Sindroame de Compresiune Nervoasă

Prezentare Generală

Ce sunt sindroamele de compresiune nervoasă?

Un sindrom de compresiune nervoasă poate apărea atunci când există presiune asupra nervilor din sistemul nervos periferic. Acești nervi se conectează la părți ale corpului (cum ar fi mâinile și picioarele) care sunt mai departe de sistemul nervos central (cum ar fi creierul și coloana vertebrală).

Sindroamele de compresiune nervoasă sunt o cauză frecventă a durerii nervoase (neuropatice) în membre. Acestea pot duce la un nerv comprimat și neuropatie (leziuni ale nervilor).

Tipuri de Sindroame de Compresiune Nervoasă

Sindroamele de compresiune nervoasă pot afecta diferiți nervi periferici din partea superioară sau inferioară a corpului.

Sindroamele care afectează membrele superioare includ:

• Sindromul de tunel carpian: Nervul median comprimat în încheietura mâinii.
• Sindromul pronator teres: Nervul median comprimat în cot.
• Sindromul de tunel radial: Presiune asupra nervului radial în cot.
• Blocarea nervului suprascapular: Deteriorarea nervului suprascapular în umăr.
• Sindromul de compresie toracică: Nervi comprimați în partea inferioară a gâtului și partea superioară a pieptului (ieșire toracică).
• Blocarea nervului ulnar: Nervul ulnar comprimat în cot (sindromul tunelului cubital) sau încheietura mâinii (sindromul canalului Guyon).

Sindroamele de compresiune nervoasă care afectează membrele inferioare includ:

• Meralgia parestetica: Presiune asupra nervului cutanat femural lateral în coapsă.
• Compresia nervului peroneal: Presiune asupra nervului peroneal în partea inferioară a piciorului.
• Sindromul de blocare a nervului pudendal: Nervul pudendal comprimat în zona pelviană.
• Sciatică: Deteriorarea nervului sciatic în partea inferioară a spatelui, șolduri, fese sau picior.
• Sindromul de tunel tarsian: Deteriorarea nervului tibial în călcâi sau talpa piciorului.

Simptome și Cauze

Ce cauzează sindroamele de compresiune nervoasă?

Compresia nervoasă afectează adesea nervii care trec prin deschideri mici (numite tuneluri sau canale) în articulații. Umflarea sau deteriorarea țesuturilor exercită presiune asupra nervului, provocând simptome.

Cauzele posibile ale sindroamelor de compresiune nervoasă includ:

• Accidente și traume.
• Entorse de gleznă, genunchi sau încheietură.
• Artrită.
• Oase rupte și pinteni osoși.
• Diabet.
• Dislocarea articulațiilor, cum ar fi un cot dislocat sau un umăr dislocat.
• Hernie de disc.
• Hipotiroidism (glandă tiroidă subactivă).
• Complicații chirurgicale.
• Tumori sau chisturi.

Cine este expus riscului de sindroame de compresiune nervoasă?

Oricine poate dezvolta un sindrom de compresiune nervoasă. Uneori, greutatea cauzată de obezitate sau sarcină strânge un nerv. Gipsurile, atelele și utilizarea cârjelor pot provoca, de asemenea, probleme nervoase.

Persoanele care fac anumite locuri de muncă sau activități care necesită mișcări repetitive ale articulațiilor sunt, de asemenea, mai expuse riscului. Aceasta include:

• Muncitori pe linia de asamblare.
• Jucători de baseball.
• Cicliști.
• Muncitori în construcții și dulgheri.
• Jucători de golf.
• Jucători de tenis.
• Dactilografi.
• Halterofili.

Care sunt simptomele sindroamelor de compresiune nervoasă?

Simptomele sindroamelor de compresiune nervoasă tind să apară treptat. Simptomele pot veni și pleca și pot varia de la ușoare la severe. Aceste simptome se pot agrava atunci când faceți activități care trag sau apasă pe nerv.

Sindroamele de compresiune nervoasă provoacă o varietate de simptome, în funcție de nervul pe care îl afectează. Puteți experimenta:

• Durere, amorțeală sau furnicături în zona de compresie (de obicei, o articulație, cum ar fi încheietura mâinii, cotul sau glezna).
• Incapacitatea de a mișca un membru, de a ridica mâna sau piciorul sau de a apuca sau de a ține obiecte.
• Slăbiciune a membrelor care vă afectează capacitatea de a face sarcini zilnice sau vă face să vă simțiți stângaci.
• Pierderea musculară în zona afectată.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate sindroamele de compresiune nervoasă?

Medicul specialist va efectua diferite teste în timpul unui examen fizic pentru a evalua simptomele dumneavoastră. Medicul specialist vă poate cere să țineți obiecte, să ridicați ceva sau să ridicați piciorul sau mâna.

Dacă un examen indică o potențială problemă nervoasă, puteți primi unul sau mai multe dintre aceste teste de diagnostic:

• Electromiografie (EMG) și studiu de conducere nervoasă pentru a măsura transmiterea semnalelor nervoase către mușchi.
• RMN, ultrasunete neuromusculare sau radiografii pentru a verifica nervii comprimați și pentru a căuta probleme precum artrita, leziuni ale ligamentelor și fracturi.

Management și Tratament

Care sunt tratamentele nechirurgicale pentru sindroamele de compresiune nervoasă?

Unele sindroame de compresiune nervoasă se ameliorează cu tratamente nechirurgicale, cum ar fi:

• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și injecții cu steroizi pentru durere și inflamație.
• Fizioterapie și terapie ocupațională pentru a îmbunătăți forța și flexibilitatea. De asemenea, puteți învăța noi moduri de a vă mișca și de a efectua sarcini care nu vor irita nervul comprimat.
• Atele, orteze sau dispozitive ortopedice pentru a susține zona rănită.

Care sunt tratamentele chirurgicale pentru sindroamele de compresiune nervoasă?

Dacă tratamentele nechirurgicale nu oferă o ameliorare adecvată a simptomelor, intervenția chirurgicală poate ajuta. În funcție de cauza compresiei nervoase, intervenția chirurgicală poate:

• Deschideți tunelul nervos.
• Îndepărtați tumorile sau chisturile.
• Reparați, relocați sau transferați nervii.

Prevenire

Cum pot preveni sindroamele de compresiune nervoasă acasă?

Dacă sunteți expus riscului de sindroame de compresiune nervoasă, acești pași vă pot ajuta:

• Reglați-vă tastatura pentru a vă ajuta încheieturile să rămână plate atunci când tastați.
• Nu vă sprijiniți coatele pe un scaun de birou sau pe un birou pentru o perioadă lungă de timp.
• Întindeți-vă membrele pe parcursul zilei.
• Luați pauze periodice de la tastare.
• Utilizați un suport pentru încheieturi cu tastatura și mouse pad-ul.
• Purtați o orteză sau o atelă.

Prognoză

Care sunt complicațiile sindroamelor de compresiune nervoasă?

Compresia nervoasă severă care durează mai mult de șase săptămâni poate provoca pierderea permanentă a mușchilor și leziuni ale nervilor. Ar trebui să consultați medicul specialist din timp cu privire la simptome, astfel încât să puteți începe tratamentul adecvat.

Care este prognoza pentru persoanele cu sindroame de compresiune nervoasă?

Mulți oameni obțin ameliorarea simptomelor prin metode nechirurgicale. Atunci când este necesară, intervenția chirurgicală de decompresie pentru a reduce presiunea asupra nervului ajută adesea. Exercițiile de fizioterapie și terapie ocupațională pot preveni reapariția problemelor nervoase.

Viața cu

Când ar trebui să sun medicul?

Ar trebui să sunați medicul specialist dacă aveți:

• Dificultăți cu sarcinile zilnice, cum ar fi închiderea nasturilor unei cămăși, tastarea sau ținerea unui stilou.
• Dureri articulare.
• Amorțeală, furnicături sau slăbiciune a membrelor.
• Probleme de mers.

Întrebări frecvente

1. Ce înseamnă exact "compresie nervoasă"? Compresia nervoasă se referă la presiunea exercitată asupra unui nerv, împiedicându-l să funcționeze corect. Aceasta poate cauza durere, amorțeală, furnicături și slăbiciune în zona deservită de acel nerv.

2. Cât de grave pot fi sindroamele de compresie nervoasă? Gravitatea variază. Unele cazuri sunt ușoare și se ameliorează cu repaus și tratamente conservatoare. Altele, mai ales dacă sunt lăsate netratate, pot duce la leziuni nervoase permanente și pierdere musculară.

3. Există lucruri pe care le pot face pentru a preveni compresia nervoasă? Da. Mențineți o postură corectă, evitați mișcările repetitive prelungite, faceți pauze regulate, folosiți echipament ergonomic, gestionați greutatea corporală și tratați afecțiunile medicale subiacente, cum ar fi diabetul sau artrita.

Vă rugăm să rețineți că acest text este informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic specialist. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat, consultați un medic specialist.