Rezistența la Insulină

Aflați despre rezistența la insulină și rolul insulinei în corp.

Ce este rezistența la insulină?

Rezistența la insulină apare atunci când celulele din mușchi, țesutul adipos și ficat nu răspund la insulină așa cum ar trebui. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de sensibilitate redusă la insulină. Insulina este esențială pentru viață și pentru reglarea nivelului glucozei (zahărului) din sânge.

Insulina ajută la transportul glucozei din sânge în celule, astfel încât corpul să o poată folosi pentru energie. Din diverse motive, celulele dumneavoastră pot răspunde inadecvat la insulină. Acest lucru înseamnă că nu pot utiliza eficient glucoza pentru energie sau stocatare. Prin urmare, glucoza continuă să se acumuleze în sânge. Pancreasul dumneavoastră produce mai multă insulină pentru a încerca să compenseze nivelul crescut al glucozei din sânge. Aceasta se numește hiperinsulinemie.

Atâta timp cât pancreasul dumneavoastră poate produce suficientă insulină pentru a echilibra nivelul zahărului din sânge, acesta va rămâne într-un interval sănătos. Dacă celulele devin prea rezistente la insulină, aceasta duce la niveluri ridicate de glucoză în sânge (hiperglicemie).

În timp, hiperglicemia poate duce la prediabet și diabet de tip 2.

Afecțiunea este, de asemenea, asociată cu:

• Obezitate
• Boli cardiovasculare
• Boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice
• Sindrom metabolic
• Sindromul ovarelor polichistice (SOPC)

Pe cine afectează rezistența la insulină?

Rezistența la insulină poate afecta pe oricine – nu este obligatoriu să aveți diabet – și poate fi temporară (de exemplu, utilizarea medicamentelor steroizi pentru o perioadă scurtă de timp cauzează rezistență la insulină) sau cronică. Cei doi factori principali care par să contribuie la rezistența la insulină sunt excesul de grăsime corporală, în special în jurul abdomenului, și lipsa activității fizice.

Antecedentele familiale de rezistență la insulină (membri ai familiei cu prediabet, diabet de tip 2 și/sau SOPC) pot contribui, de asemenea, la rezistența la insulină.

Persoanele cu prediabet și diabet de tip 2 au, de obicei, rezistență la insulină. Persoanele cu diabet de tip 1 pot prezenta, de asemenea, rezistență la insulină.

Simptome și Cauze

Semnele de rezistență la insulină pot include acrocordoane (skin tags), pete de piele decolorate sau modificări ale greutății.

Care sunt simptomele rezistenței la insulină?

Dacă aveți rezistență la insulină, dar pancreasul dumneavoastră poate crește producția de insulină pentru a menține nivelul zahărului din sânge în limite normale, nu veți avea niciun simptom.

Dar, în timp, afecțiunea se poate agrava, iar celulele din pancreas care produc insulină se pot epuiza. În cele din urmă, pancreasul dumneavoastră nu poate produce suficientă insulină pentru a o compensa, ceea ce duce la creșterea zahărului din sânge.

Persoanele cu niveluri constant ridicate ale zahărului din sânge pot prezenta următoarele simptome:

• Pierdere inexplicabilă în greutate
• Oboseală
• Sete crescută
• Urinare frecventă
• Foame crescută
• Vedere încețoșată
• Infecții cu levuri

Multe persoane nu au simptome de prediabet, adesea timp de ani de zile. Prediabetul poate fi invizibil până când se transformă în diabet de tip 2. Unele persoane cu prediabet pot prezenta următoarele simptome:

• Piele întunecată în axilă sau pe spate și pe părțile laterale ale gâtului, numită acanthosis nigricans
• Acrocordoane (skin tags)
• Modificări oculare care pot duce la retinopatie diabetică

Dacă prezentați oricare dintre aceste simptome, este important să consultați un medic specialist.

Ce cauzează rezistența la insulină?

Oamenii de știință mai au multe de descoperit despre modul exact în care se dezvoltă. Până acum, au identificat mai multe gene care fac o persoană mai mult sau mai puțin susceptibilă de a dezvolta rezistență la insulină. Medicii știu, de asemenea, că creșterea în greutate o poate agrava, iar pierderea în greutate poate ajuta la îmbunătățirea ei. Alți factori și afecțiuni pot provoca diferite grade ale afecțiunii.

Cauze dobândite ale rezistenței la insulină

Cauzele dobândite ale afecțiunii, adică nu vă nașteți cu cauza, includ:

• Excesul de grăsime corporală: Oamenii de știință cred că obezitatea este o cauză principală a rezistenței la insulină. Excesul de grăsime din burtă și din jurul organelor (grăsime viscerală) crește în special riscul.
• Inactivitate fizică: Mișcarea și exercițiile fizice fac corpul mai sensibil la insulină. Exercițiile fizice construiesc, de asemenea, mușchi care pot absorbi glucoza din sânge. Lipsa activității fizice poate duce la afecțiune.
• Alegerea alimentelor: O dietă cu alimente foarte procesate, bogate în carbohidrați și grăsimi saturate, a fost legată de afecțiune.
• Anumite medicamente: Steroizii, medicamentele pentru tensiunea arterială, tratamentele HIV și alte medicamente pot provoca rezistență la insulină.

Tulburări hormonale care pot provoca rezistență la insulină

Problemele cu anumiți hormoni pot afecta cât de bine folosește corpul insulina. Tulburările hormonale care pot provoca rezistență la insulină includ:

• Sindromul Cushing: Această afecțiune rară apare atunci când există cortizol suplimentar în corp. Excesul de cortizol poate contracara efectele insulinei, provocând afecțiunea.
• Acromegalie: Aceasta este o afecțiune foarte rară, dar gravă, care apare atunci când aveți niveluri ridicate de hormon de creștere (GH). Nivelurile ridicate de GH pot duce la rezistență la insulină.
• Hipotiroidism: Aceasta înseamnă că tiroida dumneavoastră este subactivă și nu produce suficient hormon tiroidian. Provoacă încetinirea metabolismului, ceea ce poate duce la rezistență la insulină.

Afecțiuni genetice care cauzează rezistență la insulină

Anumite tulburări genetice moștenite – afecțiuni cu care vă nașteți – pot provoca afecțiunea din diverse motive. Acestea sunt rare, dar includ sindromul de rezistență la insulină de tip A și sindromul Donohue.

Alte afecțiuni moștenite care o pot provoca includ:

• Distrofie miotonică: Aceasta este o formă de distrofie musculară care afectează mușchii, ochii și organele sistemului endocrin.
• Sindromul Alström: Această afecțiune provoacă obezitate și diabet de tip 2. Provoacă, de asemenea, pierderea vederii și auzului, cardiomiopatie dilatată și statură mică.
• Sindromul Werner: O afecțiune care provoacă îmbătrânire accelerată (progerie). Afectează multe aspecte ale corpului dumneavoastră, inclusiv rezistența la efectele insulinei.
• Lipodistrofie moștenită: Aceasta este o afecțiune în care corpul dumneavoastră nu folosește și nu stochează corect grăsimea.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată rezistența la insulină?

Rezistența la insulină este dificil de diagnosticat deoarece nu există teste de rutină pentru aceasta. Atâta timp cât pancreasul dumneavoastră produce suficientă insulină pentru a compensa rezistența, nu veți avea niciun simptom.

Medicul dumneavoastră specialist va lua în considerare mai mulți factori atunci când vă evaluează pentru afecțiune. Acestea ar putea include:

• Istoricul dumneavoastră medical
• Istoricul familial
• Examenul fizic
• Semne și simptome

Ce teste vor fi efectuate pentru a evalua rezistența la insulină?

Medicul dumneavoastră specialist poate solicita următoarele analize de sânge pentru a diagnostica afecțiunea:

• Test de glucoză. O glucoză plasmatică à jeun (FPG) sau un test de glucoză din sânge poate depista prediabetul, diabetul de tip 2 sau diabetul gestațional.
• Test A1c. Acest test dezvăluie nivelul mediu al glucozei din sânge din ultimele trei luni.
• Panel lipidic. Acesta este un grup de teste care măsoară lipide specifice din sângele dumneavoastră.

Management și Tratament

Cum este tratată rezistența la insulină?

Nu toți factorii care contribuie la afecțiune pot fi tratați, cum ar fi factorii genetici și vârsta. Din acest motiv, modificările stilului de viață sunt tratamentul primar pentru rezistența la insulină. Modificările stilului de viață includ:

• Consumul de alimente nutritive. Medicul dumneavoastră specialist vă poate recomanda să reduceți carbohidrații și grăsimile nesănătoase. Asta ar putea însemna să mâncați mai puțin zahăr, carne roșie și amidon procesat. În schimb, este probabil să vă recomande să mâncați mai multe alimente integrale, cum ar fi legume, fructe și cereale integrale. Pentru proteine, ar putea sugera mai mult pește și carne de pasăre slabă.
• Activitate fizică. Obținerea unor cantități regulate de activitate fizică de intensitate moderată poate ajuta. Ajută la creșterea utilizării energiei glucozei și îmbunătățește sensibilitatea musculară la insulină.
• Pierderea excesului de greutate. În unele cazuri, pierderea în greutate poate îmbunătăți rezistența la insulină. Medicul dumneavoastră specialist vă poate sugera strategii pentru pierderea în greutate.

În timp, aceste modificări ale stilului de viață pot:

• Reduce rezistența la insulină
• Reduce nivelul glucozei din sânge
• Scădea tensiunea arterială
• Scădea nivelul trigliceridelor și al colesterolului LDL („rău”)
• Crește nivelul colesterolului HDL („bun”)

Medicul dumneavoastră specialist vă poate trimite la un specialist, cum ar fi un dietetician sau un endocrinolog. Aceștia vor colabora cu dumneavoastră pentru a elabora un plan de tratament individualizat.

Ce medicamente sunt utilizate pentru a trata rezistența la insulină?

În prezent, nu există medicamente care să trateze afecțiunea în mod specific. Medicul dumneavoastră specialist poate prescrie medicamente pentru a trata afecțiunile coexistente. Câteva exemple includ:

• Medicamente pentru tensiunea arterială
• Metformin pentru diabet sau prediabet
• Statine pentru a reduce colesterolul LDL

Pot inversa rezistența la insulină?

Afecțiunea are mai multe cauze și factori care contribuie, și nu toate cauzele sunt reversibile. Dar schimbările stilului de viață pot face o diferență. Consumul de alimente nutritive, exercițiile fizice regulate și pierderea excesului de greutate pot reduce rezistența la insulină. Discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre ce puteți face pentru a o gestiona cel mai bine.

Cum poate afecta dieta rezistența la insulină?

Ceea ce mâncați poate avea un impact mare asupra nivelului zahărului din sânge și al insulinei. Indicele glicemic (IG) este un instrument care vă poate ajuta să determinați ce alimente au cel mai mare impact asupra nivelului zahărului din sânge.

Alimentele cu IG ridicat au, în general, mulți carbohidrați și/sau zahăr. Acestea fac ca zahărul din sânge să crească rapid și necesită multă insulină pentru a readuce zahărul din sânge înapoi. Veți dori să evitați băuturile bogate în zahăr, cum ar fi sucurile și sucurile obișnuite, și să evitați să mâncați cantități excesive din următoarele alimente:

• Pâine albă
• Cartofi
• Cereale pentru micul dejun
• Prăjituri și biscuiți
• Fructe precum pepene verde și curmale

Alimentele cu IG scăzut provoacă o creștere mai constantă a zahărului din sânge. Pancreasul dumneavoastră nu trebuie să muncească la fel de mult pentru a elibera insulină. Consumul de alimente care sunt mai jos pe indicele glicemic este, în general, mai bun pentru persoanele cu rezistență la insulină:

• Fasole și leguminoase
• Fructe precum mere și fructe de pădure
• Legume non-amidonoase, cum ar fi sparanghelul, conopida și legumele cu frunze verzi
• Nuci
• Lactate, pește și carne

Discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră specialist înainte de a face modificări extreme ale tiparelor dumneavoastră alimentare.

Prevenție

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea rezistenței la insulină?

Anumiți factori de risc genetici și de stil de viață fac mai probabilă dezvoltarea rezistenței la insulină sau prediabetului. Factorii de risc includ:

• A avea supraponderalitate sau obezitate, în special exces de grăsime în jurul abdomenului
• A avea vârsta de 45 de ani sau mai mult
• O rudă de gradul întâi (părinte biologic sau frate/soră) cu diabet
• A fi sedentar
• Anumite afecțiuni de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială și nivelul ridicat al colesterolului
• Un istoric de diabet gestațional
• Un istoric de boli de inimă sau accident vascular cerebral
• A avea o tulburare de somn, cum ar fi apneea în somn
• Fumatul

Este posibil să aveți un risc mai mare de a o dezvolta dacă sunteți:

• De culoare neagră
• Hispanic/Latino
• Asiatic
• Din Orientul Mijlociu

Nu puteți schimba anumiți factori de risc pentru rezistența la insulină, cum ar fi istoricul familial sau vârsta. Dar puteți încerca să reduceți șansele de a o dezvolta menținând o greutate sănătoasă pentru dumneavoastră și făcând exerciții fizice în mod regulat.

Prognoză

Care este prognoza pentru rezistența la insulină?

Dacă aveți afecțiunea, întrebați medicul dumneavoastră specialist despre ce vă puteți aștepta și cum o puteți gestiona cel mai bine.

Ceea ce vă puteți aștepta depinde de mai mulți factori, inclusiv:

• Cauza rezistenței la insulină
• Severitatea rezistenței la insulină
• Cât de bine dumneavoastră și medicul dumneavoastră specialist puteți gestiona afecțiunea

Oamenii pot avea rezistență ușoară la insulină care nu se transformă niciodată în prediabet sau diabet de tip 2. Oamenii pot avea, de asemenea, rezistență la insulină care este reversibilă sau gestionabilă cu modificări ale stilului de viață.

Care sunt complicațiile rezistenței la insulină?

Complicațiile pot apărea atunci când afecțiunea nu este gestionată. Complicațiile posibile includ:

• Diabet de tip 2
• Sindrom metabolic
• Boli de inimă

Nu toată lumea care are rezistență la insulină va avea complicații. Dacă ați fost diagnosticat cu aceasta, este important să încercați să preveniți aceste complicații. Asigurați-vă că vă consultați medicul dumneavoastră specialist în mod regulat și urmați planul de tratament.

Când ar trebui să consult un medic specialist despre rezistența la insulină?

Dacă ați fost diagnosticat cu afecțiunea, este important să vă consultați medicul dumneavoastră specialist în mod regulat. Acesta va verifica pentru a se asigura că nivelul zahărului din sânge se află într-un interval sănătos și că tratamentul dumneavoastră funcționează.

Dacă prezentați simptome de zahăr ridicat în sânge sau prediabet, contactați medicul dumneavoastră specialist. Acesta poate efectua teste simple pentru a vă verifica nivelul zahărului din sânge.

Dacă aveți antecedente familiale de diabet sau rezistență la insulină, discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre riscul dumneavoastră de a o dezvolta.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Dacă primiți un diagnostic, ar putea fi util să-i puneți medicului dumneavoastră specialist următoarele întrebări:

• Ce cauzează rezistența mea la insulină?
• Care este riscul meu de a dezvolta prediabet sau diabet de tip 2?
• Există vreun medicament pe care îl pot lua?
• Ar trebui să consult un specialist pentru această afecțiune?

Întrebări frecvente

1. Pot preveni rezistența la insulină? Da, prin menținerea unei greutăți sănătoase, o dietă echilibrată și activitate fizică regulată.

2. Cum știu dacă am rezistență la insulină? Uneori nu există simptome. Medicul specialist poate recomanda teste de sânge, mai ales dacă aveți factori de risc precum obezitatea sau antecedente familiale de diabet.

3. Ce se întâmplă dacă nu tratez rezistența la insulină? Netratată, rezistența la insulină poate duce la prediabet, diabet de tip 2, boli de inimă și alte probleme de sănătate.

Este important să discutați cu un medic specialist pentru a înțelege mai bine rezistența la insulină și opțiunile de tratament disponibile.