Sindromul Alagille

Sindromul Alagille este o afecțiune genetică ce afectează ficatul, inima și alte părți ale corpului, inclusiv creierul, vasele de sânge și oasele. Tratamentul reduce simptomele care pun viața în pericol și gestionează alte simptome pe care le puteți experimenta. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu sindrom Alagille au o speranță de viață normală cu simptome ușoare.

Sindromul Alagille

Sindromul Alagille afectează valvele și vasele de sânge din inimă și canalele biliare din ficat. Simptome suplimentare ale afecțiunii vizează diferite zone ale corpului.

Ce este sindromul Alagille?

Sindromul Alagille, numit și sindrom Alagille-Watson, este o afecțiune genetică ce afectează ficatul și inima, împreună cu alte părți ale corpului. Afecțiunea poate cauza leziuni hepatice și anomalii structurale ale inimii. Persoanele născute cu sindrom Alagille au caracteristici fizice distincte, specifice acestei afecțiuni. Unele dintre posibilele complicații ale bolii pot pune viața în pericol.

Ce părți ale corpului sunt afectate de sindromul Alagille?

Sindromul Alagille poate afecta, de asemenea, dezvoltarea:

  • Inimii.
  • Rinichilor.
  • Pancreasului.
  • Ochilor.
  • Scheletului.
  • Vaselor de sânge.

Pe cine afectează sindromul Alagille?

Sindromul Alagille este genetic și se transmite de la părinți la copii în timpul concepției. Este suficient ca un singur părinte să transmită gena copilului pentru ca acesta să prezinte simptome (autosomal dominant). Între 30% și 50% dintre cazuri se transmit copilului de la un părinte afectat cu același diagnostic.

Unele cazuri apar fără antecedente ale genei afectate în istoricul familial al unei persoane (sporadic).

Cât de frecvent este sindromul Alagille?

Sindromul Alagille afectează aproximativ 1 din 30.000 până la 45.000 de persoane. Aceasta este o estimare deoarece unele cazuri nu sunt diagnosticate sau sunt diagnosticate greșit, luându-se în considerare simptomul cel mai sever.

Cum afectează sindromul Alagille corpul?

Simptomele sindromului Alagille afectează fiecare persoană în mod diferit. Persoanele diagnosticate cu această afecțiune pot experimenta acumularea de bilă (lichid digestiv) în ficat, cauzată de canale biliare scurte sau înguste, sau de un număr scăzut de canale biliare, care transportă nutrienții digerați de la ficat la vezica biliară și intestinul subțire. Când bila nu poate trece prin canalele biliare, poate deteriora ficatul.

În plus, simptomele pot afecta, de asemenea, inima și modul în care aceasta transportă sângele prin sistemul circulator. În același mod în care canalele biliare sunt înguste sau deformate, valvele cardiace și vasele de sânge se îngustează și provoacă simptome care afectează cantitatea de sânge și/sau oxigen care ajunge la diferite părți ale corpului.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului Alagille?

Simptomele sindromului Alagille sunt vizibile în timpul copilăriei sau a primei copilării, dar pot trece neobservate până mai târziu în viață, la adulți. Ele variază în severitate pentru bebeluși și adulți, chiar și în rândul membrilor familiei cu aceeași afecțiune. Simptomele afectează diferite părți ale corpului, inclusiv ficatul, inima și rinichii, și provoacă caracteristici fizice distincte.

Simptome hepatice

Simptomele sindromului Alagille pot provoca leziuni hepatice. Semnele că aveți leziuni hepatice cauzate de sindromul Alagille includ:

  • Culoare galbenă a pielii și a ochilor (icter).
  • Senzație de mâncărime.
  • Grup de umflături grase decolorate (adesea galbene) pe piele (xantoame).
  • Culoare închisă a urinei.

Leziunile hepatice sunt rezultatul absenței, îngustării sau deformării canalelor biliare. Canalele biliare sunt tuburi mici care vă ajută să digerați grăsimile, transportându-le de la ficat la vezica biliară și intestinul subțire. Când canalele biliare nu pot transporta grăsimile, bila se acumulează în ficat. Ficatul nu își poate îndeplini funcția de eliminare a deșeurilor din fluxul sanguin atunci când este blocat cu bilă.

Deoarece corpul dumneavoastră nu poate absorbi grăsimile și anumite vitamine din cauza leziunilor hepatice asociate cu sindromul Alagille, puteți experimenta simptome suplimentare, inclusiv:

  • Oase slabe.
  • Statura scurtă și/sau probleme de creștere.
  • Probleme de vedere care afectează corneea și retina.
  • Dificultăți cu coordonarea și mișcarea.
  • Cheaguri de sânge.
  • Întârzieri în dezvoltare.
  • Cicatrizarea ficatului (ciroză).

Se estimează că 15% dintre persoanele diagnosticate cu sindrom Alagille prezintă risc de boală hepatică severă și insuficiență hepatică care pot pune viața în pericol.

Simptome cardiace

Sindromul Alagille poate afecta inima și modul în care aceasta funcționează, inclusiv:

  • Probleme cu fluxul sanguin între inimă și plămâni (stenoza arterei pulmonare).
  • Anomalii structurale ale inimii, inclusiv o gaură între cele două camere inferioare ale inimii (defect septal ventricular) sau o combinație de stenoză a arterei pulmonare, defect septal ventricular, aortă deplasată și ventricul drept mărit (tetralogia Fallot).
  • Sufluri cardiace.
  • Culoare albastră a pielii din cauza nivelurilor scăzute de oxigen din sânge (cianoză).

Simptome ale feței și corpului

Copiii născuți cu sindrom Alagille au caracteristici fizice distincte care le afectează fața, inclusiv:

  • Ochi largi și adânciți.
  • Bărbie ascuțită, bine definită.
  • Frunte mare.

Simptomele care afectează corpul includ:

  • Anomalii scheletice, cum ar fi oase vertebrale cu formă neregulată (vertebre în fluture).
  • Anomalii ale vaselor de sânge ale creierului care pot provoca sângerări interne și accident vascular cerebral.
  • Îngustarea progresivă a unei artere majore din creier (sindromul Moyamoya).
  • Probleme renale (dimensiuni mici, chisturi sau funcție limitată).
  • Pancreasul nu este capabil să descompună și să absoarbă nutrienții.

Sindromul Alagille afectează abilitățile mentale ale unei persoane?

Doar 2% dintre copiii cu sindrom Alagille au dizabilități intelectuale. Separat, unii copii (16%) pot avea unele întârzieri ușoare în atingerea etapelor importante ale motricității grosiere, cum ar fi mersul pe jos.

Ce cauzează sindromul Alagille?

O problemă cu gena JAG1 (de obicei o mutație în, dar uneori o ștergere a acesteia) cauzează mai mult de 90% dintre cazurile de sindrom Alagille. În 2% până la 3% dintre cazuri, o mutație a genei NOTCH2 cauzează sindromul Alagille. La aproximativ 3% dintre persoanele cu sindrom Alagille, cauza genetică nu este cunoscută.

Genele JAG1 și NOTCH2 oferă celulelor dumneavoastră instrucțiuni pentru a produce proteine care creează o cale de comunicare între celule, astfel încât celulele să știe când să construiască anumite părți ale corpului în timpul dezvoltării fetale. Când există o mutație pe oricare dintre aceste gene sau o ștergere a materialului genetic de pe cromozomul 20 care include JAG1, celulele dumneavoastră nu au instrucțiunile de care au nevoie pentru a-și face treaba, ceea ce provoacă simptome ale afecțiunii, cum ar fi defecte structurale ale inimii, canale biliare înguste și anomalii scheletice.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul Alagille?

Sindromul Alagille poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele variază pentru fiecare persoană. Diagnosticul începe cu un istoric medical detaliat și un examen care revizuiește simptomele dumneavoastră. Medicul specialist va suspecta sindromul Alagille dacă experimentați cel puțin trei dintre următoarele simptome:

  • Canale biliare deformate.
  • Boală hepatică sau colestază.
  • Probleme cardiace.
  • Anomalii scheletice.
  • Probleme de vedere.
  • Trăsături faciale distincte.

Mai multe teste confirmă diagnosticul, inclusiv:

  • Biopsie hepatică.
  • Analize de sânge.
  • Examen oftalmologic.
  • Radiografie a coloanei vertebrale.
  • Ecografie abdominală și/sau cardiacă.
  • Test genetic.
  • Teste ale funcției renale.
  • Teste ale funcției pancreasului.

Cum pot să-mi dau seama dacă bebelușul meu are sindrom Alagille sau atrezie biliară?

Sindromul Alagille și atrezia biliară pot provoca efecte și simptome similare. În sindromul Alagille, canalul biliar poate restricționa fluxul de bilă către intestinul subțire, provocând acumularea de bilă în ficat. În atrezia biliară, deteriorarea sau cicatrizarea canalelor biliare provoacă aceleași simptome. Simptomele la nou-născuți vor fi similare, inclusiv:

  • Urină închisă la culoare.
  • Scaune deschise la culoare.
  • Abdomen umflat.
  • Icter persistent la câteva săptămâni după naștere.

Bebelușii cu atrezie biliară pot avea, de asemenea, alte defecte congenitale, similare cu sindromul Alagille, inclusiv anomalii cardiace, renale și ale splinei. Unele studii au arătat că atrezia biliară poate implica mutații ale aceleiași gene care cauzează sindromul Alagille, gena JAG1.

Deoarece atrezia biliară este mai frecventă decât sindromul Alagille și deoarece toate efectele sindromului Alagille pot să nu fie vizibile în copilărie, furnizorii de servicii medicale pot suspecta mai întâi atrezia biliară. Tratamentul va fi același în ambele cazuri. Dacă copilul dumneavoastră începe să prezinte alte semne ale sindromului Alagille, poate fi diagnosticat mai târziu.

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul Alagille?

Tratamentul pentru sindromul Alagille este simptomatic, deoarece nu există un tratament curativ pentru afecțiune. Tratamentul ar putea include:

  • Administrarea de vitamine A, D, E și K.
  • Consumul de lapte praf cu trigliceride cu lanț mediu pentru o mai bună absorbție a nutrienților la sugari.
  • Primirea nutrienților dintr-un tub de alimentare în stomac (tub de gastrostomie) sau un tub din nas până în stomac (tub nazo-gastric).
  • Administrarea de medicamente pentru tratarea bolilor hepatice (acid ursodeoxicolic).
  • Administrarea de medicamente pentru tratarea simptomelor de mâncărime (antihistaminice, colestiramină, naltrexonă și rifampicină) și utilizarea de creme hidratante sau loțiuni.
  • Intervenție chirurgicală pentru redirecționarea bilei între ficat și tractul gastro-intestinal (diversiune biliară parțială).
  • Intervenție chirurgicală pentru tratarea simptomelor care afectează inima, vasele de sânge și rinichii.

Cazurile severe de sindrom Alagille cu boală hepatică sau insuficiență hepatică necesită un transplant de ficat.

Cum să am grijă de mine și să gestionez simptomele sindromului Alagille?

Simptomele sunt unice pentru fiecare persoană diagnosticată cu afecțiunea. Medicul specialist vă va sfătui cu privire la opțiunile de tratament potrivite pentru dumneavoastră. Respectați programul cu screening-uri preventive pentru a verifica sănătatea inimii și a ficatului. Dacă medicul specialist prescrie un nou tratament, așteptați-vă să urmăriți împreună cu acesta la câteva săptămâni după începerea noului tratament pentru a urmări eficacitatea acestuia și a gestiona efectele secundare. Majoritatea opțiunilor de tratament minimizează simptomele pentru a vă face mai confortabil și pentru a preveni consecințele care pun viața în pericol.

Prevenție

Cum pot preveni sindromul Alagille?

Deoarece modificările genetice cauzează sindromul Alagille, nu puteți preveni afecțiunea. Dacă aveți antecedente de sindrom Alagille în familia dumneavoastră sau intenționați să rămâneți gravidă și doriți să înțelegeți riscul de a transmite o afecțiune genetică copilului dumneavoastră, discutați cu medicul specialist despre testarea genetică.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am sindrom Alagille?

Nu există un tratament curativ pentru sindromul Alagille și este o afecțiune pe tot parcursul vieții. Tratamentul gestionează simptomele pentru a oferi confort și a preveni simptomele care pun viața în pericol.

Intervenția timpurie este importantă pentru a minimiza efectele afecțiunii. Boala hepatică și cardiacă severă poate scurta unele durate de viață, dar sunt disponibile multe terapii pentru a ajuta la îmbunătățirea acestor șanse.

Persoanele diagnosticate cu sindrom Alagille vor trebui să fie la curent cu controalele medicale cu furnizorii lor pentru a se asigura că afecțiunea nu provoacă simptome care pun viața în pericol sau pentru a vedea eficacitatea tratamentului prescris. Screening-urile regulate constau în imagini radiologice, inclusiv:

  • O ecografie a inimii (ecocardiogramă).
  • O ecografie a abdomenului (ficat și rinichi).
  • Un examen oftalmologic anual.
  • Un RMN al vaselor de sânge din cap.

Care este speranța de viață pentru o persoană diagnosticată cu sindrom Alagille?

Majoritatea persoanelor diagnosticate cu simptome ușoare ale sindromului Alagille au o speranță de viață normală. Speranța de viață pentru persoanele diagnosticate cu sindrom Alagille care prezintă simptome mai severe, au o speranță de viață redusă.

Discutați despre simptomele dumneavoastră cu medicul specialist. Acesta va comanda în mod regulat teste de screening pentru a verifica funcția organelor dumneavoastră interne. Tratamentul se concentrează pe prevenirea simptomelor care pun viața în pericol.

Cum trăim cu

Când ar trebui să merg la medicul specialist?

Vizitați medicul specialist dacă sunteți diagnosticat cu sindrom Alagille și aveți semne de leziuni hepatice, inclusiv:

  • Aveți o nuanță galbenă a pielii și/sau a ochilor.
  • Pielea se simte mâncărime fără motiv.
  • Aveți un grup de umflături grase, decolorate pe piele.
  • Urina pare mai închisă la culoare decât în mod normal.

Dacă experimentați orice simptome ale sindromului Alagille care vă împiedică să vă finalizați rutina zilnică, contactați medicul specialist. De asemenea, este important să contactați medicul specialist dacă bebelușul sau copilul dumneavoastră diagnosticat cu sindrom Alagille ratează etapele de dezvoltare în timpul copilăriei și al copilăriei mici.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Simptomele sindromului Alagille care afectează inima vă pot pune viața în pericol. Vizitați camera de urgență dacă aveți următoarele simptome:

  • Aveți un ritm cardiac neregulat.
  • Vă este greu să respirați.
  • Pielea, buzele sau unghiile dumneavoastră apar albastre.

Unele cazuri de sindrom Alagille vă fac mai expus riscului de a avea un accident vascular cerebral. Sunați imediat la 112 dacă aveți orice simptome de accident vascular cerebral, inclusiv:

  • Senzație de amorțeală pe o parte a corpului.
  • Dificultăți de vorbire sau vorbire neclară.
  • Probleme bruște de vedere.
  • Senzație de amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării.
  • Durere de cap severă.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

  • Cât de severe sunt simptomele mele?
  • Am nevoie de operație?
  • Când ar trebui să fac o programare de urmărire pentru a verifica dacă tratamentul este eficient?
  • Există efecte secundare ale tratamentului pe care l-ați prescris?

Întrebări frecvente

Î: Sindromul Alagille se poate vindeca?

R: Nu, în prezent nu există un tratament curativ pentru sindromul Alagille. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Î: Pot avea un copil sănătos dacă am sindrom Alagille?

R: Este posibil să aveți un copil sănătos. Discutați cu medicul specialist despre consiliere genetică pentru a înțelege riscurile de transmitere a sindromului Alagille.

Î: Care este cel mai important lucru de urmărit dacă am sindrom Alagille?

R: Monitorizarea regulată a funcției hepatice și cardiace este crucială. Respectarea programului de controale medicale și urmărirea atentă a simptomelor sunt esențiale pentru gestionarea afecțiunii.

Notă: Acest document oferă informații generale și nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat.

Sindrom Alagille
Alagille Watson
boală genetică
ficat
inimă
canale biliare
insuficiență hepatică
transplant hepatic
cardiologie pediatrică
pediatrie
genetică medicală