Pericardul
Pericardul este un sac umplut cu lichid care înconjoară inima și rădăcinile vaselor mari de sânge care se extind de la inimă. Afecțiunile care afectează pericardul includ pericardita, efuziunea pericardică și pericardita constrictivă. Simptomele problemelor pericardice includ dureri în piept, dificultăți de respirație și palpitații cardiace.
Pericardul
Prezentare generală
Ce este pericardul? Pericardul dumneavoastră este un sac protector, umplut cu lichid, care înconjoară inima și o ajută să funcționeze corect.
Pericardul acoperă, de asemenea, rădăcinile vaselor mari de sânge, pe măsură ce acestea se extind de la inimă. Acestea sunt cunoscute sub numele de "vasele mari" și includ:
- Aorta.
- Artera pulmonară principală.
- Venele pulmonare.
- Vena cavă superioară și inferioară.
Funcție
Care sunt funcțiile pericardului? Pericardul are mai multe funcții importante. Acestea includ:
- Protejarea inimii de forțele și presiunile externe.
- Menținerea inimii în poziție.
- Împiedicarea inimii de a se dilata prea mult și de a se umple cu prea mult sânge.
- Protejarea inimii de infecții.
- Asigurarea lubrifierii pentru a reduce frecarea dintre inimă și țesuturile înconjurătoare.
Anatomie
Unde este localizat pericardul? Pericardul dumneavoastră este situat în piept, unde înconjoară inima. Inima este situată în partea din față a pieptului, ușor spre stânga sternului. Dacă aveți dextrocardie, inima dumneavoastră este ușor spre dreapta sternului.
Care sunt straturile pericardului? Pericardul are două straturi principale:
-
Pericardul fibros: Acesta este stratul exterior, dur, al pericardului. Este format din țesut conjunctiv care împiedică inima să se dilate prea mult. Se atașează de vasele mari (în partea superioară a inimii) și de tendonul central al diafragmei (în partea inferioară a inimii). În partea din față a pieptului, ligamentele conectează acest strat la stern.
-
Pericardul seros: Acesta este stratul interior al pericardului. De fapt, este format din două straturi, descrise mai jos. Pericardul seros produce lichid pericardic care lubrifiază inima în timpul bătăilor.
Pericardul seros este format din două straturi:
- Stratul parietal al pericardului seros: Acesta este stratul exterior, ferm atașat de pericardul fibros. Nu există spațiu între ele.
- Stratul visceral al pericardului seros: Acesta este stratul cel mai interior al pericardului. Acoperă direct inima și rădăcinile vaselor mari. Porțiunea care acoperă inima este cunoscută și sub numele de epicard.
Cavitatea pericardică este spațiul dintre cele două straturi ale pericardului seros. Acest spațiu conține lichidul pericardic.
Afecțiuni și tulburări
Ce afecțiuni și tulburări afectează pericardul? Afecțiunile și tulburările care afectează pericardul includ:
- Pericardita: Inflamația pericardului. De obicei, este acută, dar poate fi și cronică.
- Pericardita constrictivă: O afecțiune în care pericardul devine prea gros sau rigid.
- Efuziunea pericardică: O acumulare de lichid (mai mult decât ar trebui să fie) în pericard.
- Tamponada cardiacă: O afecțiune periculoasă care apare atunci când lichidul se acumulează și pune presiune pe inimă. Această presiune externă asupra inimii o împiedică să se umple corect.
- Chisturile pericardice: Creșteri care pot să nu cauzeze probleme, dar uneori pot pune presiune pe inimă sau plămâni.
Ce se întâmplă dacă pericardul este deteriorat? În mod normal, pericardul este flexibil și elastic. Se poate dilata cu ușurință odată cu inima, pe măsură ce inima se umple cu sânge și apoi se contractă pentru a pompa sângele în corp. Afecțiunile și tulburările pericardice împiedică inima să se dilate așa cum ar trebui. Ca urmare, inima nu poate umple și pompa eficient sânge în restul corpului. Acest lucru poate duce la complicații periculoase, inclusiv insuficiență cardiacă și șoc cardiogen.
Care sunt simptomele problemelor pericardice? Simptomele depind de afecțiunea specifică, dar, în general, pot include:
- Durere în piept care se poate simți ascuțită sau poate radia către braț, spate sau gât. Durerea se poate agrava când tușiți, înghițiți, respirați adânc sau vă întindeți pe spate.
- Amețeli sau leșin.
- Tuse seacă.
- Bătăi rapide ale inimii (tahicardie) sau palpitații cardiace.
- Oboseală.
- Febră.
- Durere în spate, gât sau umăr.
- Dificultăți de respirație (dispnee).
- Umflături (edeme) în burtă sau picioarele inferioare.
- Dificultăți la înghițire (disfagie).
Ce teste diagnostichează problemele pericardice? Medicul dumneavoastră poate efectua unul sau mai multe dintre următoarele teste pentru a diagnostica problemele pericardice:
- Analize de sânge pentru a verifica infecțiile, afecțiunile sistemului imunitar și markerii de inflamație.
- Radiografie toracică.
- Tomografie computerizată cardiacă (CT).
- Ecocardiogramă (echo).
- Electrocardiogramă (ECG/EKG).
- Cateterism cardiac stâng și drept.
Care sunt tratamentele obișnuite pentru afecțiunile și tulburările pericardice? Tratamentul depinde de afecțiunea dumneavoastră și de severitatea acesteia. Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre opțiunile de tratament și urgența situației dumneavoastră. Unele opțiuni comune includ:
- Antibiotice sau medicamente antifungice: Tratează infecțiile subiacente care cauzează boli pericardice.
- Medicamente reumatologice: Tratează tulburările reumatologice subiacente, cum ar fi lupusul sau poliartrita reumatoidă, care pot provoca boli pericardice.
- Medicamente antiinflamatoare și medicamente imunologice: Reduc inflamația și umflarea.
- Diuretice: Elimină excesul de lichid din corp.
- Aspirație cu ac (pericardiocenteză): Elimină excesul de lichid din pericard.
- Pericardiectomie: Îndepărtează o parte sau tot pericardul.
- Chirurgie toracică video-asistată (VATS): Îndepărtează excesul de lichid din pericard.
Îngrijire
Cum pot avea grijă de pericardul meu? Urmarea unui stil de viață sănătos pentru inimă este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteți face. Afecțiuni precum atacurile de cord și insuficiența cardiacă pot provoca pericardită și efuziune pericardică. Deci, reducerea riscului de apariție a acestor afecțiuni vă poate ajuta, de asemenea, să vă mențineți pericardul sănătos.
Sfaturi pentru a urma un stil de viață sănătos pentru inimă includ:
- Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă.
- Faceți exerciții fizice în mod regulat, cu îndrumarea medicului dumneavoastră.
- Gestionați afecțiuni precum hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul.
- Luați-vă medicamentele conform prescripțiilor.
- Vizitați medicul dumneavoastră pentru controale anuale și respectați toate programările de urmărire.
Alte afecțiuni medicale și boli pot provoca probleme pericardice. Dacă aveți oricare dintre aceste diagnostice, discutați cu medicul dumneavoastră despre modul în care acestea vă pot afecta inima:
- Cancer.
- Boli imune cronice, cum ar fi lupusul, poliartrita reumatoidă și sclerodermia.
- HIV.
- Tulburări hormonale, cum ar fi hipotiroidismul și sindromul de hiperstimulare ovariană.
- Boală de rinichi.
- Tuberculoză.
Anumite proceduri și tratamente medicale pot provoca, de asemenea, probleme pericardice. Discutați cu medicul dumneavoastră despre riscul dumneavoastră de probleme pericardice după:
- Operație pe cord.
- Radioterapie.
În general, faceți tot ce puteți pentru a fi un partener activ în îngrijirea dumneavoastră medicală. Discutați cu medicul dumneavoastră despre riscurile dumneavoastră de boli cardiovasculare și despre cum le puteți reduce.
Întrebări frecvente
- Ce rol are lichidul pericardic? Lichidul pericardic lubrifiază inima, reducând frecarea în timpul bătăilor și permițând mișcarea liberă în interiorul sacului pericardic.
- Cât de grave sunt afecțiunile pericardului? Gravitatea variază. Unele, ca pericardita ușoară, se pot rezolva de la sine sau cu medicamente, în timp ce altele, ca tamponada cardiacă, necesită intervenție imediată.
- Pot trăi fără pericard? Da, se poate trăi fără pericard. Îndepărtarea pericardului (pericardiectomie) este uneori necesară în cazuri severe de pericardită constrictivă sau alte afecțiuni.
Nota: Informațiile prezentate aici sunt doar cu titlu informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Pentru orice probleme de sănătate, consultați întotdeauna un medic specialist.