Schizofrenia Paranoidă

Schizofrenia paranoidă este un subtip de schizofrenie pe care experții nu îl mai recunosc. Asociația Americană de Psihiatrie a declarat termenul învechit încă din 2013. Alte organizații au urmat de atunci. Deși termenul este depășit, paranoia este încă un simptom cheie pe care experții îl caută atunci când diagnostichează și tratează schizofrenia.

Schizofrenia Paranoidă

Prezentare Generală

Ce este schizofrenia paranoidă?

Termenul "schizofrenie paranoidă" este o denumire învechită pentru un subtip de schizofrenie. Experții nu mai folosesc sau nu mai recunosc acest termen. În schimb, experții recunosc schizofrenia ca o boală specifică, care face parte dintr-un spectru de afecțiuni conexe care implică psihoza.

Asociația Americană de Psihiatrie a eliminat schizofrenia paranoidă din lista de diagnostice oficiale atunci când a actualizat ediția a cincea a Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5), publicată în 2013. Organizația Mondială a Sănătății a eliminat schizofrenia paranoidă din Clasificația Internațională a Bolilor atunci când a actualizat la ediția a 11-a (ICD-11) în 2019.

Care este diferența dintre schizofrenia paranoidă și schizofrenie?

Termenul "schizofrenie paranoidă" este învechit. Acesta descria anterior schizofrenia cu paranoia și deliruri foarte vizibile.

Pe cine afectează?

Schizofrenia apare de obicei la vârste diferite, în funcție de sexul biologic, dar nu se întâmplă în ritmuri diferite. De obicei, începe între 15 și 25 de ani pentru bărbați și între 25 și 35 de ani pentru femei. Schizofrenia la copii este rară, dar posibilă, iar aceste cazuri sunt de obicei mult mai severe.

Cât de frecventă este această afecțiune?

Schizofrenia este o afecțiune mai puțin frecventă - dar larg cunoscută. Experții estimează că aproximativ 85 de persoane din 10.000 vor dezvolta această afecțiune la un moment dat în viață. La nivel mondial, există aproximativ 2,77 milioane de cazuri noi în fiecare an.

Cum afectează această afecțiune corpul meu?

Schizofrenia este o afecțiune de sănătate mintală care perturbă diferite zone ale creierului. Această afecțiune afectează de obicei abilitățile de gândire, memoria și simțurile. Persoanele cu schizofrenie se străduiesc adesea să spună ce este real și ce nu este. Ele au adesea halucinații și deliruri (vezi mai jos pentru a afla mai multe despre aceste simptome) și se luptă cu gândirea dezorganizată.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele?

Schizofrenia se întâmplă de obicei în trei etape. Etapa activă a schizofreniei este atunci când simptomele sunt la cel mai rău nivel. Simptomele cheie ale schizofreniei sunt:

  • Deliruri.
  • Halucinații.
  • Vorbire dezorganizată sau incoerentă.
  • Comportament dezorganizat sau neobișnuit.
  • Simptome negative.

Paranoia și cum arată

Schizofrenia paranoidă a fost odată un subtip al acestei afecțiuni, deoarece paranoia se întâmplă frecvent cu schizofrenia. Paranoia este un model de comportament în care o persoană se simte neîncrezătoare și suspicioasă față de alte persoane și acționează în consecință.

Delirurile și halucinațiile sunt cele două simptome care pot implica paranoia.

  • Deliruri. Acestea sunt convingeri false persistente. O persoană care are o credință delirantă de obicei nu își va schimba părerea, chiar dacă se confruntă cu dovezi puternice. Delirurile care implică paranoia sunt adesea "persecutorii", ceea ce înseamnă că o persoană crede că cineva încearcă să o rănească sau să îi afecteze negativ viața.
  • Halucinații. Acestea sunt evenimente pe care o persoană și le imaginează (de obicei sub forma a ceva ce o persoană aude sau vede). O persoană care are o halucinație de obicei nu poate spune că ceea ce trăiește nu este real. Acestea se alimentează în mod obișnuit în deliruri, oferind persoanei "dovezi" suplimentare pentru a confirma că cineva încearcă să o rănească sau să o supere.

Lipsa de perspicacitate

O caracteristică comună a schizofreniei este un simptom cunoscut sub numele de anosognozie. Această afecțiune, adesea descrisă drept "lipsă de perspicacitate", înseamnă că creierul unei persoane nu poate recunoaște niciun semn, simptom sau altă dovadă a unei afecțiuni medicale pe care o are. Această lipsă de perspicacitate este foarte frecventă în cazul schizofreniei, motiv pentru care persoanele cu schizofrenie adesea nu cred că au afecțiunea și sunt mai susceptibile să reziste tratamentului.

Ce cauzează schizofrenia și are vreun declanșator?

Schizofrenia nu are o singură cauză confirmată. Experții suspectează că mai mulți factori joacă un rol, dar niciunul dintre aceștia nu garantează că veți dezvolta schizofrenie. Cele trei motive principale pentru care se întâmplă schizofrenia includ:

  • Dezechilibre chimice în creierul dumneavoastră. Substanțele chimice implicate sunt cele pe care creierul dumneavoastră le folosește pentru a comunica între celulele creierului.
  • Probleme congenitale ale creierului. Acestea sunt probleme care afectează dezvoltarea creierului dumneavoastră înainte de a vă naște.
  • Întreruperi de comunicare între zonele creierului. Creierul dumneavoastră se bazează pe rețele complicate de conexiuni între diferitele sale zone. Experții suspectează că schizofrenia se întâmplă deoarece aceste conexiuni se deteriorează.

Experții cred că mai mulți factori de risc contribuie la dezvoltarea schizofreniei. Acești factori de risc includ mutații genetice pe care le moșteniți de la unul sau ambii părinți, expunerea la anumite substanțe chimice sau substanțe, complicații în timpul sarcinii și consumul de droguri recreaționale. Cu toate acestea, experții nu au descoperit încă declanșatori sau cauze confirmate pentru această afecțiune.

Este contagioasă?

Schizofrenia nu este contagioasă. Nu se răspândește de la persoană la persoană.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată?

Un furnizor de servicii medicale, de obicei un medic specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psihiatru, diagnostichează schizofrenia folosind o combinație de instrumente și tehnici. Unele dintre tehnici implică analizarea istoricului dumneavoastră medical și personal, punându-vă întrebări despre experiențele și simptomele dumneavoastră și observându-vă comportamentul și acțiunile.

Combinarea acestor metode este necesară deoarece diagnosticarea schizofreniei necesită următoarele:

  • Cel puțin două dintre cele cinci simptome principale.
  • Simptomele principale care au durat cel puțin o lună și efecte generale care au durat cel puțin șase luni.
  • Întrerupere în viața dumneavoastră socială sau profesională.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica această afecțiune?

Multe teste posibile se pot întâmpla cu schizofrenia. Deși niciunul nu poate diagnostica direct afecțiunea, ele pot exclude alte afecțiuni și probleme care cauzează simptome similare.

Testele posibile includ:

  • Teste imagistice. Acestea pot include tomografii computerizate (CT), scanări prin rezonanță magnetică (RMN) și alte teste imagistice.
  • Teste de sânge, urină și lichid cefalorahidian (puncție lombară). Aceste teste caută modificări chimice în fluidele corporale, precum și otrăvire cu metale grele, infecții și multe altele.
  • Testarea activității creierului. O electroencefalogramă (EEG) analizează și înregistrează activitatea electrică din creierul dumneavoastră, ceea ce poate exclude convulsiile sau epilepsia.

Management și Tratament

Cum este tratată și există un leac?

Schizofrenia este aproape întotdeauna tratabilă, dar nu este vindecabilă. Unele persoane se pot recupera complet după schizofrenie și nu o mai au niciodată. Cu toate acestea, experții consideră că persoanele aflate în această situație sunt "în remisie", deoarece nu există nicio modalitate de a prezice dacă va reveni sau nu.

Tratarea schizofreniei implică, în general, mai multe metode aplicate în secvență sau în același timp. Medicația, terapia și tehnicile de autogestionare sunt frecvente și toate trei pot ajuta la tratarea acestei afecțiuni atunci când sunt aplicate în mod consistent și eficient. Diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni mai devreme decât mai târziu crește, de asemenea, probabilitatea unui rezultat bun.

Ce medicamente sau tratamente sunt utilizate?

Medicația este o piatră de temelie a majorității planurilor de tratament pentru schizofrenie. Persoanele cu schizofrenie urmează adesea alte tratamente care completează sau îmbunătățesc efectele medicamentelor.

Există două tipuri principale de medicamente care tratează schizofrenia, medicamentele antipsihotice tipice și medicamentele antipsihotice atipice. Alte medicamente pot ajuta, de asemenea, la tratarea directă a schizofreniei sau la reducerea efectelor secundare ale medicamentelor antipsihotice.

Alte tratamente sau tehnici care pot ajuta includ:

  • Psihoterapie: Terapia de sănătate mintală poate ajuta persoanele cu schizofrenie să înțeleagă mai bine afecțiunea lor și să se adapteze mai bine la aceasta. De asemenea, le poate ajuta să gestioneze problemele de sănătate mintală care pot apărea cu sau din cauza schizofreniei.
  • Terapia electroconvulsivă (ECT): Aceasta este utilă în special atunci când schizofrenia rezistă la medicamente sau o persoană are simptome psihotice atât de severe încât este un pericol pentru sine sau pentru ceilalți.

Cum am grijă de mine sau gestionez simptomele?

Nu ar trebui să încercați niciodată să vă autodiagnosticați schizofrenia sau să o diagnosticați la o persoană dragă. Schizofrenia nu este întotdeauna o afecțiune ușor de diagnosticat și este nevoie de pregătire și experiență pentru a o diagnostica cu exactitate. Această afecțiune implică, de asemenea, simptome care pot apărea cu alte afecțiuni, cum ar fi tulburarea de personalitate paranoidă sau tulburarea delirantă. Din cauza tuturor acestor factori, un furnizor de servicii medicale ar trebui să fie cel care să diagnosticheze această afecțiune.

Cât de curând după tratament mă voi simți mai bine?

Dacă aveți întrebări despre cât timp va dura până când veți observa efectele tratamentelor dumneavoastră, cea mai bună sursă de informații este furnizorul dumneavoastră de servicii medicale. Furnizorul dumneavoastră este cea mai precisă sursă de informații, deoarece poate lua în considerare factorii din viața dumneavoastră care ar putea afecta momentul în care observați efectele tratamentelor. De asemenea, ei pot vorbi cu dumneavoastră despre alte opțiuni de tratament disponibile atunci când tratamentele inițiale nu sunt eficiente.

Prevenție

Cum pot reduce riscul sau preveni această afecțiune?

Schizofrenia se întâmplă în mod imprevizibil, așa că este imposibil să o preveniți sau să reduceți șansele de a o dezvolta.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am această afecțiune?

Schizofrenia este o afecțiune care poate provoca întreruperi severe în viața unei persoane, deoarece afectează conexiunea acesteia cu realitatea. Asta înseamnă că o persoană cu schizofrenie are dificultăți în a ști ce este real și ce nu este. Aceasta poate fi un sentiment înfricoșător și foarte dezorientant.

Când o persoană se confruntă cu paranoia care se alimentează în deliruri și halucinații, este obișnuit ca ea să se simtă speriată și incapabilă să aibă încredere în ceilalți. O persoană cu schizofrenie poate vedea că alții încearcă să o ajute și poate confunda eforturile lor ca fiind încercări de a provoca rău.

Cu tratament, schizofrenia este adesea gestionabilă. Fără tratament, sau dacă există întârzieri lungi sau lacune în tratament, persoanele cu schizofrenie sunt mai susceptibile de a se lupta cu efectele acestei afecțiuni.

Acest lucru poate avea un impact sever sau chiar periculos asupra vieții unei persoane, crescând riscul de probleme cu menținerea relațiilor și deținerea unui loc de muncă. Asta poate duce la probleme precum insecuritatea locuinței sau izolarea socială. Persoanele cu schizofrenie au, de asemenea, un risc mai mare de a muri prin suicid, ceea ce înseamnă că tratamentul poate salva vieți, nu doar să ajute.

Cât durează schizofrenia?

Schizofrenia este o afecțiune incurabilă pe tot parcursul vieții. Unele persoane pot avea un singur episod de schizofrenie în viața lor. Cu toate acestea, furnizorii de servicii medicale consideră aceste cazuri "în remisie" în loc de vindecate sau rezolvate, deoarece simptomele pot reveni în mod imprevizibil.

Cum trăiesc cu

Cum am grijă de mine?

A avea grijă de tine și a gestiona schizofrenia este posibil, mai ales atunci când persoanele cu această afecțiune construiesc o relație puternică și de încredere cu un furnizor de servicii medicale și cu persoanele dragi. Unele dintre cele mai importante lucruri pe care le puteți face pentru a avea grijă de dumneavoastră includ:

  • Luați medicamentele conform prescripțiilor (și nu încetați să le luați fără a discuta mai întâi cu furnizorul dumneavoastră).
  • Consultați-vă cu furnizorul dumneavoastră conform recomandărilor (aceste vizite pot ajuta la ajustarea medicamentelor sau a planurilor de tratament pentru a vă ajuta cel mai bine).
  • Nu ignorați sau nu evitați simptomele dumneavoastră.
  • Evitați alcoolul și consumul de droguri recreaționale (acestea vă pot agrava simptomele sau pot provoca alte probleme).
  • Luați în considerare căutarea de sprijin.
  • Construiți relații cu persoane în care aveți încredere - în special cu cei dragi și cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale - și nu vă izolați de ei.

Când ar trebui să mă consult cu furnizorul meu de servicii medicale?

Ar trebui să vă consultați cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale conform recomandărilor, sau dacă observați o modificare a simptomelor dumneavoastră sau a eficacității medicamentelor dumneavoastră.

Când ar trebui să merg la Urgențe?

Ar trebui să mergeți la Urgențe sau să sunați la 112 (sau la numărul local de servicii de urgență) dacă aveți gânduri despre a vă răni, inclusiv gânduri de sinucidere sau despre a răni pe alții. Dacă aveți astfel de gânduri, puteți apela oricare dintre următoarele:

  • Linia Națională de Prevenire a Suicidului. Pentru a apela această linie, formați 1-800-273-TALK (1-800-273-8255).
  • Linii de criză locale. Organizațiile și centrele de sănătate mintală din zona dumneavoastră pot oferi resurse și ajutor prin linii de criză.
  • 112 (sau numărul local de servicii de urgență): Ar trebui să sunați la 112 (sau la numărul local de servicii de urgență) dacă simțiți că sunteți în pericol imediat de a vă răni. Operatorii și dispecerii pentru liniile 112 pot ajuta adesea persoanele aflate în pericol imediat din cauza unei crize mintale severe și pot trimite primii respondenți pentru a ajuta.

Întrebări frecvente

Ce pot face dacă o persoană dragă prezintă semne de schizofrenie sau o afecțiune similară?

Deoarece persoanele cu schizofrenie adesea nu pot recunoaște simptomele sau afecțiunea lor, ele adesea nu cred că au nevoie de îngrijire medicală sau tratament. Asta poate fi frustrant sau înfricoșător atât pentru persoana cu simptome, cât și pentru cei cărora le pasă de ea.

Dacă observați o persoană dragă care prezintă semne de schizofrenie sau o afecțiune conexă, puteți încerca să o ajutați făcând următoarele:

  • Întrebați cum puteți ajuta. Ascultarea și oferirea ajutorului mențin o linie de comunicare deschisă și îi ajută să se simtă conectați cu ceilalți.
  • Încurajați-i să vadă pe cineva care poate ajuta. Tratamentul pentru schizofrenie, în special medicamentele, poate îmbunătăți simptomele unei persoane. În multe cazuri, asta este suficient pentru a-i ajuta să recunoască faptul că au o afecțiune medicală care necesită îngrijire.
  • Nu judecați sau nu argumentați. Persoanele cu schizofrenie au dificultăți în a recunoaște ce este real și ce nu este. Evitați să le judecați sau să încercați să le convingeți că se confruntă cu halucinații sau deliruri. Asta poate face ca ele să piardă încrederea sau să alimenteze sentimente de paranoia.
  • Păstrați-vă calmul. Mânia și frustrarea pot afecta negativ relația dumneavoastră cu o persoană dragă care are schizofrenie. De asemenea, este ușor pentru ele să se simtă copleșite în medii zgomotoase sau agitate. Încercați să alegeți medii liniștite și liniștitoare și faceți tot ce puteți pentru ca ele să se simtă cât mai în siguranță și confortabil posibil.
  • Obțineți ajutor în caz de urgență. Dacă cineva cu schizofrenie vorbește despre a se răni pe sine sau pe alții, sau dacă prezintă paranoia severă, agitație sau acționează violent, ar trebui să sunați imediat la serviciile locale de urgență.

Întrebări frecvente

  1. Este schizofrenia paranoidă o boală diferită de schizofrenie? Nu, termenul este învechit. Se referă la schizofrenia cu simptome accentuate de paranoia.
  2. Se poate vindeca schizofrenia? Nu există un tratament curativ, dar tratamentul adecvat poate ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
  3. Ce ar trebui să fac dacă suspectez că cineva din familia mea are schizofrenie? Încurajați persoana să consulte un medic specialist pentru o evaluare și un diagnostic corect.

Pentru informații suplimentare sau pentru a discuta despre îngrijorările dumneavoastră specifice, vă rugăm să consultați un medic specialist.

schizofrenie
schizofrenie paranoidă
psihoză
delir
halucinații
paranoia
sănătate mintală
tratament schizofrenie
diagnostic schizofrenie
simptome schizofrenie
boli psihice
afecțiuni psihice
tulburări mintale

Vezi specialitati