Schizofrenia Catatonică

Schizofrenia catatonică este un subtip de schizofrenie pe care experții îl consideră acum depășit. Experții nu o mai recunosc ca o afecțiune specifică, ci atașează catatonia ca o caracteristică suplimentară atunci când diagnostichează schizofrenia. Catatonia este uneori periculoasă, dar de obicei este foarte tratabilă cu medicamente sau alte metode.

Schizofrenia Catatonică

Prezentare Generală

Ce este schizofrenia catatonică?

„Schizofrenia catatonică” este un subtip de schizofrenie care include catatonia ca o caracteristică cheie. Experții nu o mai recunosc ca diagnostic, făcând acest nume depășit. Astăzi, experții recunosc schizofrenia ca o boală specifică și un spectru de tulburări. Furnizorii de servicii medicale consideră catatonia ca un sindrom important de luat în considerare și tratat, mai ales când apare împreună cu schizofrenia.

Asociația Americană de Psihiatrie a eliminat schizofrenia catatonică din lista sa de diagnostice oficiale la actualizarea celei de-a cincea ediții a Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), publicată în 2013. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a eliminat „schizofrenia catatonică” din Clasificarea Internațională a Bolilor la actualizarea celei de-a 11-a ediții (ICD-11) în 2019.

Ce este catatonia?

Catatonia este un sindrom – o colecție de semne și simptome – în care creierul dumneavoastră nu gestionează semnalele de mișcare musculară așa cum ar trebui și vă comportați anormal. Se întâmplă în multe alte afecțiuni, dar schizofrenia este frecvent asociată cu catatonia. Cândva considerată singura afecțiune asociată cu catatonia, acum se știe că tulburarea bipolară este mai frecvent asociată cu catatonia și că catatonia apare alături de o serie de afecțiuni medicale și de sănătate mintală.

Există trei forme principale de catatonie: excitată, retrasă și mixtă.

  • Excitată/hiperkinetică: Această formă implică mișcare crescută (cum ar fi sub formă de plimbare agitată), comportament agitat, mișcări neobișnuite sau exagerate, mișcări sau vorbire repetitive sau imitarea cuiva care vorbește sau se mișcă lângă el.
  • Retrasă/hipokinetică: Această formă de catatonie este adesea mai ușor de observat, deoarece persoanele cu această formă de catatonie au răspunsuri foarte limitate - sau niciun răspuns - la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Pot fi mute, nu arată emoții sau expresii faciale, stau complet nemișcate sau se holbează sau rămân într-o poziție neobișnuită pentru o perioadă lungă de timp.
  • Mixtă: Această formă combină caracteristici ale catatoniei hiperkinetice și hipokinetice.

Care este diferența dintre schizofrenia catatonică și schizofrenia paranoidă?

La fel ca „schizofrenia catatonică”, „schizofrenia paranoidă” este un termen depășit pentru un diagnostic care nu mai există. Schizofrenia paranoidă era denumirea pentru schizofrenia în care experții considerau paranoia, delirurile și halucinațiile ca simptome cheie. Schizofrenia catatonică este termenul pentru schizofrenia în care catatonia este caracteristica cea mai dominantă.

Pe cine afectează?

Schizofrenia tinde să apară mai devreme, între 15 și 25 de ani, pentru bărbați. De obicei, se întâmplă între 25 și 35 de ani pentru femei. Se întâmplă în același ritm indiferent de sex. Copiii pot dezvolta schizofrenie în cazuri rare, iar cazurile lor sunt de obicei mai severe decât cele care apar la adulți. Spre deosebire de adulți, catatonia în copilărie este cel mai frecvent asociată cu schizofrenia.

Cât de frecventă este această afecțiune?

Schizofrenia este o afecțiune larg cunoscută, dar nu este foarte frecventă. Aproximativ 85 de persoane din 10.000 o vor dezvolta în timpul vieții. La nivel mondial, furnizorii de servicii medicale diagnostichează aproximativ 2,77 milioane de persoane pe an cu această afecțiune.

Catatonia apare într-un procent mic – dar încă notabil – de persoane cu schizofrenie. Cercetătorii estimează că se întâmplă la între 10% și 25% dintre persoanele cu schizofrenie.

Cum afectează această afecțiune corpul meu?

Schizofrenia este o afecțiune care perturbă modul în care funcționează creierul dumneavoastră, în special procesele legate de capacitatea dumneavoastră de gândire și concentrare, amintiri, simțuri cheie și multe altele. Schizofrenia care implică catatonia se remarcă adesea, deoarece implică niveluri extrem de ridicate de mișcare sau deloc mișcare, deși majoritatea oamenilor au prezentări mai subtile între aceste extreme.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele?

Schizofrenia se întâmplă de obicei în trei etape și are cinci simptome cheie. Etapa activă a schizofreniei este atunci când simptomele sunt la cel mai rău nivel. Simptomele cheie ale schizofreniei pot apărea indiferent dacă catatonia este sau nu prezentă. Aceste cinci simptome sunt:

  • Deliruri.
  • Halucinații.
  • Vorbire dezorganizată sau incoerentă.
  • Mișcări dezorganizate sau neobișnuite.
  • Simptome negative (în acest context, negativ înseamnă „diminuat” sau „redus” în loc de rău).

Consultați articolul principal despre Schizofrenie pentru mai multe despre aceste simptome și etapele în timpul cărora se întâmplă.

Simptomele catatoniei

Istoric, experții au recunoscut până la 40 de simptome diferite care pot apărea cu catatonia. DSM-5 restrânge acea listă la 12 simptome.

  • Agitație. Aceasta înseamnă că o persoană acționează supărată sau iritabilă fără un motiv clar. Se consideră simptom de catatonie doar dacă se întâmplă și nu este un răspuns la ceva din jurul persoanei care o are.
  • Catalepsie. Acesta este momentul în care o persoană menține o poziție în care cineva o plasează (încă o puteți mișca pentru a o face să ia o nouă poziție).
  • Ecolalia. Acesta este momentul în care o persoană face ecou sunetelor sau cuvintelor pe care le face altcineva.
  • Ecopraxia. Acesta este momentul în care o persoană imită sau oglindește mișcările sau comportamentele altei persoane.
  • Grimasare. Aceasta înseamnă menținerea aceleiași expresii faciale, de obicei cu mușchii faciali rigizi sau tensionați. Uneori, poate lua forma de a zâmbi în contexte inadecvate.
  • Manierism. Acesta este momentul în care o persoană acționează cu mișcări sau mișcări care sunt de obicei considerate normale, dar le face într-un mod neobișnuit și exagerat.
  • Mutism. Acesta este momentul în care o persoană este fie foarte tăcută, fie complet tăcută (acesta este doar un simptom dacă persoana nu are o altă afecțiune, cum ar fi afazia, pentru a explica de ce nu vorbește).
  • Negativism. Aceasta înseamnă că o persoană nu reacționează la ceva ce se întâmplă în jurul ei sau rezistă activ la ceea ce se întâmplă în jurul ei fără un motiv rațional.
  • Posturare. Acesta este momentul în care o persoană menține o poziție specifică, care ar fi adesea incomodă pentru persoanele care nu suferă de catatonie. Spre deosebire de catalepsie, aceasta nu implică plasarea în poziție de către o altă persoană.
  • Stereotipie. Acestea sunt mișcări repetitive care nu par să aibă un scop. Pot include jocul cu degetele și bătăile/frecarea corpului cuiva.
  • Stupoare. Acesta este momentul în care o persoană este trează, dar nu răspunde la ceea ce se întâmplă în jurul ei. Persoanele cu catatonie adesea nu răspund la stimuli dureroși, cum ar fi ciupirea.
  • Flexibilitate ceroasă. Acesta este momentul în care o persoană opune o ușoară rezistență la orice încercare de a-și schimba poziția. Apoi mușchii lor se relaxează încet și membrele se îndoaie ca o lumânare caldă.

În timp ce persoanele care prezintă semne de catatonie pot să nu reacționeze la ceea ce se întâmplă în jurul lor, mulți dintre ei sunt conștienți de ceea ce se întâmplă. Cercetările arată că persoanele care au avut simptome de catatonie își amintesc adesea ce s-a întâmplat cu și în jurul lor, chiar dacă au arătat reacții mici sau deloc la împrejurimile lor.

Schimbări în nivelul de activitate

În timp ce schizofrenia se întâmplă în faze, implicarea catatoniei schimbă adesea modul în care progresează afecțiunea. Majoritatea cazurilor de schizofrenie cu catatonie se dezvoltă și se agravează rapid.

Catatonia poate implica, de asemenea, diferite niveluri de activitate. Unele persoane cu catatonie vor rămâne fără răspuns la lumea din jurul lor pentru un timp, dar apoi, vor trece la un nivel de activitate mult mai ridicat. În unele cazuri, aceste schimbări în nivelul de activitate includ un comportament impulsiv sau chiar periculos pentru persoana în sine sau pentru cei din jurul ei.

Ce cauzează afecțiunea?

Experții nu au descoperit încă o cauză confirmată a schizofreniei, dar suspectează că există mulți factori care pot juca un rol sau pot contribui.

  • Dezechilibre chimice în creierul dumneavoastră. Acestea sunt substanțe chimice pe care creierul dumneavoastră le folosește pentru comunicarea de la celulă cerebrală la celulă cerebrală.
  • Probleme cerebrale congenitale. Acestea sunt probleme care apar pe măsură ce creierul dumneavoastră se dezvoltă în uter înainte de a vă naște.
  • Întreruperi de comunicare între zonele creierului dumneavoastră. Există rețele de celule cerebrale conectate (neuroni) care comunică în diferite zone. Aceste rețele de neuroni leagă diferite părți ale creierului dumneavoastră, astfel încât să poată lucra împreună. Cercetătorii suspectează că atunci când aceste conexiuni lipsesc, schizofrenia poate fi rezultatul.

Experții cred că există mai mulți factori de risc care pot crește șansele de a dezvolta schizofrenie. Câteva exemple ale acestora includ mutații pe care le moșteniți de la unul sau ambii părinți, expunerea la anumite substanțe chimice sau substanțe, stresul sau complicațiile care s-au întâmplat în timp ce vă dezvoltați în uterul mamei și utilizarea de droguri recreative. Cu toate acestea, niciuna dintre acestea nu sunt cauze confirmate.

Este contagioasă?

Schizofrenia nu este contagioasă și nu se răspândește de la persoană la persoană. Catatonia, de asemenea, nu este contagioasă, dar bolile infecțioase o pot provoca uneori.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată?

Medicul specialist diagnostichează schizofrenia folosind o combinație de metode și abordări. Acestea includ un examen fizic, examen neurologic, analize de laborator, scanări imagistice și multe altele. Nu există un singur test de laborator, test de diagnostic sau scanare imagistică care să poată diagnostica orice formă de schizofrenie. Cu toate acestea, testele și scanările imagistice pot ajuta totuși medicul specialist să excludă alte afecțiuni periculoase sau care pun viața în pericol.

Un diagnostic de schizofrenie necesită ca o persoană să prezinte cel puțin două dintre simptomele principale ale acelei afecțiuni. În plus, o persoană trebuie să aibă, de asemenea, cel puțin trei dintre cele 12 semne de catatonie pentru ca medicul specialist să diagnosticheze asta ca parte a schizofreniei sale.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica această afecțiune?

Testele care pot avea loc atunci când medicul specialist suspectează schizofrenia includ:

  • Teste imagistice. Acestea pot include tomografie computerizată (CT), rezonanță magnetică (RMN) și alte teste imagistice.
  • Teste de sânge, urină și lichid cefalorahidian (puncție lombară). Aceste teste caută modificări chimice în fluidele corporale, precum și otrăvire cu metale grele, infecții și multe altele.
  • Testarea activității creierului. O electroencefalogramă (EEG) analizează și înregistrează activitatea electrică din creierul dumneavoastră, ceea ce poate exclude convulsiile sau epilepsia.

Management și Tratament

Cum este tratată și există un tratament?

Schizofrenia este de obicei tratabilă, deși nu vindecabilă. Medicamentele sunt de obicei principala formă de tratament pentru schizofrenie. Cu toate acestea, atunci când această afecțiune implică și catatonia, sunt necesare diferite tratamente.

Există două modalități principale de a trata schizofrenia care provoacă în prezent catatonie:

  • Medicamente. O clasă specifică de medicamente este de obicei prima linie de tratament pentru schizofrenia cu catatonie. Benzodiazepinele, care pot trata și anxietatea severă și panica sau convulsiile, sunt adesea foarte eficiente în inversarea efectelor catatoniei. Antipsihoticele, care sunt pilonul principal al tratamentului pentru schizofrenie, sunt de obicei evitate la persoanele cu catatonie acută din cauza potențialului lor de a agrava catatonia.
  • Terapia electroconvulsivă (ECT). Acest tratament implică trimiterea unui curent electric ușor prin piele și craniu și într-o parte a creierului dumneavoastră. Acest curent provoacă o scurtă criză și modificări ale activității creierului. Spre deosebire de modul în care unele filme și emisiuni TV o prezintă, acest tratament are loc în timp ce o persoană este sub anestezie, așa că este nedureros. Acest tratament este atât sigur, cât și foarte eficient pentru tratarea simptomelor catatoniei. De obicei, este un tratament de a doua linie, cu excepția cazurilor foarte severe (sau cu catatonie malignă, descrisă mai jos la „Care este perspectiva pentru această afecțiune?”).

Complicații/efecte secundare ale tratamentului

Complicațiile și efectele secundare care sunt posibile cu tratamentele pentru schizofrenie depind de câțiva factori, inclusiv medicamentele pe care le luați, orice alte afecțiuni de sănătate pe care le-ați putea avea și multe altele. Medicul specialist este cea mai bună persoană care să vă spună ce efecte secundare sunt posibile sau probabile, deoarece poate lua în considerare cazul dumneavoastră specific și poate adapta informațiile la nevoile dumneavoastră.

Cum am grijă de mine sau gestionez simptomele?

Nu ar trebui să încercați niciodată să diagnosticați schizofrenia la dumneavoastră sau la o persoană dragă, deoarece este nevoie de pregătire și experiență pentru a o diagnostica cu exactitate. Această afecțiune implică, de asemenea, simptome care pot apărea cu alte afecțiuni sau consum de substanțe. În cele din urmă, medicamentele necesare pentru tratarea schizofreniei necesită o rețetă de la medicul specialist. Datorită tuturor acestor factori, medicul specialist ar trebui să fie cel care să diagnosticheze această afecțiune și să recomande tratamente.

Cât de curând după tratament mă voi simți mai bine?

Medicul specialist este cea mai bună sursă de informații despre când ar trebui să începeți să vă simțiți mai bine și să observați efectele tratamentului. Acesta vă poate lua în considerare cazul specific și toate detaliile acestuia, oferindu-vă informații care sunt cele mai precise pentru situația dumneavoastră.

Prevenție

Cum pot reduce riscul sau preveni această afecțiune?

Schizofrenia este o afecțiune care se întâmplă în mod imprevizibil. Asta înseamnă că este imposibil să o preveniți sau să reduceți riscul de a o dezvolta.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am această afecțiune?

Schizofrenia este o afecțiune bine cunoscută, în parte din cauza modului în care perturbă capacitatea unei persoane de a gândi și de a înțelege lumea din jurul ei. Deoarece este o afecțiune care provoacă psihoză, ceea ce înseamnă o deconectare de la realitate, persoanele care au această afecțiune se luptă să spună ce este real și ce nu. De asemenea, este posibil să nu recunoască faptul că au o afecțiune, deoarece creierul lor nu poate procesa acest fapt.

Persoanele cu schizofrenie catatonică pot să nu răspundă la ceea ce se întâmplă în jurul lor, dar ar putea fi conștiente de toate acestea. De asemenea, pot alterna între a nu răspunde și perioade de activitate ridicată, unde ar putea acționa violent și reprezintă o amenințare pentru ei înșiși sau pentru ceilalți.

Când schizofrenia nu este tratată, această afecțiune poate provoca perturbări severe în viața unei persoane. Se pot lupta să dețină un loc de muncă, să mențină prietenii și relații și multe altele. Mulți încearcă – conștient sau inconștient – să se auto-mediceze, ceea ce poate duce la tulburări de consum de alcool și substanțe.

Cu tratament, schizofrenia este adesea gestionabilă. Multe persoane care primesc tratament găsesc modalități de a-și gestiona afecțiunea și urmarea planului de tratament pot duce o viață fericită și împlinită.

Cât durează schizofrenia?

Schizofrenia este o afecțiune permanentă. Unele cazuri pot intra în remisie, ceea ce înseamnă că simptomele unei persoane dispar și nu se mai întorc. Cu toate acestea, deoarece simptomele pot reveni în mod imprevizibil, experții consideră în continuare că aceasta este o afecțiune pe tot parcursul vieții.

Care este perspectiva pentru această afecțiune?

Schizofrenia cu catatonie nu este de obicei fatală de la sine. Cu toate acestea, este asociată cu un risc crescut de deces din cauza afecțiunilor care apar din faptul că nu se mișcă prea mult, cum ar fi embolia pulmonară și pneumonia. Există, de asemenea, un tip de catatonie, catatonia malignă, care poate fi severă și chiar mortală. Catatonia malignă este periculoasă, deoarece poate provoca febră foarte mare și poate perturba sistemul nervos autonom al unei persoane, care rulează sistemele corpului fără ca dumneavoastră să vă gândiți la ele (cum ar fi respirația, tensiunea arterială etc.). Deoarece catatonia malignă este potențial periculoasă, ECT este de obicei un tratament de primă linie în locul medicamentelor.

În general, schizofrenia cu catatonie este o afecțiune care răspunde bine la tratament. Rezultatele sunt de obicei corecte până la bune, mai ales cu un diagnostic și un tratament mai rapide. Cu toate acestea, schizofrenia catatonică este adesea mai dificil de tratat decât catatonia care apare alături de alte afecțiuni de sănătate mintală.

Viața cu

Cum am grijă de mine?

Este posibil să gestionați schizofrenia și să aveți grijă de dumneavoastră, chiar dacă aveți antecedente de simptome de catatonie. Unii pași pe care îi puteți face includ:

  • Luați-vă medicamentele conform prescripțiilor (și nu încetați să le luați fără a vorbi mai întâi cu medicul specialist).
  • Consultați-vă medicul specialist conform recomandărilor (aceste vizite pot ajuta la ajustarea medicamentelor sau a planurilor de tratament pentru a vă ajuta cel mai bine).
  • Nu ignorați sau evitați simptomele dumneavoastră.
  • Evitați consumul de alcool și de droguri recreative (acestea vă pot agrava simptomele sau pot provoca alte probleme).
  • Luați în considerare căutarea de sprijin.
  • Construiți relații cu oameni în care aveți încredere – în special cu cei dragi și cu medicul specialist – și nu vă izolați de ei.

Când ar trebui să-mi văd medicul specialist sau să caut îngrijire?

Medicul specialist va programa programări pentru dumneavoastră în mod regulat și este important să mergeți la ele. De asemenea, ar trebui să-l vedeți dacă observați o schimbare în simptomele dumneavoastră sau în eficacitatea medicamentelor dumneavoastră.

Când ar trebui să merg la Urgențe?

Persoanele care au simptome de schizofrenie acum sau care le-au avut în trecut au un risc crescut de auto-vătămare și sinucidere. Ar trebui să mergeți la Urgențe sau să sunați la 112 (sau la numărul local de servicii de urgență) dacă aveți gânduri de a vă face rău, inclusiv gânduri de sinucidere, sau de a face rău altora. Dacă aveți astfel de gânduri, puteți apela oricare dintre următoarele:

  • Linia națională de prevenire a sinuciderii (Statele Unite). Pentru a apela această linie, formați 1.800.273.TALK (1.800.273.8255).
  • Linii de criză locale. Organizațiile și centrele de sănătate mintală din zona dumneavoastră pot oferi resurse și ajutor prin linii de criză.
  • 112 (sau numărul local de servicii de urgență): ar trebui să sunați la 112 (sau numărul local de servicii de urgență) dacă simțiți că sunteți în pericol iminent de a vă face rău. Operatorii și dispecerii pentru liniile 112 pot ajuta adesea persoanele aflate în pericol iminent din cauza unei crize mintale severe și pot trimite primii respondenți pentru a ajuta.

Întrebări frecvente

  • Este schizofrenia catatonică o boală reală? Nu mai este considerată o entitate separată. Catatonia este văzută acum ca o manifestare a schizofreniei sau a altor afecțiuni.
  • Catatonia este întotdeauna legată de schizofrenie? Nu. Catatonia poate apărea și în contextul altor tulburări psihice sau fizice.
  • Pot avea o viață normală cu schizofrenie și catatonie? Cu tratament adecvat, multe persoane pot gestiona eficient schizofrenia și catatonia și pot duce o viață plină de satisfacții.

Este esențial să căutați îndrumare de la un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.

schizofrenie catatonică
catatonie
simptome schizofrenie
tratament schizofrenie
diagnostic schizofrenie
sănătate mintală
tulburări psihice
psihoză
tratament catatonie
benzodiazepine
terapie electroconvulsivă
psihiatrie

Vezi specialitati