Rabdomioliză

Prezentare generală

Ce este rabdomioliza?

Rabdomioliza (pronunțat "rab-doe-my-ah-luh-zuhs") este o afecțiune care determină distrugerea (dezintegrarea) mușchilor, ceea ce duce la moartea țesutului muscular. Când se întâmplă acest lucru, componente toxice ale fibrelor musculare intră în sistemul circulator și ajung la rinichi. Acest lucru poate provoca leziuni renale.

Această afecțiune musculară periculoasă poate rezulta din suprasolicitare, traume, medicamente sau o afecțiune medicală preexistentă. Semnele și simptomele comune ale rabdomiolizei sunt slăbiciune musculară, rigiditate musculară, dureri musculare și o schimbare a culorii urinei.

Este posibil să auziți termenul "rabdo" pentru rabdomioliză.

Rabdomioliza poate pune viața în pericol, așa că, dacă observați oricare dintre aceste semne sau simptome, consultați imediat un medic specialist.

Cât de frecventă este rabdomioliza?

Rabdomioliza este relativ rară. În fiecare an, aproximativ 26.000 de persoane din Statele Unite dezvoltă această afecțiune.

Simptome și Cauze

Care sunt semnele și simptomele rabdomiolizei?

Semnele și simptomele rabdomiolizei includ:

• Umflarea mușchilor.
• Slăbiciune musculară.
• Mușchi sensibili și dureroși.
• Urină închisă la culoare, maro, roșie sau culoarea ceaiului.

Simptomele rabdomiolizei pot varia de la ușoare la severe. Simptomele apar de obicei la una până la trei zile după o leziune musculară, deși unele persoane pot să nu observe nici măcar dureri musculare.

Unele persoane experimentează, de asemenea:

• Deshidratare.
• Micșorarea cantității de urină.
• Greață.
• Pierderea cunoștinței.

Ce cauzează rabdomioliza?

Cauzele rabdomiolizei includ:

• Leziuni sau traume: O arsură severă (în special cele care acoperă o suprafață mare), electrocutarea sau o leziune prin zdrobire pot determina descompunerea rapidă a fibrelor musculare. O leziune prin zdrobire este una dintre cele mai frecvente cauze ale rabdomiolizei.
• Exerciții fizice de mare intensitate: Începerea prea rapidă a unui program de exerciții fizice poate duce la rabdomioliză atunci când mușchii nu au timp să se vindece după un antrenament intens.
• Deshidratare severă și supraîncălzire: Căldura provoacă o descompunere musculară mai rapidă. Rinichii dumneavoastră nu pot elimina deșeurile corpului fără o cantitate mare de lichide.
• Medicamente: Unele medicamente pot provoca descompunerea musculară, inclusiv medicamente antipsihotice, antidepresive și antivirale. Medicamentele statine pot duce, de asemenea, la rabdomioliză, mai ales atunci când tratează diabetul sau boala hepatică.
• Tulburări de consum de substanțe: Substanțele neprescrise, cum ar fi drogurile psihoactive, pot provoca deteriorarea musculară în anumite situații.
• Perioade lungi de inactivitate: Persoanele care cad, își pierd cunoștința și nu se pot ridica pentru o perioadă lungă de timp pot dezvolta rabdomioliză.
• Anumite afecțiuni medicale: Afecțiuni genetice, cum ar fi boala McArdle și distrofia musculară Duchenne, pot duce la rabdomioliză. De asemenea, anumite afecțiuni metabolice sau mitocondriale prezintă un risc mai mare de rabdomioliză.

Ce se întâmplă cu mușchii în timpul rabdomiolizei?

Rabdomioliza determină descompunerea și deteriorarea mușchilor. Acest lucru face ca componentele mușchilor să se scurgă în sistemul circulator (sânge), inclusiv cantități mari de:

• Potasiu.
• Fosfat.
• Mioglobină.
• Creatin kinază (CK).
• Urat.

Rinichii dumneavoastră sunt responsabili pentru eliminarea acestor componente din sânge, astfel încât să puteți scăpa de ele prin urină. În cantități mari, aceste componente musculare vă deteriorează rinichii. Dacă rinichii dumneavoastră nu pot elimina deșeurile corpului suficient de repede, poate apărea insuficiență renală. Acest lucru poate pune viața în pericol.

Poți moșteni rabdomioliza?

Nu puteți moșteni rabdomioliza. Anumite afecțiuni genetice pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune. Puteți dezvolta rabdomioliză dacă aveți o boală musculară moștenită, cum ar fi distrofia musculară.

Care sunt factorii de risc pentru rabdomioliză?

Rabdomioliza se poate întâmpla oricui. Cu toate acestea, este posibil să prezentați un risc mai mare de a dezvolta rabdomioliză dacă sunteți:

• Atlet de anduranță: Alergătorii de maraton, persoanele care participă la cursuri de spinning și alții care fac exerciții interval de mare intensitate au un risc mai mare de a face rabdomioliză. Activitățile ocazionale de anduranță nu provoacă această afecțiune. Riscul dumneavoastră crește dacă vă forțați prea mult fără să vă odihniți.
• Lucrând în medii fierbinți: Pompierii, muncitorii din turnătorii și alte persoane care lucrează în medii fierbinți care implică efort fizic intens pot dezvolta această afecțiune. Supraîncălzirea poate provoca rabdomioliză sau poate face ca aceasta să se întâmple mai ușor.
• În armată: Persoanele din armată, în special cele care se află în tabăra de pregătire sau urmează un antrenament intens, prezintă un risc crescut de a dezvolta rabdomioliză.
• Peste 65 de ani: Dacă aveți peste 65 de ani, este posibil să prezentați un risc mai mare de a cădea fără a vă putea ridica. Perioadele lungi de inactivitate pot duce la rabdomioliză.

Care sunt complicațiile rabdomiolizei?

Complicațiile rabdomiolizei includ:

• Leziuni renale sau insuficiență renală.
• Anomalii ale nivelului electroliților.
• Acidoză metabolică.
• Sindromul de compartiment.
• Coagulare intravasculară diseminată.

Rabdomioliza poate pune viața în pericol dacă nu este tratată rapid.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată rabdomioliza?

Medicul specialist va diagnostica rabdomioliza prin:

• Examinarea dumneavoastră și întrebări despre activitatea dumneavoastră fizică recentă, medicamentele prescrise și consumul de substanțe.
• Comandarea unui test de urină pentru a verifica nivelurile de mioglobină (o componentă a mușchilor descompuși) din urina dumneavoastră.
• Prelevarea unei probe de sânge pentru a măsura nivelurile de creatin kinază (CK), o proteină pe care mușchii o eliberează atunci când se descompun.

După un diagnostic de rabdomioliză, medicul dumneavoastră poate solicita un test de biopsie musculară. Pentru o biopsie musculară, medicul dumneavoastră va:

• Va amorți zona.
• Va preleva o mică probă din mușchiul dumneavoastră.
• Va trimite proba la un laborator pentru testare.

Medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea, un test de sânge pentru a vedea dacă aveți o afecțiune genetică care vă crește riscul de a dezvolta rabdomioliză.

Cum știu dacă am rabdomioliză?

Dacă aveți mușchi extrem de dureroși sau slabi la câteva zile după exerciții fizice, este posibil să aveți rabdomioliză. De asemenea, ar trebui să fiți atenți la umflarea mușchilor și la urina închisă la culoare. Dacă aveți aceste simptome, consultați imediat medicul dumneavoastră pentru a fi testat și tratat pentru rabdomioliză.

Management și Tratament

Cum este tratată rabdomioliza?

Tratamentul pentru rabdomioliză include terapie de susținere, cum ar fi:

• Administrarea de lichide și electroliți intravenos (printr-o venă). Aceste lichide intravenoase elimină toxinele din sistemul dumneavoastră. Este posibil să trebuiască să rămâneți în spital câteva zile pentru a primi aceste lichide.
• Participarea la kinetoterapie vă poate ajuta să vă întăriți mușchii după o perioadă inițială de repaus.
• Efectuarea dializei dacă aveți leziuni renale severe. Dializa extrage (elimină) o parte din sângele dumneavoastră, elimină toxinele și returnează sângele filtrat.

Există efecte secundare ale tratamentului?

Efectele secundare ale tratamentului ar putea include:

• Disconfort de la un IV în vena dumneavoastră.
• Mușchi dureroși sau slabi.
• Greață, vărsături sau dureri de cap cauzate de o scădere a tensiunii arteriale în timpul dializei.
• Oboseală.
• Infecții în jurul punctelor de inserție a acului IV.

Efectele secundare ale dializei dispar de obicei odată cu tratamentele repetate de dializă.

Cât de curând după tratament mă voi simți mai bine?

Dacă nu aveți complicații cauzate de rabdomioliză, este posibil să vă simțiți mai bine în câteva săptămâni. Repausul vă ajută să vă simțiți mai bine în timpul tratamentului. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să așteptați câteva săptămâni până la luni înainte de a relua din nou activitățile de exerciții fizice. Nu faceți exerciții fizice până când medicul dumneavoastră vă spune că este sigur.

Prevenție

Poate fi prevenită rabdomioliza?

Nu puteți preveni toate cauzele rabdomiolizei, mai ales dacă o afecțiune preexistentă sau un accident a cauzat-o.

Puteți reduce riscul de a dezvolta rabdomioliză indusă de exerciții fizice prin:

• Începerea unui program de exerciții fizice încet și ascultarea corpului dumneavoastră. Dacă vă simțiți deosebit de dureros sau obosit în timpul unui antrenament, opriți-vă și odihniți-vă. Nu vă forțați dincolo de limitele de siguranță.
• Menținerea hidratării și evitarea supraîncălzirii. Luați pauze la umbră dacă faceți activitate fizică pe căldură.
• Evitarea substanțelor care dau dependență, cum ar fi alcoolul și drogurile.
• Discutarea cu medicul dumneavoastră despre orice medicamente pe care le luați care vă pot crește riscul de a dezvolta rabdomioliză.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am rabdomioliză?

Dacă aveți simptome de rabdomioliză, ar trebui să consultați imediat un medic specialist. Rabdomioliza poate pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru recuperarea dumneavoastră.

Care este perspectiva pentru rabdomioliză?

Multe persoane se recuperează după tratamentul rabdomiolizei. Dar majoritatea oamenilor au o slăbiciune musculară persistentă timp de câteva săptămâni după leziune. În până la 50% din cazurile de rabdomioliză, persoanele experimentează leziuni renale acute. Unele persoane au nevoie de dializă pentru o perioadă lungă de timp dacă rinichii lor nu pot funcționa.

Veți putea face din nou exerciții fizice după ce medicul dumneavoastră vă va da undă verde. Asigurați-vă că vă ascultați corpul și evitați să vă suprasolicitați sau să vă forțați prea mult.

Viața cu rabdomioliză

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Dacă continuați să aveți dureri musculare, slăbiciune sau umflături la câteva zile după exerciții fizice, ar trebui să vă sunați imediat medicul. Rabdomioliza este o afecțiune gravă care necesită atenție medicală imediată.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

• Trebuie să rămân în spital pentru tratament?
• Cât timp va dura până când voi putea reveni la exerciții fizice?
• Cum pot avea grijă de corpul meu în timpul tratamentului?
• Rabdomioliza a provocat complicații la rinichii mei?

O notă generală

Rabdomioliza este o afecțiune gravă care poate pune viața în pericol fără tratament. Dacă observați semne sau simptome ale afecțiunii, consultați un medic specialist. Puteți reduce riscul de a dezvolta această afecțiune atunci când faceți exerciții fizice, ascultându-vă corpul. Dacă sunteți obosit, luați o pauză. Nu vă forțați prea mult. Rămâneți hidratat și răciți-vă corpul dacă lucrați la temperaturi calde. Rezultatul dumneavoastră va fi mai pozitiv dacă primiți un diagnostic și un tratament rapid.

Întrebări frecvente

1. Pot face exerciții fizice după ce am avut rabdomioliză? Da, dar numai după ce medicul specialist vă dă acordul. Începeți încet și evitați suprasolicitarea.

2. Cât durează recuperarea după rabdomioliză? Depinde de severitatea cazului. Majoritatea oamenilor se simt mai bine în câteva săptămâni, dar unii pot avea nevoie de mai mult timp.

3. Ce ar trebui să fac dacă am dureri musculare după un antrenament intens? Odihniți-vă, hidratați-vă bine și monitorizați-vă simptomele. Dacă durerea este severă, urina este închisă la culoare sau aveți alte simptome îngrijorătoare, consultați imediat un medic specialist.

Pentru informații suplimentare și un plan de tratament personalizat, vă recomandăm să consultați un medic specialist.