Regurgitarea Valvei Pulmonare

Regurgitarea pulmonară determină scurgerea sângelui înapoi prin valva pulmonară. Aceasta perturbă fluxul normal de sânge prin inimă. Dacă scurgerea este suficient de mare, poate duce la insuficiență cardiacă.

Ce este regurgitarea valvei pulmonare?

Regurgitarea valvei pulmonare apare atunci când valva pulmonară din inimă nu se etanșează complet între bătăile inimii. Acest lucru permite sângelui să se scurgă în direcția greșită prin valvă.

Când scurgerea este mică, de obicei nu provoacă probleme. Cu toate acestea, atunci când regurgitarea pulmonară este moderată sau severă, aceasta poate afecta ventriculul drept și poate provoca insuficiență cardiacă dreaptă. Alte denumiri pentru această afecțiune includ insuficiență pulmonară, regurgitare pulmonară sau regurgitare a valvei pulmonare.

Cum afectează această afecțiune organismul meu?

Inima ta are patru camere și patru valve care gestionează fluxul de sânge prin ele. Valva pulmonară este a doua valvă prin care trece sângele în inimă și este locul unde sângele iese din ventriculul drept. După ce trece prin valva pulmonară, sângele trece prin arterele pulmonare către plămâni, unde absoarbe oxigen și eliberează dioxid de carbon.

Când ai regurgitare pulmonară, nu tot sângele pompat din ventriculul drept ajunge la plămâni. O parte din el curge înapoi și reintră în ventriculul drept. Acest lucru face ca ventriculul drept să pompeze mai puternic, încercând să compenseze și să forțeze sângele suplimentar afară. În timp, acest efort suplimentar întinde și deteriorează ventriculul drept și provoacă insuficiență cardiacă dreaptă.

Cât de frecventă este această afecțiune?

Regurgitarea pulmonară este extrem de frecventă, apărând la între 30% și 75% din populație (unele surse sugerează că este chiar mai mare). Cu toate acestea, scurgerea este aproape întotdeauna prea mică pentru a provoca simptome. Majoritatea oamenilor nu știu niciodată că o au, decât dacă fac un test care o poate detecta.

Regurgitarea pulmonară moderată până la severă poate apărea, de asemenea, din multe motive. Deoarece există atât de multe cauze potențiale, este greu de știut cât de frecvent apar formele mai severe ale bolii.

Pe cine afectează regurgitarea pulmonară?

Cele mai ușoare forme de regurgitare pulmonară apar la persoane de toate vârstele. Formele moderate și severe tind să apară în diferite etape ale vieții:

• Adulți tineri: Când regurgitarea pulmonară apare la adulții tineri, este de obicei din cauza unei afecțiuni cardiace congenitale (o problemă cu care s-au născut) pe care au reparat-o chirurgical mai devreme în viață.
• Adulți în vârstă: Adulții peste 75 de ani au mai multe șanse să aibă hipertensiune pulmonară (tensiune arterială crescută în vasele de sânge ale plămânilor). Această afecțiune poate provoca sau agrava regurgitarea pulmonară.

Simptomele și Cauzele

Simptomele regurgitării pulmonare

Majoritatea persoanelor cu regurgitare pulmonară au o scurgere prea mică pentru a provoca simptome. Scurgerile moderate sau severe sunt mai susceptibile de a provoca simptome, multe dintre ele fiind similare cu cele observate în insuficiența cardiacă. Acestea includ:

• Scurtarea respirației (dispnee).
• Oboseală.
• Senzație de amețeală sau confuzie.
• Leșin.
• Palpitații cardiace.
• Umflarea abdomenului sau a picioarelor și a tălpilor.

Când aveți regurgitare pulmonară împreună cu sau din cauza unei alte afecțiuni, puteți avea și alte simptome. Aceste simptome depind de cealaltă afecțiune.

Ce cauzează afecțiunea?

Există multe cauze potențiale ale regurgitării pulmonare. Unele dintre ele includ:

• Boala cardiacă reumatismală. Infecțiile bacteriene netratate pot provoca febră reumatică, care poate afecta valvele inimii și poate provoca boli cardiace reumatismale. Aceasta este mai frecventă în țările în curs de dezvoltare.
• Hipertensiunea pulmonară. Aceasta este tensiunea arterială crescută în vasele de sânge ale plămânilor. Presiunea ridicată asupra acestor vase se poate extinde până la locul unde artera pulmonară iese din inimă. Această presiune ridicată întinde atât artera, cât și valva, provocând scurgerea valvei.
• Tulburări genetice. Regurgitarea pulmonară apare frecvent la persoanele cu afecțiuni moștenite, cum ar fi sindromul Marfan.
• Tumori carcinoide. Acest cancer neobișnuit tinde să crească lent și de obicei începe undeva în tractul digestiv. Poate provoca acumularea de țesut carcinoid în interiorul inimii, interferând cu fluxul sanguin.
• Endocardită. Aceasta este inflamația căptușelii interioare a inimii. Această inflamație apare din cauza infecțiilor. Persoanele care au nevoie de dializă și porturi permanente pentru medicamente intravenoase (IV) au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune și este, de asemenea, mai frecventă în cazul consumului de droguri injectabile recreaționale.
• Leziuni. În cazuri rare, o leziune la nivelul pieptului poate afecta valva pulmonară.
• Probleme congenitale. O tulburare congenitală este o problemă pe care o ai când te naști. Exemple în acest sens includ nașterea cu tetralogia Fallot (Fallow rimează cu „marshmallow”), fără o valvă pulmonară sau cu stenoză pulmonară congenitală (o valvă neobișnuit de îngustă).
• Proceduri medicale. Intervențiile chirurgicale sau alte tratamente pentru probleme cardiace congenitale, cum ar fi tetralogia Fallot sau stenoza pulmonară, pot duce uneori la regurgitare pulmonară ani mai târziu.
• Idiopatică. Aceasta înseamnă că cauza este necunoscută.

Este contagioasă?

Regurgitarea pulmonară nu este contagioasă. Cu toate acestea, se poate întâmpla din cauza infecțiilor contagioase care se răspândesc în inimă sau provoacă boli cardiace reumatismale.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată?

Diagnosticarea regurgitării pulmonare poate fi dificilă, în funcție de severitatea problemei și de simptomele dumneavoastră. De obicei, implică o combinație între un examen fizic și imagistică de testare diagnostică. Un examen fizic implică de obicei ca un medic specialist să facă următoarele:

• Privirea: Unele dintre simptomele regurgitării pulmonare, cum ar fi umflarea abdomenului sau a picioarelor inferioare, sunt vizibile.
• Simțirea: Un medic specialist poate simți umflarea de pe picioare sau abdomen, ca parte a acestui test. De asemenea, vă poate pune să stați într-un anumit unghi și apoi să vă apese pe burtă, căutând o umflătură în venele jugulare din gât. Această schimbare se întâmplă atunci când venele jugulare sunt sub prea multă presiune din cauza unor probleme, cum ar fi hipertensiunea pulmonară.
• Ascultarea: Folosind un stetoscop, un medic specialist poate asculta sunetul inimii tale. La niveluri moderate sau severe, regurgitarea pulmonară provoacă un murmur cardiac. Acestea sunt sunete neobișnuite care apar odată cu bătăile inimii din cauza sângelui care se mișcă într-un mod în care nu ar trebui. Aceasta este, de asemenea, o modalitate pentru un medic specialist de a prinde această afecțiune în timpul unui examen fizic anual (cunoscut și sub denumirea de control de sănătate) înainte de a provoca simptome.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica această afecțiune?

Testele pe care cel mai probabil va trebui să le faceți pentru a diagnostica această afecțiune includ:

• Electrocardiogramă (ECG sau EKG).
• Radiografie toracică.
• Ecocardiogramă.

În cazuri severe, medicul specialist poate solicita aceste teste:

• Cateterizare cardiacă dreaptă.
• Rezonanță magnetică cardiacă (RMN).

Management și Tratament

Cum este tratată și există un tratament?

Regurgitarea pulmonară este de obicei tratabilă și, în funcție de cauză, este adesea posibil să o vindeci. Cu toate acestea, de obicei nu are nevoie de tratament decât dacă este severă, provoacă simptome sau ambele. Când este severă, dar nu provoacă simptome, scopul este de a preveni agravarea și provocarea de daune permanente părții drepte a inimii.

Ce medicamente și tratamente sunt utilizate?

Când regurgitarea pulmonară apare din cauza unei alte afecțiuni, primul pas este de obicei tratarea sau vindecarea acelei afecțiuni. Acest lucru oprește adesea regurgitarea sau cel puțin reduce dimensiunea scurgerii, astfel încât să provoace mai puține probleme și simptome.

Dacă acest lucru nu este suficient pentru a opri regurgitarea, scopul se schimbă în tratarea directă a acesteia. Tratarea și vindecarea regurgitării pulmonare implică ambele înlocuirea valvei în sine. Acest lucru se poate întâmpla în două moduri diferite:

• Chirurgie. Folosind această abordare, un chirurg poate accesa direct inima și poate înlocui valva. Valvele de înlocuire pot proveni de la un donator uman sau sunt biosintetice (o combinație de materiale artificiale și țesut viu, de obicei de la porci sau vaci).
• Înlocuirea transcateter a valvei pulmonare (TPVR). Această procedură înlocuiește valva din interior folosind un dispozitiv cateter. Pentru a face acest lucru, un medic specialist face o incizie peste un vas de sânge major (de obicei unul din gât sau coapsa superioară) și introduce cateterul. Apoi, aceștia direcționează acest dispozitiv lung, în formă de tub, până la inimă, unde poziționează vârful peste valva existentă. Odată acolo, aceștia extind noua valvă, care zdrobește valva veche, defectuoasă, dedesubt. Valvele de înlocuire sunt de obicei biosintetice și durează până la 15 ani.

Tratarea acestei afecțiuni implică, de asemenea, de obicei tratarea simptomelor care vă provoacă cele mai multe probleme. Aceste medicamente vă ajută de obicei corpul să scape de excesul de lichid, îmbunătățesc circulația prin relaxarea vaselor de sânge sau ajută la controlul sau prevenirea ritmurilor cardiace neregulate (aritmii). Medicamentele vă pot ajuta, de asemenea, simptomele dacă nu puteți face o intervenție chirurgicală din orice motiv, dar nu pot vindeca această afecțiune de unul singur.

Dacă aveți o valvă de înlocuire care nu este biosintetică, este posibil să fie nevoie să luați medicamente de subțiere a sângelui pentru tot restul vieții. Aceste medicamente împiedică coagularea sângelui în jurul valvei. Acest lucru ajută la prevenirea sau reducerea riscului de probleme, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau embolia pulmonară.

Complicații/efecte secundare ale tratamentului

Tratarea acestei afecțiuni cu TPVR are o rată mare de succes. Aproximativ 94% până la 98% dintre procedurile TPVR au succes. Complicațiile TPVR sunt, de asemenea, rare, apărând în 3% până la 6% din cazuri (cele mai frecvente complicații sunt compresia arterei coronare sau endocardita cauzată de o infecție).

Alte posibile efecte secundare sau complicații ale acestor tratamente și proceduri includ:

• Ritmuri cardiace neregulate (aritmii).
• Infecții în jurul locului chirurgical.
• Scurgeri în jurul exteriorului valvei.
• Necesitatea unei înlocuiri pentru o valvă de înlocuire.
• Efecte secundare sau complicații ale medicamentelor (acestea sunt foarte specifice medicamentelor pe care le luați, așa că medicul specialist este cea mai bună persoană pentru a vă spune mai multe despre acestea).

Cum să am grijă de mine/gestionez simptomele?

Deoarece această afecțiune poate arăta ca multe alte probleme cardiace – unele dintre ele punând viața în pericol – nu ar trebui să încercați să vă autodiagnosticați și să o tratați. Dacă suspectați că aveți această problemă, ar trebui să consultați un medic specialist cât mai curând posibil. Aceștia pot stabili dacă aveți această afecțiune și vă pot oferi opțiuni de tratament.

Cât de curând după tratament mă voi simți mai bine și cât durează recuperarea după acest tratament?

Timpul de recuperare pentru această afecțiune depinde de metoda de tratament. Intervenția chirurgicală nu este cel mai frecvent tratament și are cel mai lung timp de recuperare. Persoanele care fac o intervenție chirurgicală pentru regurgitarea pulmonară durează de obicei săptămâni sau luni pentru a se recupera. Timpul de recuperare pentru TPVR este mult mai scurt și ar trebui să începeți să vă simțiți mai bine în câteva zile.

Prevenție

Cum pot preveni acest lucru?

Deoarece regurgitarea pulmonară se întâmplă în mod imprevizibil, prevenirea ei este imposibilă. Acest lucru este valabil mai ales atunci când se întâmplă din cauza afecțiunilor pe care le-ai avut când te-ai născut. Tot ce poți face este să-ți reduci riscul evitând situațiile sau afecțiunile care te-ar putea face să o dezvolți.

Cum îmi pot reduce riscul?

Singura modalitate de a reduce riscul de a dezvolta regurgitare pulmonară este de a evita infecțiile care o pot provoca. Asta înseamnă să tratați orice infecție, mai ales cele precum amigdalita streptococică, cât mai curând posibil. Acest lucru previne transformarea infecției în boală cardiacă reumatismală sau răspândirea și afectarea directă a inimii.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru această afecțiune?

Majoritatea persoanelor cu regurgitare pulmonară au doar o cantitate ușoară sau urmă de scurgere prin valvă. Pentru ei, perspectiva este bună, iar durata lor de viață ar trebui să fie aceeași cu cea a persoanelor fără această afecțiune.

Scurgerea moderată are, de asemenea, de obicei o perspectivă bună, cu tratament și diagnostic precoce. Acest lucru este valabil mai ales atunci când există o cauză de bază care este curabilă sau reversibilă.

În cazul scurgerilor severe, perspectiva depinde puternic de cât timp durează până când sunt diagnosticate și tratate. În general, diagnosticarea și tratamentul precoce vă sporesc șansele de a vindeca această afecțiune sau cel puțin de a o trata, astfel încât să îi puteți minimiza efectele. Medicul dumneavoastră specialist vă poate spune care este perspectiva dumneavoastră și ce puteți face pentru a îmbunătăți această perspectivă.

Cât durează această afecțiune?

Regurgitarea pulmonară este de obicei o afecțiune de-a lungul vieții, cu excepția cazului în care este vindecată cu tratament.

Când mă pot întoarce la serviciu/școală?

Majoritatea persoanelor care fac TPVR trebuie să rămână în spital doar patru sau cinci zile, iar majoritatea se pot întoarce la serviciu imediat după aceea. Dacă faceți o intervenție chirurgicală pentru TPVR, recuperarea și revenirea la rutina dumneavoastră pot dura săptămâni sau chiar luni. Medicul dumneavoastră specialist este cea mai bună persoană care să vă spună când vă puteți întoarce la serviciu, la școală sau la rutina dumneavoastră obișnuită.

Este fatală această afecțiune?

Regurgitarea pulmonară nu este fatală de la sine. În schimb, provoacă alte afecțiuni care devin potențial fatale în timp. De aceea, diagnosticarea și tratamentul precoce sunt atât de importante.

Cum să trăiești cu

Cum am grijă de mine?

Medicul dumneavoastră specialist este cea mai bună persoană care să vă spună ce puteți și ar trebui să faceți pentru a vă gestiona simptomele și a avea grijă de dumneavoastră. În general, ar trebui să faceți următoarele:

• Luați-vă medicamentele. Aceasta include luarea medicamentelor prescrise conform instrucțiunilor, nu doar când vă amintiți sau nu vă simțiți bine.
• Consultați-vă medicul specialist. Medicul dumneavoastră specialist va programa probabil vizite de urmărire pentru a vă monitoriza starea, chiar dacă nu aveți o procedură de reparare a acesteia. Consultarea acestora conform recomandărilor vă poate ajuta să depistați semnele incipiente de complicații sau probleme.
• Nu vă forțați prea mult. Medicul dumneavoastră specialist vă poate cere să vă limitați activitatea. Această îndrumare vă poate ajuta să evitați să puneți prea multă presiune asupra inimii, ceea ce vă poate agrava simptomele sau starea.
• Acordați atenție modului în care vă simțiți. Urmărirea corpului și a simptomelor vă poate ajuta să depistați semnele incipiente ale problemelor și să obțineți tratament înainte ca această afecțiune să provoace probleme permanente.

Când ar trebui să sun sau să-mi consult medicul specialist?

Dacă simptomele dumneavoastră revin sau se modifică în mod neașteptat, ar trebui să vă sunați medicul specialist. Acest lucru este valabil mai ales atunci când modificările se întâmplă brusc sau când simptomele încep să interfereze cu rutina și activitățile dumneavoastră obișnuite.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Ar trebui să mergeți la spital dacă aveți oricare dintre următoarele simptome, care pot apărea și în cazul insuficienței cardiace, al atacurilor de cord sau al altor probleme cardiace periculoase:

• Scurtarea respirației (dispnee).
• Amețeli repetate sau dacă leșinați în mod neașteptat.
• Palpitații cardiace.
• Umflături noi în abdomen sau în picioarele și picioarele inferioare.

Întrebări frecvente

• Regurgitarea valvei pulmonare este întotdeauna gravă? Nu, în majoritatea cazurilor, scurgerea este foarte mică și nu provoacă probleme.

• Pot face exerciții fizice dacă am regurgitare a valvei pulmonare? Depinde de severitatea regurgitării și de simptomele tale. Consultă-te cu medicul specialist pentru recomandări personalizate.

• Cât de des ar trebui să merg la control dacă am regurgitare a valvei pulmonare? Medicul specialist va stabili frecvența controalelor în funcție de severitatea afecțiunii tale.

Consultați un medic specialist pentru informații personalizate și tratament adecvat.