Sarcomul Kaposi

Sarcomul Kaposi creează zone de țesut anormal care pot apărea în diverse locuri din corp, inclusiv pe brațe și picioare.

Sarcomul Kaposi (SK) este un tip de sarcom de țesuturi moi. Provoacă leziuni care se pot forma pe piele sau pe membranele mucoase care căptușesc interiorul gurii, nasului și anusului. Aceste tumori se pot dezvolta, de asemenea, în căptușeala organelor interne, cum ar fi ficatul, abdomenul și plămânii.

Puteți dezvolta SK dacă sunteți purtător al herpesvirusului uman 8 (HHV-8) și aveți un sistem imunitar slăbit. SK este rar. Mai puțin de 5.000 de persoane care trăiesc în Statele Unite sunt afectate.

Tipuri de sarcom Kaposi

Există patru tipuri de sarcom Kaposi. De la cel mai frecvent la cel mai puțin frecvent, acestea sunt:

• SK epidemic. Legat de SIDA/HIV, acesta este cel mai frecvent tip de sarcom Kaposi.
• SK clasic. Acest tip de SK afectează în principal bărbații peste 60 de ani care sunt de origine mediteraneană, din Asia de Sud-Vest, Europa de Est sau evrei așkenazi. Leziunile se pot răspândi și la organele interne.
• SK endemic. Acest tip de SK afectează persoanele care trăiesc în apropierea ecuatorului african. Este similar cu SK clasic, dar vârsta la diagnostic este, de obicei, mult mai mică (sub 40 de ani).
• SK dobândit. Puteți dezvolta acest tip dacă sunteți purtător de HHV-8 și luați imunosupresoare după un transplant de organ sau de măduvă osoasă.

Simptome și cauze

Simptomele sarcomului Kaposi

Simptomele sarcomului Kaposi pot varia în funcție de localizarea leziunilor. Puteți dezvolta:

• Pete anormale pe piele care apar într-una sau mai multe zone (aceste pete pot fi netede sau cu denivelări)
• Durere abdominală sau sânge în scaun cauzate de leziuni în abdomen
• Constipație, diaree sau vărsături cauzate de leziuni în sistemul digestiv
• Tuse cu sânge sau dificultăți de respirație din cauza leziunilor de la nivelul plămânilor
• Limfedem, care poate apărea atunci când leziunile blochează unul dintre ganglionii limfatici
• Durere la nivelul gurii în timpul alimentației, din cauza leziunilor din cavitatea bucală.

Cauzele sarcomului Kaposi

Sarcomul Kaposi apare atunci când HHV-8 infectează celulele care căptușesc vasele de sânge și limfatice. HHV-8 este o boală rară care transformă celulele sănătoase în celule canceroase. Anumiți factori cresc riscul ca HHV-8 să devină sarcom Kaposi.

Factori de risc

Factorii de risc pentru sarcomul Kaposi includ:

• Vârsta. Sarcomul Kaposi afectează în principal persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani.
• Etnia. Aveți un risc mai mare de SK dacă sunteți de origine mediteraneană, din Asia de Sud-Vest, Europa de Est sau evreu așkenaz.
• Deficiență imunitară. Sunteți mai predispus să dezvoltați SK dacă aveți un sistem imunitar slăbit. Acest lucru se poate întâmpla din cauza administrării de imunosupresoare sau a unor afecțiuni precum HIV/SIDA.
• Locația. Aveți un risc mai mare de SK endemic dacă locuiți în apropierea ecuatorului în Africa.
• Sex. Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte sarcom Kaposi.
• Activitate sexuală. Actul sexual neprotejat vă poate crește riscul de a contracta HHV-8 și HIV. Aceste virusuri se răspândesc de obicei prin fluide corporale.

Complicațiile sarcomului Kaposi

Sarcomul Kaposi poate duce la complicații, care pot include:

• Anemie
• Probleme de respirație
• Durere
• Al doilea cancer
• Anomalii ale pielii
• Umflarea și desfigurarea pielii

Diagnostic și teste

Cum diagnostichează medicii sarcomul Kaposi

Un medic specialist va începe cu un examen fizic. Acesta va examina pielea pentru a detecta leziuni și va întreba despre simptomele și istoricul dumneavoastră de sănătate.

Deoarece sarcomul Kaposi este atât de rar, poate dura ceva timp pentru a obține un diagnostic precis. Este posibil să fie nevoie să consultați mai multe tipuri diferite de medici specialiști. Întrebați echipa medicală la ce să vă așteptați în situația dumneavoastră.

Teste care sunt utilizate

Pentru a obține un diagnostic precis, medicul specialist va trebui să efectueze teste, care pot include:

• Biopsie. Medicul dumneavoastră prelevează o mică probă de țesut și o trimite unui patolog pentru testare.
• Bronhoscopie. Acest test ajută medicul dumneavoastră să caute SK în trahee și în căile aeriene care duc la plămâni.
• Radiografie toracică. Vor fi efectuate imagini ale plămânilor dumneavoastră pentru a căuta leziuni SK. Este posibil să aveți nevoie și de o scanare CT.
• Endoscopie. Acest test ajută medicul dumneavoastră să se uite în interiorul stomacului sau al intestinelor pentru a depista leziunile SK. În funcție de situația dumneavoastră, este posibil să aveți nevoie de o endoscopie superioară, o colonoscopie sau ambele.
• Imunohistochimie. Acest test de laborator caută o proteină specifică numită LANA-1. Aceasta este asociată cu HHV-8. Ajută medicul dumneavoastră să facă distincția între SK și leziunile similare.

Management și tratament

Cum este tratat sarcomul Kaposi?

Depinde de situația dumneavoastră. Echipa dumneavoastră medicală va crea un plan personalizat, unic pentru dumneavoastră. Tratamentele pot include:

• Terapie antiretrovirală
• Chimioterapie
• Crioterapie
• Radioterapie
• Chirurgie
• Terapie țintită

Tratamentul care este potrivit pentru dumneavoastră depinde de câțiva factori diferiți, cum ar fi tipul de SK pe care îl aveți, numărul și localizarea leziunilor și starea dumneavoastră generală de sănătate. Medicul dumneavoastră oncolog vă poate spune la ce să vă așteptați în cazul dumneavoastră.

Când ar trebui să-mi văd medicul specialist?

Sarcomul Kaposi poate reveni (recidiva) după tratament. Așadar, veți avea controale regulate, astfel încât medicul dumneavoastră specialist să vă poată monitoriza starea de sănătate și să verifice dacă există semne de cancer nou.

Dacă trăiți cu HIV/SIDA sau ați suferit un transplant de organ, controalele dumneavoastră regulate vor include screening-uri pentru depistarea SK recurent.

Prevenție

Se poate preveni sarcomul Kaposi?

Potrivit Societății Americane de Cancer, luarea de măsuri pentru a reduce riscul de HIV poate ajuta la prevenirea sarcomului Kaposi.

Dacă aveți HIV, terapia antiretrovirală înalt activă vă poate reduce riscul de a dezvolta sarcom Kaposi și SIDA.

Perspectiva / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am sarcom Kaposi?

Perspectiva dumneavoastră depinde de mulți factori. Dar, ca majoritatea tipurilor de cancer, depistarea și tratamentul precoce vă oferă cea mai bună șansă de supraviețuire pe termen lung.

Rata generală de supraviețuire la cinci ani pentru sarcomul Kaposi este de 75%. Asta înseamnă că 75% dintre persoanele care au SK sunt încă în viață la cinci ani după diagnostic.

Rețineți că ratele de supraviețuire a cancerului sunt doar estimări. Ele nu pot prezice cât timp veți trăi sau cât de bine veți răspunde la tratament. Pentru a afla mai multe despre ratele de supraviețuire și ce înseamnă acestea pentru dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră specialist.

Cum pot avea grijă de mine?

Dacă aveți sarcom Kaposi, menținerea unui sistem imunitar sănătos este cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru a avea grijă de dumneavoastră. Puteți sprijini sistemul dumneavoastră imunitar prin:

• Consumul abundent de alimente nutritive, cum ar fi fructe și legume proaspete
• Odihnă suficientă
• Limitarea băuturilor care conțin alcool
• Gestionarea stresului
• Renunțarea la fumat
• Menținerea la zi cu vaccinurile
• Spălarea frecventă a mâinilor

Întrebări frecvente

• Sunt recipient de transplant de organe. Cum pot reduce riscul de sarcom Kaposi? Discutați cu medicul dumneavoastră specialist dacă sunteți purtător de HHV-8. Există medicamente imunosupresoare care vă protejează organul transplantat fără a vă crește riscul de sarcom Kaposi.

• Sarcomul Kaposi este o boală autoimună? Sarcomul Kaposi nu este o boală autoimună. Este un tip de cancer care afectează de obicei persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

• Cât de frecvent este sarcomul Kaposi? Sarcomul Kaposi este o afecțiune rară. Incidența sa a scăzut odată cu introducerea terapiei antiretrovirale pentru HIV/SIDA, dar rămâne importantă, mai ales în anumite grupuri de risc.

Sarcomul Kaposi (SK) este o boală complicată care afectează diferit diferiți oameni. Poate reveni ani mai târziu, chiar și după tratament. Ar putea fi util să știți că există mai multe terapii care vă pot reduce simptomele. Este important să mențineți o comunicare strânsă cu medicul dumneavoastră specialist. Cereți-i recomandări personalizate.

De asemenea, este posibil să doriți să vă alăturați unei comunități de sprijin locale sau online. Discutarea cu alte persoane care au experiențe similare vă poate ajuta să vă procesați emoțiile și să luați decizii de sănătate de care să vă simțiți bine.

Pentru informații specifice și personalizate, consultați un medic specialist.