Paralizia Pseudobulbară
Paralizia pseudobulbară reprezintă un complex de simptome, cum ar fi dificultăți la înghițire și vorbire, care se dezvoltă ca urmare a diferitelor cauze de leziuni cerebrale. Nu există un tratament specific pentru paralizia pseudobulbară, dar terapiile pot ajuta la gestionarea manifestărilor acesteia.
Paralizia Pseudobulbară
Paralizia pseudobulbară este un sindrom caracterizat prin probleme de vorbire și înghițire cauzate de leziuni cerebrale. Deși nu există un tratament curativ, gestionarea simptomelor este posibilă prin diverse terapii.
Prezentare Generală
Ce este paralizia pseudobulbară?
Paralizia pseudobulbară apare atunci când leziuni ale unei părți specifice a creierului (tractul corticobulbar) cauzează un complex de simptome neurologice. Acestea includ:
- Dificultate la vorbire (dizartrie).
- Dificultate la înghițire (disfagie).
- Schimbări rapide și exagerate ale dispoziției (afect pseudobulbar).
Paralizia pseudobulbară nu este o afecțiune în sine, ci mai degrabă o complicație a altor afecțiuni neurologice și cerebrovasculare. Personalul medical o poate numi și paralizie bulbară supranucleară.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele paraliziei pseudobulbare?
Principalele caracteristici ale paraliziei pseudobulbare sunt dificultatea la vorbire, dificultatea la înghițire și schimbări rapide, dramatice ale dispoziției.
Aceasta poate implica simptome precum:
- Salivare excesivă (ptialism).
- Diferențe în ritmul și sunetul vorbirii. Puteți avea un ton exagerat nazal.
- Slăbiciune sau paralizie a limbii (glosoplegie).
- Slăbiciune a mușchilor faciali.
- Dificultate la mestecare.
- Izbucniri de râs sau plâns necontrolate sau inadecvate.
- Spasme musculare în maxilar (trismus).
- Reflexe faciale exagerate, cum ar fi smucituri ale maxilarului.
Aproximativ 85% dintre copiii cu paralizie pseudobulbară prezintă tulburări cognitive și convulsii.
În funcție de cauza de bază a paraliziei pseudobulbare, puteți avea și alte simptome.
Ce cauzează paralizia pseudobulbară?
Leziunile bilaterale (care afectează ambele părți) ale unei părți specifice a creierului numită tract corticobulbar cauzează paralizia pseudobulbară. Funcția tractului corticobulbar este de a controla mușchii din cap și față. Acesta furnizează impulsuri nervoase nervilor cranieni care susțin acești mușchi.
Multe afecțiuni pot deteriora acest tract și pot duce la paralizie pseudobulbară, cum ar fi:
- Leziuni cerebrale traumatice.
- Tumori ale trunchiului cerebral.
- Inflamații și infecții care afectează creierul.
- Afecțiuni neurologice cronice (de lungă durată).
- Afecțiuni cerebrovasculare, cum ar fi accidente vasculare cerebrale și malformații vasculare.
Cauzele frecvente ale paraliziei pseudobulbare includ următoarele afecțiuni neurologice cronice:
- Scleroza laterală amiotrofică (SLA).
- Boala Parkinson.
- Paralizia supranucleară progresivă.
- Scleroza multiplă (SM).
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată paralizia pseudobulbară?
Medicii specialiști diagnostichează paralizia pseudobulbară, în principal, pe baza simptomelor dumneavoastră. Preocuparea principală este identificarea cauzei de bază dacă aceasta nu este deja cunoscută.
Un medic specialist va întreba despre simptomele dumneavoastră și când au început. De asemenea, va dori să știe istoricul dumneavoastră medical, de exemplu, dacă ați avut vreodată un accident vascular cerebral. Va efectua un examen fizic și un examen neurologic.
Deoarece atât de multe afecțiuni pot cauza paralizie pseudobulbară, medicul specialist poate recomanda o varietate de teste pentru a exclude sau confirma posibilele cauze. Acestea pot include:
- Analize de sânge.
- Puncție lombară pentru analiza lichidului cefalorahidian (LCR).
- Teste imagistice, cum ar fi un RMN cerebral.
- EEG (electroencefalogramă).
- Teste de potențiale evocate.
- Evaluări ale vorbirii și cognitive.
Management și Tratament
Cum este tratată paralizia pseudobulbară?
Nu există un tratament direct pentru paralizia pseudobulbară. În schimb, echipa medicală va recomanda terapii pentru gestionarea manifestărilor sale. De asemenea, veți avea nevoie de tratament pentru cauza de bază.
Este posibil să aveți o echipă de medici specialiști, care poate include:
- Medic de familie.
- Neurologi.
- Logopezi.
- Kinetoterapeuți.
- Psihologi sau psihiatri.
- Asistenți sociali.
- Farmaciști.
Terapii pentru dificultatea de înghițire
Diverse terapii pot ajuta la dificultatea de înghițire (disfagie) în funcție de severitatea acesteia. Unele opțiuni includ:
- Ajustarea posturilor de alimentație, a instrumentelor de alimentație și a consistenței alimentelor.
- Antrenament pentru mușchii implicați în deglutiție.
- Fizioterapie, cum ar fi stimularea electrică, magnetică sau termică.
- Medicamente, cum ar fi nifedipina și metoclopramid.
Medicul specialist poate recomanda o sondă de alimentare dacă nu mâncați sau nu beți suficient sau dacă aveți risc de sufocare.
Terapii pentru dificultatea de vorbire
Puteți beneficia de logopedie pentru a îmbunătăți comunicarea. Un logoped poate lucra, de asemenea, cu cei dragi pentru a-i învăța cum să comunice mai bine cu dumneavoastră.
În timpul ședințelor de logopedie, puteți învăța:
- Exerciții pentru a întări mușchii limbii, buzelor și maxilarului (dacă este posibil).
- Strategii pentru a vorbi mai clar, cum ar fi încetinirea vorbirii și utilizarea intenționată a unor mușchi specifici pentru a forma sunete și cuvinte.
- Tehnici de comunicare nonverbală, cum ar fi limbajul semnelor sau scrisul.
Tratament pentru afectul pseudobulbar
Medicamentele pot ajuta la gestionarea afectului pseudobulbar (APB). Medicul specialist poate prescrie:
- Dextrometorfan/sulfat de chinidină (Nuedexta®): Agenția pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat o combinație de dextrometorfan (un antitusiv) și o doză foarte mică de sulfat de chinidină (un medicament utilizat în trecut pentru tratarea aritmiilor cardiace) ca primul medicament dezvoltat special pentru tratarea APB.
- Antidepresive: Antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN) pot ajuta la gestionarea simptomelor APB.
Prevenție
Pot preveni paralizia pseudobulbară?
Deoarece există multiple cauze posibile ale paraliziei pseudobulbare, nu puteți face nimic direct pentru a o preveni.
Perspectivă / Prognoză
Care este prognoza pentru persoanele cu paralizie pseudobulbară?
Prognoza (perspectiva) pentru persoanele cu paralizie pseudobulbară depinde foarte mult de cauza de bază.
Dacă ați avut un accident vascular cerebral sau o leziune cerebrală traumatică, este posibil să recuperați lent funcțiile neurologice care sunt afectate de paralizia pseudobulbară.
Pe de altă parte, paralizia pseudobulbară, de obicei, nu se ameliorează în cazurile de afecțiuni degenerative cronice, cum ar fi SM, boala Parkinson și SLA.
Echipa dumneavoastră medicală vă va putea oferi o idee mai bună despre ce să vă așteptați, având în vedere circumstanțele dumneavoastră unice.
Care sunt complicațiile paraliziei pseudobulbare?
Paralizia pseudobulbară poate duce la următoarele complicații:
- Pneumonie de aspirație: Dificultatea de a controla mușchii limbii și ai gurii poate duce la inhalarea de bucăți de alimente sau lichide, ceea ce poate provoca pneumonie de aspirație.
- Malnutriție și deshidratare: Disfagia severă poate face aproape imposibilă înghițirea alimentelor și a lichidelor. Acest lucru poate duce la malnutriție și deshidratare. Este posibil să aveți nevoie de o sondă de alimentare dacă aveți disfagie severă.
- Afecțiuni de sănătate mintală: Paralizia pseudobulbară vă poate afecta semnificativ viața. Și unele dintre efectele sale, cum ar fi dificultatea de a vorbi și izbucnirile emoționale incontrolabile, vă pot determina să vă retrageți din interacțiunile sociale. Acest lucru vă poate afecta sănătatea mintală și poate provoca depresie și/sau anxietate.
Paralizia pseudobulbară este fatală?
Paralizia pseudobulbară nu este direct fatală. Dar multe dintre afecțiunile de bază care o cauzează (cum ar fi accidentul vascular cerebral și SLA) pot fi. Paralizia pseudobulbară poate duce, de asemenea, la anumite complicații, cum ar fi pneumonia de aspirație, care pot fi fatale dacă nu sunt tratate.
Trăind cu
Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?
Dacă aveți paralizie pseudobulbară, va trebui să vă consultați în mod regulat echipa medicală pentru a vă asigura că planul dumneavoastră de tratament funcționează bine.
Paralizia pseudobulbară vă poate afecta semnificativ viața de zi cu zi și poate fi copleșitoare. Asigurați-vă că vă bazați pe cei dragi pentru ajutor și contactați un specialist în sănătate mintală dacă paralizia pseudobulbară vă provoacă suferință. Fiți siguri că echipa dumneavoastră medicală va fi alături de dumneavoastră pentru a găsi un plan de tratament care funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră.
Întrebări frecvente
- Ce înseamnă paralizie pseudobulbară? Este un sindrom cu dificultăți de vorbire, înghițire și control emoțional din cauza leziunilor cerebrale.
- Există tratament pentru paralizia pseudobulbară? Nu există un tratament specific, dar se pot folosi terapii pentru a gestiona simptomele.
- Care sunt complicațiile posibile? Pneumonie de aspirație, malnutriție, deshidratare și probleme de sănătate mintală.
Pentru informații suplimentare și o evaluare personalizată, consultați un medic specialist.