Micrognația

Micrognația – cunoscută și sub denumirea de hipoplazie mandibulară – este o afecțiune în care maxilarul inferior este mai mic decât în mod normal. Frecventă la bebeluși, micrognația poate bloca potențial căile respiratorii. Micrognația se corectează adesea de la sine pe măsură ce copiii cresc. În funcție de severitatea afecțiunii, poate fi necesară intervenția chirurgicală.

Micrognația, sau hipoplazia mandibulară, este o afecțiune caracterizată printr-un maxilar inferior subdezvoltat. Această condiție poate afecta nou-născuții, influențând respirația și alimentația, dar adesea se ameliorează odată cu creșterea. În cazuri severe sau asociate cu sindroame genetice, poate fi necesar tratament medical sau chirurgical.

Micrognația

Prezentare generală

Ce este micrognația?

Micrognația este atunci când maxilarul inferior este subdezvoltat sau mai mic decât în mod normal. Majoritatea cazurilor de micrognație sunt congenitale, ceea ce înseamnă că persoanele se nasc cu această afecțiune.

Micrognația poate duce la probleme de respirație sau de hrănire la bebeluși. De cele mai multe ori, afecțiunea se corectează de la sine pe măsură ce copiii cresc. În unele cazuri, însă, este asociată cu afecțiuni genetice subiacente, cum ar fi despicătura labială și palatină, sindromul Pierre Robin și sindromul Treacher Collins.

Care este diferența dintre retrognație și micrognație?

Retrognația și micrognația descriu ambele afecțiuni ale maxilarului inferior (mandibulă) și sunt adesea folosite pentru a descrie caracteristici similare. Din punct de vedere tehnic, în retrognație, maxilarul inferior se află într-o poziție anormală în raport cu maxilarul superior. Micrognația, pe de altă parte, se caracterizează printr-un maxilar mai mic decât ar trebui să fie. Prezentarea clinică este adesea foarte similară.

Pe cine afectează micrognația?

Micrognația este cea mai frecventă la bebelușii care se nasc cu anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul Pierre Robin, progeria sau sindromul cri-du-chat. Uneori apare ca o mutație genetică aleatorie.

Oamenii pot dezvolta micrognație mai târziu în viață, deși acest lucru este mai puțin frecvent. Micrognația la adulți apare de obicei din cauza unei traume (cum ar fi o fractură sau luxație a maxilarului) sau anchilozei (rigidizarea) articulației temporomandibulare (ATM).

Cât de frecventă este micrognația?

Micrognația la nou-născuți este destul de frecventă. De fapt, un maxilar ușor retras face parte normală din dezvoltarea bebelușilor. Micrognația se poate corecta de la sine în timp la mulți sugari, dar mai rar atunci când este asociată cu o afecțiune genetică.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele micrognației?

Simptomele comune ale micrognației la bebeluși și copii includ:

  • Respirație zgomotoasă.
  • Apnee în somn sau alte dificultăți de respirație.
  • Probleme cu hrănirea.
  • Câștig ponderal slab.
  • Incapacitatea de a dormi bine.

Micrognația la adulți poate duce la apnee obstructivă în somn. Unele persoane își tratează cu succes simptomele cu un aparat CPAP, în timp ce altele pot avea nevoie de aparate dentare sau de o intervenție chirurgicală de corectare a maxilarului.

Care este cauza micrognației?

Oamenii pot moșteni micrognația, ceea ce înseamnă că este transmisă prin gene. Poate apărea și din cauza unei mutații genetice aleatorii. Uneori, nu există o cauză cunoscută pentru micrognație.

Cu ce este asociată micrognația?

Micrognația este asociată cu o serie de sindroame și afecțiuni genetice. Cauzele genetice ale micrognației includ:

  • Despicătura labială și palatină.
  • Sindromul Pierre Robin.
  • Sindromul Treacher Collins.
  • Trisomia 13.
  • Trisomia 18.
  • Sindromul Beckwith-Wiedemann.
  • Sindromul Stickler.
  • Progeria.
  • Acondrogeneza.
  • Sindromul Cri-du-chat.
  • Sindromul Turner.
  • Sindromul Marfan.
  • Sindromul Seckel.
  • Sindromul Russell-Silver.
  • Sindromul Hallermann-Streiff.
  • Microsomia hemifacială.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată micrognația?

Medicul specialist va examina structurile faciale ale copilului dumneavoastră. În mod specific, acesta va:

  • Analiza relația dintre maxilarul superior și inferior al copilului dumneavoastră.
  • Determina dacă există asimetrii faciale.
  • Căuta semne de despicătură labială și palatină.
  • Verifica poziția limbii copilului dumneavoastră.
  • Verifica dacă copilul dumneavoastră are fren lingual scurt.

Uneori, medicul specialist poate diagnostica micrognația înainte de nașterea bebelușului dumneavoastră. O ecografie prenatală poate arăta dacă maxilarul inferior este subdezvoltat.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica micrognația?

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți micrognație, medicul specialist vă poate recomanda teste suplimentare, inclusiv:

  • Teste imagistice, cum ar fi radiografii sau tomografii computerizate (CT).
  • Un studiu de somn, care măsoară respirația, oxigenarea, funcția cardiacă și stimularea creierului în timpul somnului.

Management și tratament

Cum se corectează micrognația?

În unele cazuri, micrognația se ameliorează de la sine. Dacă acest lucru se va întâmpla, de obicei se ameliorează până când copilul dumneavoastră împlinește 18 luni. Între timp, medicul specialist va monitoriza progresul bebelușului dumneavoastră.

Există tratamente nechirurgicale și chirurgicale pentru micrognație. Ceea ce este potrivit pentru copilul dumneavoastră depinde de severitatea afecțiunii.

Tratament nechirurgical pentru micrognație

Cele mai frecvente tratamente nechirurgicale pentru micrognație includ:

  • Terapie pozițională. Pentru a ajuta la menținerea deschisă a căilor respiratorii ale bebelușului dumneavoastră, medicul specialist poate recomanda poziții specifice de dormit.
  • Tub nazofaringian. Acest dispozitiv este introdus în nara copilului dumneavoastră și prin pasajul nazal pentru a menține căile respiratorii deschise.
  • Presiune pozitivă în căile respiratorii. Un dispozitiv de presiune pozitivă bilevel în căile respiratorii (cunoscut adesea sub denumirea de BiPAP®) sau CPAP trimite aer printr-un tub și într-o mască care se potrivește peste nasul copilului dumneavoastră. Această presiune continuă a aerului menține deschise căile respiratorii ale copilului dumneavoastră.

Tratament chirurgical pentru micrognație

Dacă opțiunile nechirurgicale nu funcționează, atunci poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru micrognație. Tratamentele chirurgicale includ:

  • Aderența limbii la buze. Chirurgul atașează baza limbii copilului dumneavoastră într-o poziție mai favorabilă, astfel încât să nu blocheze căile respiratorii.
  • Osteogeneza de distragere mandibulară (ODM). Această procedură implică alungirea chirurgicală a maxilarului inferior al copilului dumneavoastră pentru a deschide căile respiratorii.
  • Traheostomie. Rezervată pentru cazuri rare, această procedură creează o deschidere prin gâtul copilului dumneavoastră și în trahee. Aceasta ocolește obstrucția căilor respiratorii.

Prevenție

Pot preveni micrognația?

Deoarece micrognația este de obicei o afecțiune congenitală, nu există nicio modalitate de a o preveni. De asemenea, nu există nicio modalitate de a preveni majoritatea afecțiunilor subiacente asociate cu aceasta.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă copilul meu are micrognație?

Dacă micrognația nu se ameliorează de la sine până când copilul dumneavoastră împlinește 18 luni, medicul specialist vă poate recomanda un tratament. Acesta va discuta cu dumneavoastră despre opțiunile dumneavoastră și va găsi un plan care funcționează pentru dumneavoastră și copilul dumneavoastră.

Perspectiva generală pentru copiii cu micrognație depinde în mare măsură de afecțiunea subiacentă. Medicul specialist vă poate spune la ce să vă așteptați pe baza situației specifice a copilului dumneavoastră.

Viața cu

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?

Dacă copilul dumneavoastră are un maxilar inferior mic sau subdezvoltat, este o idee bună să programați o întâlnire cu medicul specialist. În plus, ar trebui să sunați medicul specialist dacă copilul dumneavoastră dezvoltă respirație zgomotoasă, probleme de hrănire sau alte simptome îngrijorătoare.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?

Dacă copilul dumneavoastră a fost diagnosticat cu micrognație, veți dori să aflați tot ce puteți despre această afecțiune. Iată câteva întrebări pe care să le adresați medicului specialist:

  • Cât de severă este afecțiunea?
  • Există vreo șansă ca bebelușul meu să depășească micrognația?
  • Are bebelușul meu alte afecțiuni care sunt asociate cu micrognația?
  • Care sunt unele poziții de dormit care vor ajuta la deschiderea căilor respiratorii ale bebelușului meu?
  • Este necesar un tratament? Dacă da, de ce fel?
  • Care este perspectiva generală?

Întrebări frecvente

  • Micrognația se corectează întotdeauna de la sine? Nu, în unele cazuri, este necesar tratament medical sau chirurgical.
  • Care sunt riscurile micrognației la sugari? Probleme de respirație și dificultăți de hrănire sunt cele mai comune riscuri.
  • Ce specialist ar trebui să consult pentru micrognație? Un medic specialist ORL (Otorinolaringologie) sau un chirurg maxilo-facial sunt cei mai potriviți.

Este important să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.

micrognație
hipoplazie mandibulară
sindrom Pierre Robin
despicătură labială
probleme de respirație
dificultăți de hrănire
traheostomie
osteogeneză de distragere
CPAP
BiPAP
apnee în somn
chirurgie maxilo-facială
nou-născut
copil