Schizofrenia

Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică ce are efecte severe asupra stării de bine fizice și mentale. Aceasta perturbă modul în care funcționează creierul, interferând cu aspecte precum gândurile, memoria, simțurile și comportamentele. Ca rezultat, o persoană poate întâmpina dificultăți în multe aspecte ale vieții de zi cu zi. Schizofrenia netratată adesea perturbă relațiile (profesionale, sociale, romantice și de alt tip). De asemenea, poate cauza dificultăți în organizarea gândurilor, iar persoana afectată ar putea avea comportamente care o expun riscului de răniri sau alte afecțiuni.

Prezentare Generală

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică ce are efecte severe asupra stării de bine fizice și mentale. Aceasta perturbă modul în care funcționează creierul, interferând cu aspecte precum gândurile, memoria, simțurile și comportamentele. Ca rezultat, o persoană poate întâmpina dificultăți în multe aspecte ale vieții de zi cu zi. Schizofrenia netratată adesea perturbă relațiile (profesionale, sociale, romantice și de alt tip). De asemenea, poate cauza dificultăți în organizarea gândurilor, iar persoana afectată ar putea avea comportamente care o expun riscului de răniri sau alte afecțiuni.

Care sunt tipurile de schizofrenie?

Psihiatrii se refereau odată la diferite tipuri de schizofrenie, cum ar fi schizofrenia paranoidă și schizofrenia catatonică. Dar aceste tipuri nu erau foarte utile în diagnosticarea sau tratarea schizofreniei. În schimb, experții văd acum schizofrenia ca un spectru de afecțiuni, incluzând:

• Tulburare de personalitate schizotipală (care se încadrează, de asemenea, în categoria tulburărilor de personalitate).
• Tulburare delirantă.
• Tulburare psihotică scurtă.
• Tulburare schizofreniformă.
• Tulburare schizoafectivă.
• Alte tulburări din spectrul schizofreniei (specificate sau nespecificate). Acest diagnostic permite medicilor specialiști să diagnosticheze variații neobișnuite ale schizofreniei.

Pe cine afectează?

Schizofrenia începe între vârstele de 15 și 25 de ani pentru bărbați și între 25 și 35 de ani pentru femei. Aproximativ 20% din cazurile noi de schizofrenie apar la persoane cu vârsta peste 45 de ani. Aceste cazuri tind să apară mai mult la bărbați.

Schizofrenia la copii este rară, dar posibilă. Când schizofrenia începe în copilărie, este de obicei mai severă și mai greu de tratat.

Cât de frecventă este schizofrenia?

Schizofrenia este o afecțiune oarecum frecventă. La nivel mondial, afectează 221 din fiecare 100.000 de persoane.

Simptome și Cauze

Schizofrenia poate include o gamă largă de simptome posibile.

Care sunt cele cinci simptome ale schizofreniei?

Multe persoane cu schizofrenie nu pot recunoaște că au simptome de schizofrenie. Dar cei din jurul lor ar putea. Acestea sunt cele cinci simptome principale ale schizofreniei:

• Deliruri: Acestea sunt convingeri false pe care o persoană le are chiar și atunci când există o mulțime de dovezi că aceste convingeri sunt greșite. De exemplu, o persoană ar putea crede că cineva controlează ceea ce gândește, spune sau face.
• Halucinații: O persoană poate crede că vede, aude, miroase, atinge sau gustă lucruri care nu există, cum ar fi auzirea de voci.
• Vorbire dezorganizată sau incoerentă: O persoană poate avea dificultăți în organizarea gândurilor în timp ce vorbește. Acest lucru ar putea arăta ca o dificultate în a rămâne la subiect, sau gândurile ar putea fi atât de amestecate încât oamenii să nu înțeleagă.
• Mișcări dezorganizate sau neobișnuite: O persoană se poate mișca diferit decât se așteaptă oamenii din jurul său. De exemplu, se poate întoarce mult fără un motiv clar sau s-ar putea să nu se miște deloc.
• Simptome negative: Acestea se referă la o reducere sau pierdere a capacității de a face lucruri așa cum este de așteptat. De exemplu, o persoană ar putea înceta să mai facă expresii faciale sau să vorbească cu o voce plată, lipsită de emoție. Simptomele negative includ, de asemenea, lipsa de motivație, mai ales atunci când o persoană nu dorește să socializeze sau să facă lucruri care în mod normal îi fac plăcere.

Din cauza acestor simptome, o persoană ar putea:

• Să se simtă suspicioasă, paranoică sau speriată.
• Să nu-i pese de igiena și aspectul său.
• Să experimenteze depresie, anxietate și gânduri suicidare.
• Să consume alcool, nicotină, medicamente prescrise sau droguri recreative pentru a încerca să-și amelioreze simptomele.

Ce cauzează schizofrenia?

Nu există o singură cauză a schizofreniei. Experții suspectează că schizofrenia apare din diferite motive. Cele trei motive principale includ:

• Dezechilibre în semnalele chimice pe care creierul le folosește pentru comunicarea celulă-celulă.
• Probleme de dezvoltare a creierului înainte de naștere.
• Pierderea conexiunilor dintre diferite zone ale creierului.

Care sunt factorii de risc ai schizofreniei?

Deși nu există cauze confirmate ale schizofreniei, există factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunii:

• Mediu: Mulți factori din lumea din jurul unei persoane pot crește riscul de a dezvolta schizofrenie. A fi născut în timpul iernii crește ușor riscul. Anumite boli care afectează creierul, inclusiv infecțiile și bolile autoimune (în care sistemul imunitar atacă o parte a corpului), pot crește, de asemenea, riscul. Stresul extrem pentru perioade lungi de timp poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea acesteia.
• Circumstanțe de dezvoltare și naștere: Modul în care o persoană s-a dezvoltat înainte de a se naște joacă un rol în schizofrenie. Riscul de a avea schizofrenie crește dacă mama a avut diabet gestațional, preeclampsie, malnutriție sau deficit de vitamina D în timpul sarcinii. Riscul crește, de asemenea, dacă o persoană a avut o greutate mică la naștere sau dacă au existat complicații în timpul nașterii (ca în cazul nașterii printr-o cezariană de urgență).
• Consumul de droguri recreative: Schizofrenia este legată de consumul anumitor droguri recreative, în special în cantități mai mari și mai devreme în viață. Conexiunea dintre consumul intens de marijuana (canabis) în adolescență este una dintre cele mai studiate dintre aceste legături. Dar experții nu sunt siguri dacă consumul de marijuana este o cauză directă a schizofreniei sau dacă este doar un factor care contribuie.

Este schizofrenia genetică?

Experții nu au găsit o cauză specifică a schizofreniei, așa că nu pot spune cu siguranță dacă genetica cauzează schizofrenia. Dar dacă o persoană are un istoric familial de schizofrenie – mai ales un părinte sau un frate cu aceasta – are un risc mult mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată schizofrenia?

Medicul specialist poate diagnostica schizofrenia sau tulburările conexe pe baza unei combinații de întrebări pe care le pune, a simptomelor pe care le descrie persoana sau prin observarea acțiunilor acesteia. De asemenea, va pune întrebări pentru a exclude alte cauze potențiale ale simptomelor. Apoi, compară ceea ce găsește cu criteriile necesare pentru un diagnostic de schizofrenie.

Conform DSM-5, un diagnostic de schizofrenie necesită următoarele:

• Cel puțin două dintre cele cinci simptome principale.
• Simptomele să fie prezente de cel puțin o lună.
• Simptomele afectează capacitatea de a munci sau relațiile (amicale, romantice, profesionale sau de alt tip).

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica această afecțiune?

Nu există teste de diagnostic pentru schizofrenie. Dar medicii specialiști pot efectua teste pentru a exclude alte afecțiuni înainte de a diagnostica schizofrenia. Cele mai probabile tipuri de teste includ:

• Teste imagistice. Medicii specialiști vor folosi adesea tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și alte teste imagistice pentru a exclude probleme precum accidentul vascular cerebral, leziunile cerebrale, tumorile și alte modificări ale structurii creierului.
• Teste de sânge, urină și lichid cefalorahidian (puncție lombară). Aceste teste caută modificări chimice în fluidele corporale care ar putea explica modificările comportamentului. Ele pot exclude toxicitatea metalelor grele sau alte cauze de otrăvire, infecții și multe altele.
• Testarea activității cerebrale. O electroencefalogramă (EEG) detectează și înregistrează activitatea electrică din creier. Acest test poate ajuta la excluderea unor afecțiuni precum epilepsia.

Management și Tratament

Poate fi vindecată schizofrenia?

Schizofrenia nu este curabilă, dar este adesea tratabilă. Într-un procent mic de cazuri, oamenii se pot recupera complet de schizofrenie. Dar aceasta nu este o vindecare, deoarece nu există nicio modalitate de a ști cine va recidiva și cine nu. Din această cauză, experții îi consideră pe cei care se recuperează după această afecțiune „în remisie”.

Cum este tratată schizofrenia?

Tratarea schizofreniei implică de obicei o combinație de medicamente, terapie și tehnici de autogestionare. Acestea includ:

• Antipsihotice de prima și a doua generație. Aceste medicamente blochează modul în care creierul folosește anumite substanțe chimice pentru comunicarea celulă-celulă. Dar pot provoca efecte secundare precum somnolență, creștere în greutate și tremurături, printre altele.
• Antipsihotice de generație următoare. Au fost recent aprobate medicamente care acționează asupra receptorilor colinergici în loc de receptorii dopaminergici. În studiile clinice, acest nou tratament a redus simptomele schizofreniei cu un profil diferit de efecte secundare. Efectele secundare includ greață, tulburări de stomac, retenție urinară, creșterea ritmului cardiac și constipație.
• Psihoterapie. Metodele de terapie prin discuții, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), pot ajuta o persoană să facă față și să gestioneze afecțiunea. Terapia pe termen lung poate ajuta, de asemenea, cu problemele secundare alături de schizofrenie, cum ar fi anxietatea, depresia sau problemele legate de consumul de substanțe.
• Terapie electroconvulsivă (ECT). Dacă alte tratamente nu funcționează, medicul specialist poate recomanda ECT. Acest tratament implică utilizarea unui curent electric aplicat pe scalp, care stimulează apoi anumite părți ale creierului. Stimularea provoacă o criză scurtă, care poate ajuta la îmbunătățirea funcției cerebrale dacă o persoană are depresie severă, agitație și alte probleme. Dacă o persoană are ECT, primește anestezie. Va dormi în timpul acestei proceduri și nu va simți nicio durere.

Cât de curând după tratament mă voi simți mai bine?

Medicul specialist este cea mai bună persoană care poate spune cât timp va dura ca medicamentele și terapia să funcționeze, deoarece medicamentele diferite au nevoie de cantități diferite de timp înainte ca efectele lor să fie vizibile. Medicul specialist poate oferi, de asemenea, informații despre alte opțiuni de tratament care ar putea ajuta dacă primele tratamente nu funcționează bine.

Prevenție

Cum pot reduce riscul sau preveni această afecțiune?

Deoarece experții încă nu știu de ce apare schizofrenia, este imposibil să o previi sau să reduci riscul de a se întâmpla.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am această afecțiune?

Schizofrenia este o afecțiune care variază foarte mult de la o persoană la alta. O persoană poate avea dificultăți cu munca, relațiile și autoîngrijirea. Dar, cu tratament, o persoană poate fi capabilă să muncească, să aibă grijă de sine și să aibă relații împlinitoare.

Această afecțiune afectează adesea oamenii în cicluri. Asta înseamnă că o persoană poate trece prin perioade în care afecțiunea se agravează și simptomele se înrăutățesc foarte mult. Apoi, o persoană poate avea o perioadă în care simptomele se îmbunătățesc, dar nu dispar complet.

În ciuda cât de gravă este această afecțiune, tratamentul face posibilă conviețuirea cu afecțiunea și minimizarea modului în care aceasta afectează viața.

Care este perspectiva pentru această afecțiune?

Schizofrenia în sine nu este o afecțiune mortală. Dar efectele sale pot duce la comportamente periculoase sau dăunătoare. Aproximativ o treime dintre persoanele cu schizofrenie au simptome care se agravează în timp. Asta se poate întâmpla deoarece simptomele nu răspund la tratament, sau o persoană are dificultăți în a urma planurile de tratament suficient de aproape pentru a gestiona afecțiunea. Aproximativ 10% dintre persoanele cu schizofrenie mor prin suicid.

Alte persoane răspund la tratament. Dar încă mai au perioade în care simptomele revin și se agravează. Ar putea avea, de asemenea, probleme persistente, cum ar fi dificultăți de concentrare sau gândire, din cauza episoadelor anterioare ale acestei afecțiuni.

Cum să trăiești cu schizofrenia

Cum am grijă de mine?

Dacă o persoană are schizofrenie, ar trebui să facă următoarele pentru a ajuta la îngrijirea de sine și la gestionarea afecțiunii:

• Administrează medicamentele conform prescripției. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face o persoană este să-și ia medicamentele. Dacă o persoană are schizofrenie, nu ar trebui să-și oprească medicamentele fără a vorbi cu medicul specialist. Discută orice preocupări sau efecte secundare cu medicul specialist pentru a găsi unul care funcționează bine pentru persoană și are efecte secundare minime sau deloc.
• Consultă medicul specialist conform recomandărilor. Medicul specialist va stabili un program pentru ca o persoană să-l vadă. Aceste vizite sunt deosebit de importante pentru a ajuta la gestionarea afecțiunii.
• Nu ignora sau evita simptomele. O persoană este mai probabil să răspundă la tratament și să aibă un rezultat bun cu diagnosticarea precoce și îngrijirea medicală.
• Evită consumul de alcool și droguri recreative. Consumul de alcool și droguri poate agrava simptomele schizofreniei și poate duce la alte probleme. Aceasta include utilizarea medicamentelor prescrise într-un mod diferit decât cel prescris.
• Ia în considerare căutarea de sprijin. Organizațiile pot oferi resurse și informații care pot ajuta.

Când ar trebui să consult medicul specialist?

O persoană ar trebui să consulte medicul specialist conform recomandărilor. Ar trebui, de asemenea, să-l vadă dacă observă o modificare a simptomelor, ca în cazul în care acestea se agravează chiar dacă își ia medicamentele. O persoană își poate vedea medicul specialist dacă efectele secundare ale medicamentelor sale provoacă perturbări în viața sa. Medicul specialist poate recomanda uneori medicamente sau tratamente alternative care ar putea trata mai bine afecțiunea fără a provoca aceleași efecte.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Dacă o persoană are gânduri de a se răni pe sine sau pe alții, ar trebui să sune la linia de asistență pentru prevenirea suicidului. Dacă o persoană simte că se află în pericol imediat de a se răni, ar trebui să sune la 112 sau să meargă la cea mai apropiată cameră de urgență.

Întrebări frecvente

• Schizofrenia se poate vindeca? Nu, schizofrenia nu se vindecă, dar este tratabilă, iar simptomele pot fi gestionate eficient cu medicație și terapie.
• Care sunt primele semne ale schizofreniei? Primele semne pot include izolare socială, dificultăți de concentrare, suspiciune nejustificată și schimbări de comportament.
• Cum pot ajuta o persoană dragă cu schizofrenie? Poți oferi sprijin emoțional, încuraja căutarea unui tratament medical adecvat și asigura un mediu stabil și sigur.

Este important să consulți un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.