Migrena Abdominală
Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.
Migrena Abdominală
Prezentare Generală
Ce este migrena abdominală?
Migrena abdominală este o formă de migrenă care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă. Episoadele durează de la o oră până la 72 de ore. În medie, durează 17 ore. Durerea poate fi suficient de severă pentru a interfera cu activitățile zilnice.
Nu provoacă dureri de cap, dar o persoană poate avea o migrenă tradițională cu cefalee și o migrenă abdominală în același timp.
Cercetătorii cred că există o legătură între migrena cu cefalee și migrena abdominală. Afecțiunile par să aibă factori declanșatori, factori de ameliorare și tratamente similare. Este posibil să aibă și o cauză similară. Aproximativ 24% dintre persoanele care au migrenă abdominală au avut migrenă cu cefalee la un moment dat în viață, comparativ cu 10% din populația generală a SUA.
Pe cine afectează migrenele abdominale?
Migrenele abdominale afectează cel mai frecvent copiii sub 10 ani, dar pot afecta și adulții.
Vârsta medie de debut este de 7 ani. Este mai frecventă la femei decât la bărbați.
Care sunt factorii de risc pentru migrenele abdominale?
Având antecedente familiale de migrene cu cefalee crește riscul copilului de a dezvolta migrenă abdominală. Peste 65% dintre copiii care au migrene abdominale au o rudă de gradul I (părinte biologic sau frate/soră) cu migrene cu cefalee.
Factorii psihosociali, cum ar fi anxietatea și depresia, pot crește, de asemenea, riscul de a dezvolta atât migrene abdominale, cât și migrene cu cefalee la copii.
Cât de frecventă este migrena abdominală?
Aproximativ 1% până la 4% dintre copiii de vârstă școlară au migrenă abdominală. Cercetătorii consideră că această estimare ar putea fi scăzută, deoarece afecțiunea poate fi subdiagnosticată.
Migrena abdominală este rară la adulți.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele migrenei abdominale?
Principalul simptom al unui episod de migrenă abdominală este durerea abdominală (de burtă). Durerea este de obicei în mijlocul burticii, în jurul buricului. Se poate simți ca o durere surdă sau ca o senzație de iritație și poate fi moderată sau severă.
Episoadele încep de obicei brusc și se termină brusc. Pot dura între o oră și 72 de ore.
Alte simptome pe care dumneavoastră sau copilul dumneavoastră le puteți avea în timpul unui episod includ:
- Un aspect palid (paloare).
- Pierderea poftei de mâncare.
- Greață.
- Vărsături.
- Durere de cap.
Unele persoane pot avea alte simptome de migrenă, cum ar fi sensibilitatea la lumină (fotofobie) și sensibilitatea la zgomot (fonofobie).
Intervalul dintre episoade poate varia de la săptămâni la luni. Oamenii nu au de obicei simptome între episoade.
Ce cauzează migrenele abdominale?
Cercetătorii nu știu încă ce cauzează migrenele abdominale, dar au câteva ipoteze.
Principala ipoteză este că persoanele care au migrenă abdominală au sisteme nervoase suprasensibile - în special neuronii senzitivi primari și spinali centrali din acest sistem. Cercetătorii cred că anumiți factori genetici, psihosociali și de mediu pot face pe cineva vulnerabil la această hipersensibilitate.
Când o persoană se confruntă cu anumiți factori declanșatori (cum ar fi răul de mișcare sau stresul), corpul său eliberează în mod anormal neurotransmițători (mesageri chimici). Un neurotransmițător în special, serotonina, poate contribui la durerea abdominală.
Ce declanșează migrenele abdominale?
Anumite situații pot declanșa episoade de migrenă abdominală. Acestea pot varia de la persoană la persoană.
Declanșatorii obișnuiți includ:
- Stres, cum ar fi cel de la școală sau din viața de familie.
- Somn slab și obiceiuri de somn neregulate.
- Post prelungit.
- Deshidratare.
- Călătorie și rău de mișcare.
- Exerciții fizice.
- Alimente cu conținut ridicat de amine, cum ar fi citricele, ciocolata, brânza, salamul și șunca.
- Alimente cu arome adăugate, coloranți și glutamat monosodic (MSG).
- Lumini intermitente.
- Consumul a peste 200 de miligrame de cofeină.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată migrena abdominală?
Migrena abdominală poate fi dificil de diagnosticat, deoarece mai multe afecțiuni și situații pot provoca dureri abdominale.
În plus, copiii pot avea dificultăți în a-și descrie durerea și în a exprima diferența dintre aceste simptome și o durere de stomac tipică.
Nu există teste de laborator sau imagistice care să poată diagnostica migrena abdominală. În schimb, furnizorii de servicii medicale se bazează pe o înțelegere aprofundată a simptomelor și a istoricului medical al copilului dumneavoastră pentru a stabili un diagnostic.
Furnizorii trebuie, de asemenea, să excludă alte afecțiuni de sănătate care cauzează simptome similare, inclusiv:
- Sindromul vărsăturilor ciclice.
- Ulcere stomacale.
- Boala Crohn.
- Sindromul colonului iritabil (SCI).
- Afecțiuni ale vezicii urinare sau ale rinichilor.
Furnizorul copilului dumneavoastră va:
- Va revizui istoricul medical al acestuia și istoricul medical al familiei dumneavoastră.
- Va face un examen fizic.
- Va comanda teste, cum ar fi o ecografie abdominală sau o radiografie, pentru a exclude alte afecțiuni.
Management și Tratament
Cum este tratată migrena abdominală?
Nu există un tratament pentru migrena abdominală. În schimb, tratamentul se concentrează în principal pe prevenirea episoadelor. Există, de asemenea, modalități de a trata episoadele de migrenă abdominală odată ce încep.
Strategii de prevenire a migrenelor abdominale
Prevenirea episoadelor de migrenă abdominală implică înțelegerea factorilor declanșatori ai copilului dumneavoastră. Păstrarea unui jurnal pentru urmărirea simptomelor poate ajuta la restrângerea posibilelor declanșatoare.
În general, măsurile preventive includ:
- Gestionarea stresului: practicarea abilităților sănătoase de adaptare poate ajuta la gestionarea stresului. Un tip de psihoterapie (terapie prin discuții) numită terapie cognitiv-comportamentală (TCC) poate ajuta, de asemenea, la gestionarea stresului.
- Sfaturi de călătorie: Este important să evitați răul de mișcare atunci când călătoriți. Aceasta ar putea include limitarea călătoriilor lungi cu vehiculul cu opriri frecvente și evitarea altitudinilor mari.
- Obținerea unui somn de calitate: Obținerea unui somn de calitate este esențială pentru persoanele cu migrenă abdominală. Având o rutină regulată de culcare și o bună igienă a somnului poate ajuta la prevenirea tulburărilor de somn, care pot declanșa episoade.
- Evitarea declanșatorilor vizuali: Luminile sclipitoare și intermitente pot declanșa episoade, așa că evitați-le cât mai mult posibil.
- Evitarea declanșatorilor alimentari: Încercați să identificați orice alimente care par să declanșeze episoade și eliminați-le din dieta dumneavoastră/a copilului dumneavoastră. De asemenea, încercați să evitați consumul de alimente care conțin MSG și arome și coloranți adăugați.
Medicamente pentru prevenirea episoadelor
Nu au fost încă aprobate medicamente pentru tratamentul migrenei abdominale. Cu toate acestea, unii medici specialiști pot prescrie anumite medicamente off-label. Multe medicamente care ajută la prevenirea migrenelor cu cefalee pot ajuta, de asemenea, la prevenirea migrenelor abdominale.
Studii au arătat că următoarele medicamente pot ajuta la prevenirea episoadelor de migrenă abdominală:
- Ciproheptadină.
- Pizotifen.
- Propranolol.
- Flunarizină.
Tratament pentru episoadele de migrenă abdominală
Dacă copilul dumneavoastră are un episod de migrenă abdominală, odihna într-un loc întunecat și liniștit, cu o cârpă rece sau un pachet de gheață poate ajuta la rezolvarea simptomelor.
Medicul specialist al copilului dumneavoastră poate, de asemenea, să recomande sau să prescrie oricare dintre următoarele medicamente pentru a ajuta la tratarea episoadelor:
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul sau aspirina.
- Medicamente anti-greață.
- Triptani (agoniști ai receptorilor de serotonină).
Prognoză
Care este prognoza migrenei abdominale?
Copiii cu migrenă abdominală încep, de obicei, să depășească afecțiunea în jurul pubertății. Aproximativ 60% dintre copii nu mai au episoade până la sfârșitul adolescenței.
Cu toate acestea, aproximativ 70% dintre copiii cu migrenă abdominală vor dezvolta migrene cu cefalee mai târziu în viață - fie în adolescență, fie la vârsta adultă.
Cum să trăiești cu
Cum pot ajuta copilul meu cu migrenă abdominală?
Migrena abdominală poate fi supărătoare și poate afecta viața socială și academică a copilului dumneavoastră. Din acest motiv, este important să credeți copilul și să pledați pentru sănătatea lui.
Discutați cu medicul specialist al copilului dumneavoastră despre simptomele sale, împărtășiți orice istoric familial, în special un istoric de migrenă, și aduceți în discuție migrena abdominală ca o posibilă cauză a simptomelor sale.
Poate dura ceva timp, dar încercați să luați notițe despre posibilii factori declanșatori ai episoadelor și eliminați-i, dacă este posibil, pentru a preveni atacurile viitoare.
Când ar trebui copilul meu să consulte un medic specialist dacă are migrenă abdominală?
Dacă copilul dumneavoastră a vomitat de mai multe ori dintr-un episod de migrenă abdominală, sunați-l pe medicul specialist. Este posibil să fie nevoie să fie internat într-un spital pentru un tratament care să controleze vărsăturile și să prevină sau să trateze deshidratarea.
Este stresant să-ți vezi copilul suferind. Cea mai bună modalitate de a-l ajuta este să pledați pentru el și să discutați cu medicul specialist despre modalitățile de gestionare a migrenei abdominale. Adesea are declanșatori specifici, așa că păstrarea unui jurnal cu activități, situații și simptome vă poate ajuta să identificați declanșatorii în timp.
Întrebări frecvente
- Ce pot face acasă pentru a ajuta copilul meu în timpul unui episod de migrenă abdominală? Asigurați-vă că are un loc întunecat și liniștit unde se poate odihni. Aplicați comprese reci pe abdomen și oferiți-i lichide clare în cantități mici dacă poate tolera.
- Când ar trebui să mă îngrijorez de durerile abdominale ale copilului meu? Dacă durerea este severă, persistentă, însoțită de febră, vărsături repetate, sânge în scaun sau urină, sau dacă copilul este letargic, consultați imediat un medic specialist.
- Migrena abdominală dispare de la sine? În multe cazuri, copiii depășesc migrenele abdominale pe măsură ce înaintează în vârstă, adesea în jurul pubertății. Cu toate acestea, unii pot dezvolta migrene cu cefalee mai târziu în viață.
Este important să rețineți că informațiile de aici sunt generale. Consultați întotdeauna un medic specialist pentru un diagnostic și un plan de tratament personalizat.
Articole similare
Amiloidoza AA
Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.
Abcesul Abdominal
Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.
Aderențe Abdominale
Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.
Anevrismele Aortei Abdominale
Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.
Sindromul de Compartiment Abdominal
Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.
Epilepsia Abdominală
Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.
Masă Abdominală
O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.
Întindere Musculară Abdominală
O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.
Abetalipoproteinemia
Abetalipoproteinemia, o boală genetică rară, îngreunează absorbția grăsimilor și a vitaminelor esențiale de către organism. Aceasta perturbă producția de lipoproteine, care în mod normal transportă acești nutrienți în tot corpul. Această tulburare poate afecta diferite părți ale corpului, dar poate fi gestionată printr-un plan alimentar sărac în grăsimi, suplimente de vitamine și terapii.