Pedofobia (Frica de copii)

Prezentare generală

Ce este pedofobia?

Persoanele cu pedofobie dezvoltă o frică irațională de bebeluși și copii mici. Cuvântul pedofobie provine din "paida", cuvântul grecesc pentru copii. "Phobos" este cuvântul grecesc pentru frică.

O persoană care suferă de pedofobie poate lua măsuri extreme pentru a evita să fie în preajma copiilor mici. Chiar și gândul de a fi aproape de copii poate provoca anxietate și frică.

Ce este o fobie?

O fobie este o tulburare de anxietate care face ca o persoană să devină în mod nerezonabil temătoare de ceva ce nu-i va face rău. Pedofobia este o tulburare fobică specifică. O persoană devine speriată sau anxioasă în preajma unui lucru particular. În acest caz, este vorba de bebeluși și copii mici.

Câte persoane au pedofobie?

Este greu de știut cu exactitate câte persoane au o tulburare fobică specifică, cum ar fi pedofobia. Multe persoane pot păstra această teamă pentru ele sau pot să nu recunoască faptul că o au. Știm însă că aproximativ 1 din 10 adulți americani și 1 din 5 adolescenți se vor confrunta cu o tulburare fobică specifică la un moment dat în viață.

Care este diferența dintre pedofobie și pediofobie?

Poate fi ușor să confundați aceste două fobii, care au ortografii similare. Pediofobia este frica de păpuși sau de obiecte inanimate care arată real, iar pedofobia este frica de copii reali.

Oamenii pot suferi de ambele fobii, astfel încât o persoană care se teme de copii (pedofobie) se poate teme și de trăsăturile copilărești ale păpușilor (pediofobie), iar o persoană cu pediofobie poate avea și pedofobie.

Simptome și cauze

Cine este expus riscului de pedofobie?

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) care au nevoie ca lucrurile să fie îngrijite și ordonate pot dezvolta fobii specifice, cum ar fi pedofobia. Ei pot considera copiii ca fiind dezordonați și perturbatori. Se tem de haosul care vine adesea cu a fi în preajma copiilor mici.

Anumiți factori vă cresc riscul de a dezvolta o tulburare fobică specifică:

• Sex: Femeile sunt mai predispuse să aibă o fobie decât bărbații.
• Istoric familial: A crește cu un părinte sau cu o persoană dragă care are o fobie sau o tulburare de anxietate vă poate predispune la aceleași temeri sau la o fobie diferită.
• Genetică: Unele studii sugerează că o modificare genetică (cum ar fi o mutație genică) poate face ca oamenii să fie mai predispuși să aibă o tulburare de anxietate sau fobică.

Ce alte fobii sunt asociate cu pedofobia?

Este obișnuit să ai mai mult de o fobie. Fobiile sunt adesea legate între ele. De exemplu, o persoană cu frică de germeni (misofobie sau germofobie) poate considera copiii ca fiind mici purtători de germeni și poate dezvolta pedofobie. Și cineva care se teme de copiii mici poate dezvolta și o teamă de adolescenți (efebifobie).

Ce cauzează pedofobia?

O experiență dăunătoare sau negativă cu un bebeluș sau un copil vă poate face să vă temeți de copii. Această experiență neplăcută s-ar putea întâmpla în timpul copilăriei sau la maturitate.

Este posibil să aveți o experiență directă sau să fiți martor la un eveniment, cum ar fi:

• Abuz asupra copilului.
• Hărțuire, umilire, violență sau crize de furie extreme din partea unui copil.
• Moartea unui bebeluș sau a unui copil.
• Pierderea sarcinii, cum ar fi un avort spontan sau o naștere a unui făt mort.

De ce se tem persoanele cu pedofobie?

Pedofobia afectează pe toată lumea în mod diferit. S-ar putea să:

• Fiți capabil să fiți în preajma copiilor pe care îi cunoașteți, cum ar fi rudele, dar nu și alți copii.
• Să nu puteți fi în preajma niciunui copil fără a prezenta simptome de panică.
• Să fiți anxios doar gândindu-vă că sunteți aproape de copii sau că vedeți imagini vizuale cu ei.
• Să vă fie frică sau să vă faceți griji cu privire la orice situație care vă pune în apropierea copiilor.

Care sunt simptomele pedofobiei?

Simptomele fobiei variază de la ușoare la severe. Puteți recunoaște că frica de copii este irațională, dar totuși să nu vă puteți controla răspunsurile fizice.

Simptomele pedofobiei pot include:

• Amețeli.
• Uscăciunea gurii.
• Sentiment extrem de groază sau teroare.
• Greață, vărsături sau diaree
• Transpirație abundentă.
• Respirație și ritm cardiac rapide.
• Tremurături.
• Senzație de lipsă de aer.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată pedofobia?

Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM) al Asociației Americane de Psihiatrie ajută profesioniștii din domeniul sănătății mintale, cum ar fi psihologii, să diagnosticheze tulburările de fobie pe baza simptomelor și a modului în care simptomele vă afectează calitatea vieții.

Furnizorii de servicii medicale utilizează aceste criterii pentru a diagnostica o tulburare fobică specifică, cum ar fi pedofobia:

• Frică intensă de bebeluși și copii mici, care persistă cel puțin șase luni.
• Simptome care încep de îndată ce sunteți aproape de copii sau pur și simplu vă gândiți să fiți în preajma copiilor.
• Frică sau anxietate extremă care vă face să evitați situațiile în care ați putea fi în preajma bebelușilor sau a copiilor.
• Simptome care vă afectează calitatea vieții.
• Sentimente intense de frică, anxietate sau groază care nu se potrivesc cu pericolul real.

Management și Tratament

Care sunt modalitățile de tratare a pedofobiei?

Un medic specialist în sănătate mintală vă poate ajuta să depășiți frica de a fi în preajma copiilor mici. Psihoterapia (terapia prin discuții) funcționează adesea pentru persoanele cu pedofobie.

Tratamentele pot include:

• Terapia de expunere (desensibilizare): Vă confruntați încet cu frica de bebeluși și copii mici prin expunerea treptată crescândă la imagini sau situații care implică copii. Scopul este de a vă desensibiliza la frică prin expunere repetată. Majoritatea persoanelor cu fobii specifice observă o îmbunătățire a simptomelor cu terapia de expunere în timp.
• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Această terapie vă ajută să analizați de ce vă este frică de copii. TCC ajută la abordarea evenimentelor traumatice care ar fi putut duce la această frică. După ce descoperiți cauza, învățați cum să vă schimbați percepțiile și răspunsurile la situațiile care implică copii.
• Medicamente: Medicamentele anxiolitice sau antidepresive pot ajuta în timpul psihoterapiei. Aceste medicamente ameliorează simptomele, făcând mai ușor să fiți în preajma copiilor.

Care sunt complicațiile pedofobiei?

O teamă extremă de copii poate face dificilă funcționarea în societate. Puteți pierde evenimente sociale, vă puteți lupta la locul de muncă și puteți dezvolta depresie. Unele persoane au atacuri de panică, care seamănă mult cu un atac de cord. Inima vă poate bate cu putere și puteți avea dureri toracice non-cardiace.

Medicamentele anxiolitice vă vor ajuta să faceți față în timp ce lucrați la modalități de a face frica mai puțin intensă.

Traiul cu

Când ar trebui să sun medicul?

Ar trebui să vă sunați furnizorul de servicii medicale dacă aveți:

• Atacuri de panică.
• Anxietate persistentă care interferează cu viața de zi cu zi sau cu somnul.
• Semne de depresie.
• Probleme legate de consumul de substanțe.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

S-ar putea să doriți să întrebați medicul dumneavoastră:

• Ce cauzează această fobie?
• Care este cel mai bun tratament pentru mine?
• Ar trebui să încerc terapia de expunere?
• Cât timp voi avea nevoie de terapie?

Copiii sunt peste tot: în magazinele alimentare și în cartiere, în autobuze și pe trotuare. Este aproape imposibil să eviți să vezi acești tineri. A avea o frică de bebeluși și copii mici vă poate face dificil să faceți cumpărături, să călătoriți, să socializați, să participați la adunări și să faceți lucruri de care majoritatea oamenilor se bucură. Evitarea completă a copiilor nu este realistă sau sănătoasă. Un specialist în sănătate mintală poate utiliza psihoterapii precum terapia de expunere și TCC pentru a vă ajuta să depășiți pedofobia.

Întrebări frecvente

• Pedofobia este același lucru cu atracția sexuală față de copii? Nu, pedofobia este o frică irațională de copii, în timp ce atracția sexuală față de copii este o problemă cu totul diferită și ilegală.
• Pot depăși pedofobia singur? Deși este posibil să găsiți strategii de coping, cel mai adesea este necesară ajutor profesional, cum ar fi terapia, pentru a depăși eficient pedofobia.
• Ce se întâmplă dacă nu pot evita deloc copiii? Un medic specialist poate oferi strategii și sprijin pentru a gestiona anxietatea în situațiile în care evitarea nu este posibilă.

Vă încurajăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.