Nistagmus

Nistagmusul este caracterizat prin mișcări rapide, incontrolabile ale ochilor. Dacă aveți nistagmus, ochii dumneavoastră se pot mișca în sus și în jos, dintr-o parte în alta sau circular. Uneori, oamenii se nasc cu această afecțiune (nistagmus congenital), dar o puteți dezvolta și mai târziu în viață (nistagmus dobândit). Ochelarii, lentilele de contact, medicamentele și intervenția chirurgicală sunt tratamente potențiale.

Nistagmus

Nistagmusul este o afecțiune oculară caracterizată prin mișcări repetitive și incontrolabile ale ochilor. Simptomele precum amețelile necesită consultarea unui medic.

Prezentare generală

Ce este nistagmusul?

Nistagmusul (pronunțat “ni-STAG-mus”) este o afecțiune în care ochii efectuează mișcări rapide, repetitive, incontrolabile. Ochii se pot mișca în direcții diferite:

  • Dintr-o parte în alta (nistagmus orizontal).
  • În sus și în jos (nistagmus vertical).
  • Circular (nistagmus rotator sau torsional).

Mișcările pot urma diferite modele. Ochii pot:

  • Deriva într-o direcție și apoi să tresară în direcția opusă pentru a corecta (nistagmus sacadat).
  • Deriva înainte și înapoi într-o mișcare constantă, asemănătoare unui pendul (nistagmus pendular).

Aceste mișcări ale ochilor pot cauza probleme cu vederea, percepția adâncimii, echilibrul și coordonarea.

Tipuri de nistagmus

Nistagmusul afectează atât copiii, cât și adulții. Există două tipuri: congenital sau infantil (debut la naștere sau în primele luni de viață) și dobândit (debut după vârsta de 6 luni).

Nistagmus congenital sau infantil

Bebelușii născuți cu nistagmus prezintă de obicei simptome între 6 săptămâni și 3 luni. Uneori, părinții transmit nistagmusul copiilor lor, dar cauza exactă nu este întotdeauna clară. Copiii cu nistagmus congenital îl au adesea la ambii ochi. Ochii lor se mișcă de obicei dintr-o parte în alta. Principalul simptom este vederea încețoșată.

Nistagmus dobândit

Nistagmusul dobândit se dezvoltă mai târziu în viață și este mai frecvent la adulți. Nistagmusul poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale care afectează creierul, ochii sau urechile. Sau, este posibil să nu fie deloc legat de o afecțiune. S-ar putea să fie pur și simplu modul în care funcționează corpul dumneavoastră. Uneori, nistagmusul rezultă din consumul de alcool și droguri. Adulții cu nistagmus dobândit descriu adesea vederea lor ca fiind tremurată.

Spasmus nutans este o formă de nistagmus dobândit care afectează copiii. De obicei, este diagnosticat între 6 luni și 3 ani. Acest tip de nistagmus se ameliorează de obicei fără tratament între vârstele de 2 și 8 ani.

Cât de frecvent este nistagmusul?

Cercetătorii nu știu sigur câți oameni din populația generală au nistagmus. Studii anterioare au raportat că de la 6 la 24 de persoane din 10.000 au un anumit tip de nistagmus.

Nistagmusul este o afecțiune gravă?

Nistagmusul în sine nu este considerat periculos. Dar poate fi asociat cu afecțiuni grave de sănătate, în special cele care afectează creierul, cum ar fi accidentul vascular cerebral, tumora cerebrală, toxicitatea, trauma craniană (leziuni) și bolile inflamatorii.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele nistagmusului?

Cel mai mare semn al nistagmusului este mișcarea incontrolabilă a ochilor. Simptomele nistagmusului depind de afecțiunea care îl provoacă și includ:

  • Senzația că împrejurimile se mișcă (oscilopsie).
  • Vedere tremurată sau încețoșată.
  • Probleme de echilibru.
  • Sensibilitate la lumină sau dificultăți de vedere pe întuneric.
  • Amețeli sau senzația că vă învârtiți (vertij).

Ce cauzează nistagmusul?

Creierul dumneavoastră controlează mișcarea ochilor împreună cu structurile din ureche, numite sistem vestibular. Acesta vă ajustează automat ochii atunci când vă mișcați capul, astfel încât imaginea pe care o vedeți să rămână focalizată. La persoanele cu nistagmus, o problemă împiedică creierul, sistemul vestibular și ochii să funcționeze împreună.

Nistagmusul ar putea indica o altă problemă oculară, o afecțiune neurologică sau o problemă cu părțile urechii interne care controlează echilibrul și coordonarea.

Cauzele și factorii de risc ai nistagmusului includ:

  • Probleme de dezvoltare cu creierul sau ochii.
  • Afecțiuni ale retinei sau ale nervului optic.
  • Tulburări ale urechii interne, cum ar fi vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB) și boala Ménière.
  • Accident vascular cerebral.
  • Tumora cerebrală.
  • Traumatisme oculare sau craniene (leziuni).
  • Consumul de alcool sau droguri.
  • Albinism (lipsă de pigmentare în piele).
  • Probleme de vedere, inclusiv miopie sau astigmatism.
  • Anumite medicamente, cum ar fi medicamentele antiepileptice.
  • Boli care afectează sistemul nervos central, cum ar fi scleroza multiplă (SM).
  • Probleme oculare la bebeluși, inclusiv strabism (ochi încrucișați), probleme de focalizare și cataractă.

Uneori, nu există o cauză clară. Aceasta se numește nistagmus idiopatic.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat nistagmusul?

Un medic specialist oftalmolog diagnostichează de obicei nistagmusul. Acesta va efectua un examen oftalmologic și vă va întreba despre simptomele dumneavoastră. El va verifica problemele oculare legate de nistagmus, inclusiv strabismul, cataracta sau problemele cu retina sau nervul optic. Alți medici specialiști, cum ar fi neurologii și medicii ORL, pot, de asemenea, să diagnosticheze nistagmusul și să vă testeze pentru afecțiuni ale creierului sau ale urechii interne care îl provoacă.

Teste pentru diagnosticarea nistagmusului

Este posibil să aveți nevoie de teste suplimentare cu diferiți medici specialiști pentru a afla ce cauzează nistagmusul. Un oftalmolog poate efectua teste pentru a vedea dacă o boală oculară cauzează nistagmusul. Un neurolog poate efectua teste pentru a vedea dacă o afecțiune a creierului cauzează nistagmusul. Un medic ORL sau un audiolog poate testa pentru a vedea dacă nistagmusul se referă la o afecțiune a urechii interne.

Testele pot include:

  • Un examen neurologic.
  • Un examen al urechii.
  • Înregistrări ale mișcărilor oculare (cum ar fi electronistagmografia și video-nistagmografia).
  • Teste imagistice pentru a captura imagini ale creierului, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN).
  • Teste genetice pentru a identifica mutații genetice moștenite (erori în ADN-ul dumneavoastră) asociate cu unele forme de nistagmus congenital.

Management și tratament

Nistagmusul poate fi corectat?

Corectarea nistagmusului depinde de afecțiunea medicală responsabilă de acesta.

Uneori, tratarea afecțiunii de bază poate corecta nistagmusul dobândit. De exemplu, tratarea unei afecțiuni a urechii interne care cauzează nistagmus poate îmbunătăți simptomele precum vederea tremurată sau amețelile. În unele condiții, creierul și sistemul vestibular compensează daunele, iar nistagmusul dispare sau scade în timp.

Anumite tipuri de nistagmus congenital pot dispărea mai târziu în viață. Alte tipuri nu pot fi vindecate complet, dar tratamentul adecvat poate gestiona simptomele.

Care sunt tratamentele pentru nistagmus?

Medicul dumneavoastră vă va recomanda tratamentul pe baza a ceea ce cauzează nistagmusul. El va lua în considerare, de asemenea, istoricul dumneavoastră de sănătate și preferințele personale.

  • Ochelari sau lentile de contact: O vedere mai clară poate ajuta la încetinirea mișcărilor oculare rapide asociate cu nistagmusul. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda ochelari sau lentile de contact pentru a gestiona simptomele. Este posibil să aveți nevoie de lentile prismatice, care limitează cât de mult trebuie să se miște ochii pentru a vedea clar.
  • Medicamente: Unele medicamente pot reduce simptomele nistagmusului la adulți, cum ar fi gabapentina (antiepileptic), baclofenul (relaxant muscular) și onabotulinumtoxinaA (Botox®). Medicul dumneavoastră va determina dacă ați beneficia de vreun medicament.
  • Chirurgie musculară oculară: În cazuri rare, medicul dumneavoastră poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru strabism. În timpul acestei proceduri, un chirurg repoziționează mușchii care mișcă ochii. Această intervenție chirurgicală nu vindecă nistagmusul, dar îmbunătățește mișcarea ochilor. Nu va trebui să vă înclinați sau să vă întoarceți capul la fel de mult pentru a vedea clar.
  • Chirurgie de corectare a vederii: Dacă aveți nistagmus și sunteți miop, puteți beneficia de o intervenție chirurgicală de corectare a vederii cu laser - cum ar fi LASIK. Chirurgia oculară cu laser nu vindecă nistagmusul, dar vă îmbunătățește vederea. Vederea îmbunătățită vă poate reduce simptomele nistagmusului.

Prevenție

Cum pot preveni nistagmusul?

În prezent, nu există nicio modalitate de a preveni nistagmusul. Dar puteți reduce simptomele prin tratarea cauzei de bază.

Prognostic

La ce mă pot aștepta dacă am nistagmus?

Nistagmusul poate face ca sarcinile de zi cu zi să fie mai dificile. Uneori, limitează tipurile de locuri de muncă și hobby-uri pe care le puteți avea.

Nistagmusul dispare rareori complet, dar se poate îmbunătăți în timp. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să găsiți un tratament care funcționează pentru dumneavoastră.

Viața cu nistagmus

Când ar trebui să mă adresez medicului meu?

Contactați imediat medicul dumneavoastră dacă observați modificări ale vederii sau aveți dificultăți de echilibru sau coordonare. Rețineți că nistagmusul poate fi un simptom al unor probleme grave de sănătate. Diagnosticul și tratamentul prompt sunt esențiale.

Dacă ați fost deja diagnosticat cu nistagmus, informați-vă medicul dacă simptomele se agravează.

Nistagmusul vă poate slăbi vederea, simțul echilibrului și capacitatea de a evalua distanțele. Afecțiunea nu poate fi vindecată complet, dar tratamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor. Cereți sfatul medicului pentru informații suplimentare.

Întrebări frecvente

  • Nistagmusul se poate vindeca de la sine? În unele cazuri, nistagmusul infantil poate dispărea de la sine. În alte situații, în special în cazul nistagmusului dobândit, tratarea afecțiunii de bază poate ameliora simptomele.
  • Ce impact are nistagmusul asupra calității vieții? Impactul variază de la persoană la persoană. Poate afecta vederea, echilibrul, coordonarea și capacitatea de a efectua activități zilnice. Tratamentul și sprijinul adecvat pot ajuta la gestionarea simptomelor.
  • Există grupuri de suport pentru persoanele cu nistagmus? Da, există organizații și grupuri de suport care pot oferi informații, resurse și sprijin emoțional persoanelor cu nistagmus și familiilor lor.

Pentru informații suplimentare și un plan de tratament personalizat, vă rugăm să vă consultați cu un medic specialist.

nistagmus
miscari incontrolabile ale ochilor
vedere incetosata
ameteli
vertij
echilibru
diagnostic nistagmus
tratament nistagmus
nistagmus congenital
nistagmus dobandit
oftalmolog
neurolog
ORL