Paniculita Mezenterică

Prezentare generală

Ce este paniculita mezenterică?

Paniculita mezenterică este o afecțiune rară care afectează mezenterul, o structură de țesut conjunctiv situată în partea posterioară a cavității abdominale. Mezenterul conține vascularizația intestinelor. Face parte din peritoneu, țesutul care căptușește cavitatea abdominală și acoperă organele din interior. Mezenterul este alcătuit din pliuri de peritoneu cu țesut adipos (grăsime corporală) între ele.

Paniculita mezenterică afectează stratul de țesut adipos (grăsime corporală) din mezenter. Aceasta cauzează inflamație cronică, care determină degradarea și moartea celulelor adipoase (necroză grăsoasă). În timp, provoacă fibroză (cicatrizare) a țesuturilor. Inflamația în paniculita mezenterică este idiopatică, ceea ce înseamnă că pare să apară spontan, fără nicio cauză obișnuită, cum ar fi infecția, leziunea sau cancerul.

Care este diferența dintre paniculita mezenterică și mezenterita sclerozantă?

Acesta este un subiect de dezbatere. Majoritatea consideră că cele două afecțiuni sunt identice. Unii au sugerat că mezenterita sclerozantă este o formă mai severă sau mai avansată a aceleiași boli. Alții au sugerat că mezenterita sclerozantă ar putea fi de fapt o boală diferită, care urmează un curs diferit. În timp ce paniculita mezenterică tinde să fie stabilă și tratabilă, mezenterita sclerozantă se poate agrava.

Problema este că încă nu știm ce cauzează inflamația la baza acestor afecțiuni. Din acest motiv, nu știm de ce uneori provoacă mai multe probleme pentru unii oameni decât pentru alții. Putem spune că majoritatea persoanelor cu inflamație idiopatică în mezenter au o afecțiune stabilă și tratabilă. Câteva persoane au o afecțiune mai agresivă, cu inflamație sistemică mai mare, care se poate extinde dincolo de țesutul mezenterului.

Este paniculita mezenterică o afecțiune gravă?

Nu este o afecțiune care pune viața în pericol și rareori provoacă complicații grave. Majoritatea persoanelor au simptome ușoare până la moderate, care pot dispărea de la sine. Dar poate provoca disconfort, iar unele persoane pot avea nevoie de medicamente pentru a o trata. Rareori, poate cauza probleme prin interferarea cu intestinele. Dacă umflarea sau țesutul cicatricial devin prea severe, ar putea obstrucționa trecerea alimentelor prin intestinul subțire.

Cât de frecventă este această afecțiune?

Se estimează că paniculita mezenterică apare la aproximativ 1,5% din populație. Deoarece nu provoacă întotdeauna simptome, iar simptomele pe care le provoacă sunt foarte frecvente, este posibil să fie subdiagnosticată.

Pe cine afectează paniculita mezenterică?

Paniculita mezenterică este cea mai frecventă după vârsta de 60 de ani. Rareori afectează persoanele cu vârsta sub 20 de ani. Unele studii sugerează că ar putea fi de două ori mai frecventă la bărbați decât la femei.

Simptome și Cauze

Ce cauzează inflamația mezenterică?

Cauzele obișnuite ale inflamației sunt infecția, leziunea și malignitatea (cancerul). Acest lucru este valabil în țesutul mezenterului la fel ca oriunde altundeva. Inflamația este un răspuns al sistemului imunitar. Ar trebui să ajute țesuturile să se vindece și să ajute la combaterea lucrurilor care ar putea provoca infecții (patogeni). Este ciudat când apare fără o afecțiune declanșatoare care necesită vindecare. Este aproape ca și cum sistemul dumneavoastră imunitar ar face o greșeală.

Ce poate cauza paniculita mezenterică?

Când sistemul imunitar produce un răspuns inflamator cronic fără nicio boală sau leziune prezentă, medicii specialiști îl numesc „răspuns autoimun”. Sistemul dumneavoastră imunitar reacționează automat și inadecvat. Medicii specialiști presupun că paniculita mezenterică poate fi un tip de boală autoimună. Aceste boli apar la anumite persoane, în anumite condiții.

Bolile autoimune tind să apară în familii. Persoanele cu paniculită mezenterică au adesea un istoric familial puternic de boli autoimune. Aceste boli sunt, de asemenea, adesea declanșate de o afecțiune temporară care ar trebui să producă un răspuns imunitar temporar (cum ar fi un virus). Răspunsul imunitar continuă după ce afecțiunea inițială s-a rezolvat. Paniculita mezenterică a fost adesea asociată cu aceste tipuri de afecțiuni.

De exemplu:

• Intervenție chirurgicală: Paniculita mezenterică a fost raportată în urma unei intervenții chirurgicale abdominale în aproximativ 5% din cazuri.
• Infecții: Infecțiile anterioare pot declanșa paniculita mezenterică. Unele cercetări au asociat paniculita mezenterică cu un istoric de infecții cronice, cum ar fi:
• Tuberculoza.
• Febra tifoidă.
• Holera.
• Sifilisul.
• Boala Whipple.
• Cancer: Paniculita mezenterică apare uneori la persoanele care au fost tratate anterior pentru cancer. De asemenea, apare uneori la persoanele cu cancer cunoscut sau care urmează să fie diagnosticat în afara mezenterului. Cancerul anterior sau actual a fost raportat în până la 30% din cazuri. Tipurile de cancer asociate cu paniculita mezenterică includ:
• Limfomul.
• Tumorile carcinoide.
• Cancerul de colon.
• Cancerul de rinichi.
• Cancerul de prostată.
• Alte afecțiuni sclerozante: Paniculita mezenterică se dezvoltă uneori împreună cu alte afecțiuni similare în alte părți ale corpului. Aceste afecțiuni se caracterizează prin inflamație cronică care provoacă cicatrizare progresivă (scleroză sau fibroză). Acest lucru sugerează că orice cauzează paniculita mezenterică poate declanșa același răspuns în alte locuri. Alte afecțiuni sclerozante care au fost raportate că apar împreună cu paniculita mezenterică includ:
• Fibroza retroperitoneală.
• Sindromul Sjogren.
• Pancreatita sclerozantă.
• Paniculita nodulară.
• Boala Crohn.

Care sunt simptomele paniculitei mezenterice?

Unele persoane nu au simptome vizibile, în timp ce altele au multe.

Cel mai frecvent simptom este durerea abdominală. Inflamația poate provoca dureri abdominale și ganglioni limfatici umflați în mezenter, care apar uneori în cazul paniculitei mezenterice.

La unele persoane, durerea abdominală este însoțită de:

• Balonare abdominală.
• Umflarea abdomenului.
• Sațietate precoce sau pierderea poftei de mâncare.
• Greață și vărsături.
• Constipație sau diaree.
• Pierdere în greutate.

Aceste simptome pot rezulta din inflamația care afectează intestinele.

Unele persoane au, de asemenea, simptome sistemice, care afectează întregul corp și nu doar zona abdominală unde se află mezenterul. Aceste simptome, inclusiv febra și oboseala, sunt frecvente atunci când este implicat sistemul dumneavoastră imunitar.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată paniculita mezenterică?

Deoarece este atât de rară și simptomele sale sunt atât de vagi, adesea nu este diagnosticată imediat. Medicul specialist poate trebui să excludă multe alte afecțiuni mai frecvente înainte de a suspecta paniculita mezenterică. Poate începe cu un test de sânge, care poate arăta semne de inflamație. Când suspectează paniculita mezenterică, va folosi teste imagistice (radiologie) pentru a căuta semnele sale caracteristice.

Paniculita mezenterică este adesea recunoscută la un RMN sau un CT. Radiologul va observa o îngroșare caracteristică a mezenterului, semne de necroză grăsoasă (moartea și calcificarea celulelor adipoase) și fibroză. Țesutul adipos poate fi deosebit de dens într-un loc, dând aspectul unei mase. Ganglionii limfatici din mezenter pot fi umflați, dar vasele de sânge nu sunt. Acesta este un mod de a distinge paniculita mezenterică de cancer.

Singura modalitate definitivă de diagnosticare a paniculitei mezenterice este efectuarea unei biopsii de țesut. Aceasta înseamnă îndepărtarea chirurgicală a unei bucăți de țesut mezenteric și trimiterea acesteia la un laborator pentru analiză. Dar nu toată lumea va avea nevoie de acest tip de diagnostic definitiv. Medicul specialist poate avea deja suficiente informații pentru a prescrie medicamente pentru a trata paniculita mezenterică. Dacă medicamentul funcționează, acesta confirmă, de asemenea, diagnosticul.

Management și Tratament

Cum se tratează paniculita mezenterică?

Nu toată lumea are nevoie de tratament pentru paniculita mezenterică. Dacă nu aveți simptome sau aveți simptome ușoare, medicul specialist poate pur și simplu să aștepte și să o monitorizeze pentru a vedea dacă afecțiunea dumneavoastră se schimbă. Paniculita mezenterică de obicei nu se agravează în timp și adesea dispare de la sine. Dacă aveți simptome, există câteva tipuri standard de medicamente pe care medicii specialiști le folosesc pentru a le trata.

Corticosteroizii, medicamente care reduc inflamația, sunt prima linie de tratament pentru paniculita mezenterică și adesea dau rezultate. În unele cazuri, medicul specialist poate prescrie medicamente suplimentare pentru a trata efectele secundare ale afecțiunii, cum ar fi greața. Aceste medicamente funcționează treptat, deci pot dura săptămâni până când simptomele dumneavoastră dispar.

Dacă corticosteroizii nu funcționează pentru dumneavoastră, medicul specialist poate prescrie imunosupresoare. Aceste medicamente suprimă răspunsul imunitar hiperactiv. Sau pot încerca naltrexonă în doze mici (LDN), care funcționează, de asemenea, pentru a modula sistemul imunitar, dar printr-o abordare diferită. Medicii specialiști folosesc un proces de încercare și eroare pentru a găsi cel mai bun medicament pentru simptomele dumneavoastră.

Prognoză

Care este prognoza mea cu această afecțiune?

În general, paniculita mezenterică este de obicei de scurtă durată. Vă poate provoca puține sau deloc probleme. Dacă vă aflați printre minoritatea care are simptome cronice de paniculită mezenterică, este probabil ca simptomele dumneavoastră să răspundă la medicamente. Doar câteva persoane vor avea complicații grave, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire. Rareori, aceste persoane pot avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta obstrucția.

Viața cu

Poate dieta ajuta la gestionarea paniculitei mezenterice?

O dietă antiinflamatoare poate ajuta la reducerea inflamației în corp, în special în sistemul digestiv. Nu este suficientă pentru a face paniculita mezenterică să dispară, dar ar putea face diferența în ceea ce privește simptomele dumneavoastră. O dietă antiinflamatoare pune accent pe alimentele integrale - alimente găsite în natură - în detrimentul alimentelor procesate găsite într-un pachet. De asemenea, pune accent pe grăsimile sănătoase, nesaturate.

Alimente de evitat în cazul paniculitei mezenterice includ:

• Carne roșie.
• Carne procesată.
• Alimente prăjite.
• Gustări ambalate.
• Carbohidrați rafinați, cum ar fi pâinea albă.
• Produse cu conținut ridicat de zahăr, cum ar fi sucurile.
• Grăsimi saturate, cum ar fi margarina, grăsimea vegetală și untura.
• Alcool.

Alimentele antiinflamatoare includ:

• Fructe, cereale și legume integrale.
• Legume cu frunze verzi.
• Pește, cum ar fi somonul și tonul.
• Uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de măsline și uleiul de canola.
• Nuci, cum ar fi migdalele și nucile.
• Turmeric.

Dieta mediteraneană este în mod natural antiinflamatoare. Pune accent pe alimentele integrale și sursele sănătoase de acizi grași omega-3, cum ar fi peștele, nucile și uleiul de măsline.

O notă: Paniculita mezenterică este o afecțiune rară despre care încă mai sunt multe de învățat. Din fericire, se rezolvă rapid pentru multe persoane. Dar, dacă vă aflați printre cei ale căror simptome sunt mai dificile sau persistente, poate fi frustrant să aveți o afecțiune care nu este bine înțeleasă. Tratamentele pentru paniculita mezenterică sunt încă experimentale. Un medic specialist va analiza opțiunile cu dumneavoastră, pas cu pas.

Întrebări frecvente

Î: Paniculita mezenterică este contagioasă? R: Nu, paniculita mezenterică nu este o afecțiune contagioasă. Nu se transmite de la o persoană la alta.

Î: Pot face exerciții fizice dacă am paniculită mezenterică? R: Dacă aveți simptome ușoare, de obicei, puteți face exerciții fizice. Totuși, dacă aveți dureri abdominale, consultați un medic specialist înainte de a începe un program de exerciții fizice.

Î: Pot mânca orice dacă am paniculită mezenterică? R: O dietă antiinflamatoare poate ajuta la reducerea simptomelor. Este indicat să evitați alimentele procesate, carnea roșie și alcoolul.

Pentru informații specifice situației dumneavoastră, vă rugăm să vă adresați unui medic specialist.