Sindromul Balint

Prezentare generală

Ce este sindromul Balint?

Sindromul Balint este o afecțiune neurologică rară care afectează modul în care creierul procesează:

• Lucrurile pe care le vedeți (percepția vizuală).
• Locația obiectelor (cogniția spațială).
• Mișcările dumneavoastră fizice în raport cu ceea ce vedeți (coordonarea motorie).

Aceasta cauzează simptome care interferează cu rutina dumneavoastră zilnică și face extrem de dificile sarcini precum apucarea unei furculițe sau cititul.

S-ar putea să auziți medicul dumneavoastră specialist referindu-se la sindromul Balint ca sindromul lui Balint sau sindromul Balint-Holmes.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului Balint?

Cele trei simptome principale ale sindromului Balint includ:

• Apraxie oculomotorie: Este dificil să vă mișcați în mod voluntar ochii pentru a vă concentra asupra unui obiect din câmpul vizual. Este posibil să aveți dificultăți în a vă muta ochii de la un obiect la altul.
• Ataxie optică: Aveți dificultăți în a vă ghida mâna către un obiect pe care îl vedeți. S-ar putea să întindeți mâna după un obiect, dar mâna dumneavoastră nu ajunge în apropierea lui. Este posibil să aveți dificultăți în a ocoli un obstacol.
• Simultanagnozia: Vedeți obiecte individuale, mai degrabă decât obiecte multiple în același câmp vizual. De exemplu, când vă uitați la o imagine cu o grădină de flori, puteți identifica doar o floare la un moment dat, în loc de multe flori una lângă alta. Este posibil să aveți dificultăți în a detecta mișcarea obiectelor din fața dumneavoastră.

Ce cauzează sindromul Balint?

Lezarea lobului parietal din creierul dumneavoastră cauzează sindromul Balint. Lobul dumneavoastră parietal ajută creierul să proceseze informațiile vizuale și spațiale, cum ar fi interpretarea simțurilor dumneavoastră și coordonarea mișcărilor. De asemenea, vă ajută să înțelegeți poziția corpului dumneavoastră în mediul înconjurător.

Sindromul Balint ar putea apărea după:

• Un accident vascular cerebral.
• O tumoră.
• O leziune traumatică a creierului.
• Deprivare de oxigen.
• O infecție.
• Expunerea la toxine (cum ar fi monoxidul de carbon).

Este posibil să aveți leziuni ale lobului occipital, în plus față de leziunile lobului parietal.

Sindromul Balint poate apărea alături de alte tulburări neurologice, cum ar fi:

• Boala Alzheimer.
• Toxoplasmoza cerebrală.
• Degenerescența corticobazală.
• Boala Creutzfeldt-Jakob.
• Encefalita asociată HIV.
• Tumori cerebrale metastatice.
• Atrofia corticală posterioară.
• Sindromul encefalopatiei posterioare reversibile.
• Leucoencefalopatia multifocală progresivă.

Care sunt complicațiile sindromului Balint?

Simptomele sindromului Balint pot avea un impact semnificativ asupra modului în care interacționați cu mediul dumneavoastră. Deși simptomele nu vă pun viața în pericol, ele pot face extrem de dificilă finalizarea rutinei dumneavoastră și vă pot expune riscului de vătămare.

Este posibil să aveți dificultăți în a vă îmbrăca și a vă pieptăna. Simptomele vă vor face dificilă citirea și scrierea. Activități precum conducerea unui autovehicul vor fi nesigure pentru dumneavoastră. Este posibil să aveți nevoie de asistență pentru a face cumpărături sau pentru a vă pregăti mesele, ceea ce poate duce la îngrijire permanentă pentru a vă ajuta să mâncați și să navigați în siguranță.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul Balint?

Un medic specialist va diagnostica sindromul Balint după un examen și teste. Un optometrist sau un oftalmolog va efectua mai întâi un examen oftalmologic. Dacă suspectează sindromul Balint, vă vor trimite la un neurolog pentru a efectua un examen neurologic și teste suplimentare. Testele imagistice, cum ar fi un RMN sau un CT al creierului dumneavoastră, arată leziuni ale lobului parietal și duc la un diagnostic corect.

Management și Tratament

Sindromul Balint este curabil?

Nu există un tratament disponibil pentru sindromul Balint. Tratamentul poate reduce simptomele în unele cazuri. Simptomele care apar odată cu afecțiunile neurologice se pot agrava progresiv în timp.

Cum este tratat sindromul Balint?

Tratamentul pentru sindromul Balint variază în funcție de cauză. Poate include:

• Medicamente pentru a gestiona o afecțiune neurologică subiacentă sau antibiotice pentru o infecție.
• Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii sau pentru a reduce umflarea cauzată de privarea de oxigen.
• Radioterapie pentru tumorile pe care intervenția chirurgicală nu le poate atinge cu ușurință.

Terapia de reabilitare vă poate ajuta, de asemenea, să vă recuperați după un accident vascular cerebral. Echipa dumneavoastră de îngrijire vă poate recomanda următoarele pentru a vă readuce la rutina dumneavoastră:

• Fizioterapie.
• Terapie ocupațională.

În plus, reabilitarea neuropsihologică vă poate ajuta să vă reantrenați creierul pentru a finaliza anumite sarcini și a vă adapta la simptome prin învățarea de noi abilități. Reabilitarea neuropsihologică se concentrează pe îmbunătățirea bunăstării dumneavoastră emoționale, a performanței sarcinilor de mediu și sociale și a funcției cognitive.

Prevenție

Poate fi prevenit sindromul Balint?

Nu puteți preveni toate cauzele sindromului Balint.

Puteți reduce riscul luând măsuri pentru a preveni accidentul vascular cerebral. Puteți:

• Gestiona orice afecțiuni subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul.
• Mânca mese sănătoase.
• Participa la activități fizice regulate.
• Renunța la fumat.

De asemenea, puteți purta echipament de protecție, cum ar fi o cască, în timpul activităților care pot provoca leziuni fizice.

Prognoză

Care este prognoza pentru sindromul Balint?

Medicul dumneavoastră specialist va lua în considerare mulți factori atunci când vă evaluează perspectivele. Acesta poate varia foarte mult în funcție de cauză.

Dacă este diagnosticat și tratat precoce, sindromul Balint asociat cu un accident vascular cerebral sau o infecție poate avea o perspectivă bună. Anumite afecțiuni neurologice care cauzează sindromul Balint, cum ar fi degenerescența corticobazală sau atrofia corticală posterioară, pot avea o perspectivă slabă.

Medicul dumneavoastră este cea mai bună resursă pentru a vă oferi aceste informații specifice situației dumneavoastră.

Viața cu Sindromul Balint

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Vizitați un medic specialist dacă observați modificări ale vederii și ale conștientizării spațiale, în special după o leziune la cap sau un accident vascular cerebral.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu specialist?

• Ce a cauzat aceste simptome?
• Ce tip de tratament recomandați?
• Există efecte secundare ale tratamentului?
• Cum îmi pot finaliza în siguranță rutina zilnică?

Întrebări frecvente

• Sindromul Balint este o boală ereditară? Nu, sindromul Balint nu este ereditar. Este cauzat de leziuni cerebrale dobândite.
• Pot să conduc dacă am sindromul Balint? Nu, conducerea nu este sigură pentru persoanele cu sindromul Balint, deoarece acesta afectează coordonarea vizuală și motorie.
• Există grupuri de suport pentru persoanele cu sindromul Balint și familiile lor? Deși nu există grupuri specifice dedicate sindromului Balint, pot exista grupuri de suport pentru leziuni cerebrale sau afecțiuni neurologice, care pot oferi sprijin relevant.

Este important să rețineți că informațiile furnizate aici sunt doar cu titlu informativ și nu înlocuiesc consultarea unui medic specialist. Vă încurajăm să discutați cu un medic pentru a obține un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.