecvente

  • SCI poate duce la cancer de colon? Nu, SCI nu crește riscul de cancer de colon. Este o afecțiune diferită care nu deteriorează intestinul.
  • Există o dietă specifică pe care ar trebui să o urmez dacă am SCI? Nu există o singură dietă care funcționează pentru toți. Este important să identificați alimentele care vă declanșează simptomele și să le evitați. Un medic sau un nutriționist vă pot ajuta să creați un plan alimentar personalizat.
  • Stresul poate agrava simptomele SCI? Da, stresul este un factor declanșator comun al simptomelor SCI. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga și exercițiile fizice, pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Simptomele SCI, cum ar fi durerile de stomac, diareea, constipația și gazele, sunt neplăcute și pot interfera cu viața dumneavoastră. Dar SCI este gestionabil. Puteți îmbunătăți simptomele schimbând ceea ce mâncați și ajustând obiceiurile zilnice pentru a gestiona mai bine factorii declanșatori. Dacă aveți simptome de stomac care nu dispar, discutați cu medicul specialist. Împreună, puteți găsi un plan de tratament pentru SCI care funcționează pentru dumneavoastră.

Este important să rețineți că informațiile din acest articol au scop pur informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Vă încurajăm să discutați cu un medic specialist pentru evaluare, diagnostic și tratament personalizat.

sindrom colon iritabil
SCI
diaree
constipație
balonare
dureri abdominale
tratament SCI
diagnostic SCI
dietă SCI
cauze SCI
simptome SCI
colonoscopie
intoleranță alimentară
stres
sănătate digestivă

Medici specialiști

Dr. Marius Duduta
Gastroenterologie
(1528)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Simona Grigoruta
Gastroenterologie
(1326)
Citește mai mult
Dr. Sef De Lucrari Roxana Mirica
Gastroenterologie
(1009)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Madalina Boitor
Gastroenterologie
(984)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Asist. Univ. Cristian Balahura
Gastroenterologie
(864)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Bogdan Popa
Gastroenterologie
(827)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Mihaela Laszlo
Gastroenterologie
(783)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Cristina Serban-Barbu (Ghiata)
Gastroenterologie
(750)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Dorina Calagiu
Gastroenterologie
(668)
Regina Maria
Citește mai mult

Articole similare

Duodenită

Duodenita este o inflamație a primei porțiuni a intestinului subțire (duoden). De obicei, este cauzată de o infecție cu bacteria H. pylori, de excesul de acid gastric sau de utilizarea excesivă a analgezicelor numite AINS. Tratamentul include antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică.

Infecția cu Blastocystis Hominis (Blastocistoză)

Blastocystis este un parazit unicelular care poate trăi în intestine. Multe persoane nu au simptome. Altele dezvoltă boli gastrointestinale, dar nu se știe dacă Blastocystis este cauza. Medicamentele antibiotice sau antiparazitare rezolvă de obicei simptomele.

Obstrucția Intestinală

O obstrucție intestinală este un blocaj parțial sau complet al intestinului subțire sau al intestinului gros (colon). Cele mai frecvente cauze includ țesutul cicatricial care se formează după o intervenție chirurgicală abdominală, herniile și cancerul de colon. O obstrucție intestinală este o urgență medicală care necesită îngrijire imediată.

Colita

Colita înseamnă inflamație la nivelul colonului, unde alimentele digerate se transformă în materii fecale. Inflamația colonului poate face ca eliminarea materiilor fecale să fie mai urgentă, dureroasă, apoasă sau cu sânge. Puteți face colită temporară din cauza unei infecții. Unele persoane au colită cronică.

Strictura Colonică

O strictură colonică reprezintă o îngustare a intestinului gros (colon). Stricturile afectează adesea persoanele cu boală inflamatorie intestinală sau cancer de colon. Acestea pot încetini sau bloca complet tranzitul intestinal, făcând dificilă sau imposibilă eliminarea gazelor sau a scaunului. Netratate, stricturile pot duce la complicații care pun viața în pericol, cum ar fi obstrucția intestinală.

Diverticuloză

Diverticuloză este o afecțiune frecventă care se poate dezvolta la nivelul colonului, în special odată cu înaintarea în vârstă. Aceasta înseamnă că se formează mici pungi în interiorul mucoasei colonului. De obicei, aceste pungi nu cauzează probleme. Dar, rareori, ele pot sângera sau pot dezvolta o infecție (diverticulită).

Intoleranța Alimentară

Intoleranțele alimentare afectează sistemul digestiv. Persoanele care suferă de o intoleranță sau sensibilitate nu pot descompune anumite alimente. Acestea dezvoltă gaze, diaree și alte probleme. O intoleranță sau sensibilitate alimentară este neplăcută, dar nu pune viața în pericol.

Masă Abdominală

O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.

Ascariază

Ascariaza este o infecție parazitară a intestinelor dumneavoastră. Aceasta se produce prin contactul mână-la-gură cu ouăle nematodei Ascaris lumbricoides. Simptomele ascariozei includ dureri de stomac și diaree ocazională. Medicii specialiști tratează ascarioza cu medicamente antiparazitare care ucid viermii adulți.