Răgușeala

Răgușeala (disfonia) este starea în care vocea sună aspru, răgușit, forțat sau șoptit. Răgușeala poate afecta volumul vorbirii sau tonalitatea vocii (cât de înaltă sau joasă sună vocea). Multe lucruri cauzează răgușeala, dar rareori este un semn al unei boli grave.

Este răgușeala o problemă frecventă?

Răgușeala este foarte frecventă. Aproximativ 1 din 3 persoane o va avea la un moment dat în viață. Afectează adesea persoanele care fumează și pe cele care își folosesc vocea profesional, cum ar fi profesorii, cântăreții și actorii, reprezentanții de vânzări și angajații centrelor de apel.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele răgușelii?

Următoarele simptome pot însemna că aveți răgușeală:

• Vocea sună ca și cum v-ar fi greu să vorbiți.
• Vocea sună răgușit sau șoptit.
• Vorbiți mai încet sau mai slab decât de obicei.
• Vocea sună mai înalt sau mai jos decât de obicei.

Când ar trebui să mă îngrijorez din cauza răgușelii?

Majoritatea cazurilor de răgușeală apar din cauza suprasolicitării vocii și dispar de la sine. Dar ar trebui să discutați cu un medic dacă vocea dvs. este răgușită timp de trei săptămâni sau mai mult sau dacă există alte semne îngrijorătoare. Contactați imediat un medic dacă observați că:

• Vă doare când vorbiți sau înghițiți.
• Vă este greu să respirați sau să înghițiți.
• Tușiți cu sânge.
• Aveți un nodul în gât.
• V-ați pierdut vocea.

Ce cauzează răgușeala?

Pentru a înțelege de ce răgușiți, vă poate ajuta să știți cum funcționează vocea. Puteți vorbi datorită pliurilor vocale (coardelor vocale) și laringelui (cutia vocală). Laringele este situat deasupra traheei - un tub lung care conectează laringele la plămâni.

Coardele vocale sunt două benzi de țesut din interiorul laringelui care se deschid și se închid. Când vorbiți, aerul din plămâni face ca coardele vocale să vibreze și să creeze unde sonore. Orice afectează coardele vocale și laringele vă poate face să sunați răgușit, inclusiv:

• Laringita. Aceasta este cea mai frecventă cauză a răgușelii. Se întâmplă atunci când alergiile, infecțiile respiratorii superioare sau infecțiile sinusurilor fac ca coardele vocale să se umfle.
• Folosirea vocii mai mult decât de obicei sau în moduri diferite. De exemplu, puteți deveni răgușit după ce ați ținut un discurs lung. Aclamațiile sau țipetele vă pot afecta vocea. La fel și vorbirea într-o tonalitate mai înaltă sau mai joasă decât tonalitatea dvs. normală.
• Vârsta. Coardele vocale devin subțiri și moi pe măsură ce îmbătrâniți, ceea ce vă poate afecta vocea.
• BRGE (reflux acid cronic). Cunoscut și sub numele de arsuri la stomac, BRGE apare atunci când acizii stomacului urcă în gât. Uneori, acizii pot ajunge până la coardele vocale, iar acest lucru este cunoscut sub numele de reflux laringofaringian (RLF).
• Hemoragie a corzilor vocale. Aceasta se întâmplă atunci când un vas de sânge de pe o coardă vocală se rupe, umplând țesuturile musculare cu sânge.
• Noduli, chisturi și polipi vocali. Nodulii, polipii și chisturile sunt excrescențe necanceroase pe coardele vocale.
• Paralizie a corzilor vocale. Paralizia corzilor vocale înseamnă că una sau ambele coarde vocale nu se deschid sau nu se închid așa cum ar trebui.
• Papilomatoză respiratorie recurentă (PRR/papilomatoză laringiană). Această afecțiune creează negi benigni (necanceroși) pe și în jurul coardelor vocale.
• Disfonie spasmodică. Această tulburare neurologică cronică a vorbirii schimbă modul în care sună vocea ta.
• Disfonie de tensiune musculară. Aceasta apare atunci când puneți prea mult stres pe coardele vocale și mușchii devin rigizi. Poate fi, de asemenea, rezultatul unei leziuni la nivelul gâtului, umerilor sau pieptului.
• Boli și tulburări neurologice. Dacă aveți un accident vascular cerebral sau boala Parkinson, afecțiunea dumneavoastră poate afecta partea creierului care controlează mușchii din laringe.
• Cancer. Cancerele, inclusiv cancerul laringian, cancerul pulmonar și cancerul de gât, vă pot face să sunați răgușit.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată răgușeala?

În funcție de simptomele dumneavoastră, medicul dumneavoastră curant vă poate trimite la un medic ORL, un medic specialist în tratarea afecțiunilor urechii, nasului și gâtului. După ce obține istoricul dumneavoastră medical și o listă cu medicamentele dumneavoastră, medicul vă poate pune următoarele întrebări:

• De cât timp sunteți răgușit?
• Simptomele au început brusc sau au apărut treptat?
• Ați avut o infecție respiratorie superioară recent?
• Aveți alte simptome?
• Fumați? Dacă da, de cât timp?
• Consumați alcool?

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica răgușeala?

Medicul vă va asculta vocea și vă va examina capul și gâtul pentru a depista noduli. Este posibil să efectueze următoarele teste:

• Laringoscopie.
• Videostroboscopie.
• Tomografie computerizată (CT).
• Rezonanță magnetică (RMN).
• Biopsie.

Management și Tratament

Care sunt tratamentele pentru răgușeală?

Tratamentul depinde de motivul pentru care sunteți răgușit:

Cauză	Tratament
Hemoragie a corzilor vocale sau disfonie de tensiune musculară.	Repaus vocal sau terapie vocală cu un logoped.
Răceli și infecții ale sinusurilor.	Medicamente eliberate fără prescripție medicală sau antibiotice pentru infecțiile bacteriene.
Laringita.	Antibiotice sau corticosteroizi.
BRGE.	Antiacide, inhibitori ai pompei de protoni și/sau modificări ale stilului de viață.
Noduli, chisturi și polipi vocali sau papiloame.	Intervenție chirurgicală și/sau terapie vocală.
Unele tipuri de cancer sau boli neurologice pot provoca răgușeală.	Dacă sunteți răgușit din cauza cancerului sau a problemelor neurologice, un medic specialist în aceste probleme va trata cauza de bază.

Prevenție

Poate fi prevenită răgușeala?

Uneori, răgușeala este legată de afecțiuni medicale pe care este posibil să nu le puteți preveni. Dar puteți preveni răgușeala având grijă de vocea dvs., mai ales dacă o folosiți zilnic pentru o perioadă lungă de timp (gândiți-vă la predare, cântat sau vorbit în public). Iată câteva sugestii:

• Renunțați la fumat (medicul dumneavoastră vă poate oferi resurse pentru a vă ajuta cu acest lucru). Stați departe de fumatul pasiv.
• Evitați băuturile care conțin alcool și/sau cafeină.
• Beți multă apă.
• Folosiți un umidificator.
• Evitați alimentele picante.
• Evitați activitățile care vă solicită vocea, cum ar fi vorbitul mult timp, vorbitul tare sau țipatul.
• Folosiți un dispozitiv de amplificare, cum ar fi un microfon sau un megafon, atunci când desfășurați activități care v-ar putea solicita vocea.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am răgușeală?

În general, vă puteți aștepta să vă recăpătați vocea după ce o odihniți sau primiți tratament pentru cauza de bază. Rareori, răgușeala este un simptom al unor boli grave, cum ar fi cancerul sau o tulburare neurologică.

Cum să trăiești cu răgușeală

Cum să am grijă de mine?

Dacă aveți răgușeală, respectarea instrucțiunilor medicului dumneavoastră este cea mai bună modalitate de a vă recăpăta vocea.

Când ar trebui să mă adresez medicului meu?

Ar trebui să vă contactați medicul dacă sunteți încă răgușit în ciuda tratamentului sau dacă observați că simptomele dumneavoastră se agravează.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Răgușeala este o problemă frecventă. Dacă aveți răgușeală, este posibil să doriți să-i adresați medicului dumneavoastră următoarele întrebări:

• De ce sunt răgușit?
• Este cauza o problemă medicală gravă?
• Ce tratamente îmi recomandați?
• Ce pot face pentru a avea grijă de mine?

Întrebări frecvente

• Cât timp durează, de obicei, răgușeala? De obicei, răgușeala cauzată de suprasolicitarea vocii sau de o infecție respiratorie dispare în una până la două săptămâni. Dacă durează mai mult de trei săptămâni, consultați un medic.
• Pot trata răgușeala acasă? Odihna vocală, hidratarea adecvată și utilizarea unui umidificator pot ajuta la ameliorarea răgușelii ușoare. Evitați fumatul și alcoolul, deoarece acestea pot irita coardele vocale.
• Când ar trebui să merg la un specialist ORL? Dacă răgușeala persistă mai mult de trei săptămâni, este însoțită de durere, dificultăți de respirație sau înghițire, tuse cu sânge sau un nodul la nivelul gâtului, ar trebui să consultați un medic ORL.

Pentru o evaluare corectă și un plan de tratament personalizat, vă recomandăm să consultați un medic specialist.