Meningită

Prezentare generală

Simptomele clasice ale meningitei la adulți sunt febra, durerea de cap și rigiditatea gâtului, dar nu toată lumea prezintă toate simptomele. Nou-născuții și bebelușii pot, în schimb, să vomite, să fie agitați, să nu mănânce bine, să aibă lipsă de energie și să fie dificil de trezit.

Ce este meningita?

Meningita este o inflamație a zonei care înconjoară creierul și măduva spinării (meningele). Uneori este numită meningită spinală.

Meningele vă protejează creierul și măduva spinării de leziuni și oferă suport și structură. Acesta conține nervi, vase de sânge și lichid protector (lichid cefalorahidian).

Bolile infecțioase, cum ar fi virusurile și bacteriile, și afecțiunile neinfecțioase, cum ar fi cancerul sau leziunile la cap, pot provoca meningită.

Ce este meningita spinală?

Meningita spinală este un alt nume pentru meningită, o inflamație a meningelor care înconjoară creierul și măduva spinării.

Ce este meningita aseptică?

Meningita aseptică este orice caz de meningită în care lichidul din jurul creierului și coloanei vertebrale (LCR) este testat negativ pentru bacterii. Aceasta înseamnă fie că bacteria care cauzează meningita este dificil de cultivat, fie că cazul dumneavoastră de meningită nu este cauzat de bacterii. Cea mai frecventă cauză a meningitei aseptice este o infecție virală.

Care este diferența dintre meningită și encefalită?

Diferența dintre meningită și encefalită este localizarea inflamației. Meningita este o inflamație a membranei protectoare a creierului și a măduvei spinării, iar encefalita este o inflamație a creierului în sine.

Care sunt tipurile de meningită?

Tipurile de meningită sunt, de obicei, denumite după cauză sau după cât timp ați avut simptome. Ele includ:

• Meningită bacteriană.
• Meningită virală.
• Meningită fungică.
• Meningită parazitară. Meningita cauzată de anumiți paraziți se numește meningită eozinofilică sau meningoencefalită eozinofilică (ME).
• Meningită amebiană primară (MAP). Meningita poate fi cauzată de amiba Naegleria fowleri.
• Meningită aseptică indusă de medicamente (MAIM). Rareori, anumite medicamente provoacă meningită aseptică indusă de medicamente (MAIM). Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) și antibioticele sunt cele mai frecvente cauze ale MAIM.
• Meningită cronică. Când meningita durează o lună sau mai mult, se numește meningită cronică.
• Meningită acută. Meningita bacteriană este adesea acută, ceea ce înseamnă că simptomele sunt severe și apar brusc.

Cine are un risc crescut de meningită?

Vârsta, locul în care locuiți sau călătoriți și anumite afecțiuni de sănătate pot crește riscul de meningită.

Sunteți expus unui risc mai mare de meningită dacă:

• Aveți sub 5 ani. Aproximativ 70% din toate cazurile de meningită bacteriană afectează copiii sub 5 ani.
• Aveți un sistem imunitar slăbit. Este posibil să aveți un sistem imunitar slăbit dacă trăiți cu HIV sau cancer, dacă ați primit un transplant de organ sau de măduvă osoasă sau dacă luați medicamente care vă suprimă sistemul imunitar.
• Locuiți într-un cadru de grup, ca într-un cămin studențesc.
• Aveți o scurgere de LCR.
• Nu aveți splină sau aveți o splină deteriorată.
• Locuiți sau călătoriți în locuri în care bolile infecțioase care cauzează meningită sunt frecvente.
• Aveți infecții cronice ale nasului și urechii, pneumonie pneumococică sau o infecție generalizată a sângelui.
• Aveți o leziune la cap, o leziune traumatică a creierului (TBI) sau o leziune a măduvei spinării.
• Trăiți cu siclemie.
• Trăiți cu tulburări legate de consumul de alcool.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele meningitei?

Simptomele meningitei pot fi diferite la bebeluși decât la copii și adulți. În meningita bacteriană, febra, durerea de cap și rigiditatea gâtului pot apărea brusc, iar starea dumneavoastră se poate agrava rapid.

Simptomele meningitei la copii și adulți

• Rigiditate a gâtului.
• Greață sau vărsături.
• Sensibilitate la lumină (fotofobie).
• Confuzie sau stare mentală alterată.
• Lipsă de energie (letargie), somnolență extremă sau dificultăți de trezire.
• Lipsă de apetit.
• Pete mici rotunde care arată ca o erupție cutanată (peteșii).

Simptome suplimentare ale meningitei amebiene

Este posibil să aveți simptome suplimentare de meningită amebiană la câteva zile după simptomele inițiale:

• Halucinații.
• Pierderea echilibrului.
• Lipsă de atenție sau concentrare.

Semne și simptome de meningită la bebeluși

Este posibil ca bebelușul dumneavoastră să nu prezinte aceleași simptome de meningită ca adulții (cum ar fi dureri de cap, rigiditate a gâtului și greață) și poate fi dificil de spus chiar dacă le are. Unele semne de meningită pe care le puteți căuta la bebeluși includ:

• "Moale" bombată (fontanelă) pe capul bebelușului.
• Alimentație deficitară.
• Somnolență sau dificultăți de trezire din somn.
• Energie scăzută sau răspunsuri mai lente (letargie).

Cum știu dacă am meningită?

Doar medicul dumneavoastră vă poate diagnostica meningita. Dacă credeți că aveți meningită, discutați cu medicul dumneavoastră sau mergeți la cea mai apropiată cameră de gardă.

Cât de dureroasă este meningita?

Meningita poate provoca dureri de cap severe, care pot fi destul de dureroase. Durerea poate radia în jos pe spate sau în alte părți ale corpului. De asemenea, poate fi aproape imposibil să vă mișcați gâtul în anumite moduri. Unele persoane au simptome mai puțin vizibile, așa că nu așteptați dureri severe pentru a vă consulta cu medicul dacă aveți simptome de meningită.

Ce cauzează meningita?

Bolile infecțioase (cauzate de ceva dăunător din afara corpului dumneavoastră) și afecțiunile neinfecțioase provoacă meningită.

Cauzele infecțioase sunt bacteriile, virusurile, ciupercile, paraziții și amiba Naegleria fowleri. Cauzele neinfecțioase includ boli, anumite medicamente și alte afecțiuni.

Cauzele meningitei bacteriene

• Streptococcus pneumoniae.
• Streptococcus de grup B.
• Neisseria meningitidis.
• Haemophilus influenzae.
• Listeria monocytogenes.
• E. coli.
• Mycobacterium tuberculosis.

Cauzele meningitei virale

• Enterovirusuri non-polio.
• Oreion.
• Herpesvirusuri (inclusiv cele care cauzează mononucleoză, varicelă și zona zoster).
• Rujeolă.
• Gripă.
• Arbovirusuri, cum ar fi virusul West Nile.
• Virusul coriomeningitei limfocitare.

Cauzele meningitei fungice

• Coccidioides.

Cauzele meningitei parazitare (meningită eozinofilică)

• Angiostrongylus cantonensis.
• Baylisascaris procyonis.
• Gnathostoma spinigerum.

Cauzele meningitei amebiene (MAP)

• Naegleria fowleri provoacă meningita amebiană.

Cauzele meningitei neinfecțioase

• Lupus eritematos sistemic (lupus).
• Anumite medicamente, cum ar fi AINS și antibioticele.
• Leziuni la cap.
• Intervenții chirurgicale pe creier.

Cum se ia meningita?

Există multe moduri în care puteți lua meningită, în funcție de faptul dacă cauza este infecțioasă sau nu:

• Dintr-o boală contagioasă transmisă de la persoană la persoană, cum ar fi un virus sau o bacterie.
• Din alimente contaminate cu ceva infecțios.
• Din înotul sau consumul de apă contaminată cu ceva infecțios.
• Din ciuperci din mediul înconjurător pe care le respirați.
• Ca o complicație a bolilor neinfecțioase, cum ar fi cancerul sau lupusul.
• Ca rezultat al unei leziuni la cap sau al unei intervenții chirurgicale pe creier.
• Ca efect secundar al unui medicament.

Este meningita contagioasă?

Meningita în sine - umflarea meningelor - nu este contagioasă, dar unele dintre cauzele ei sunt. Majoritatea cauzelor bacteriene și virale ale meningitei pot fi răspândite de la persoană la persoană. Nu puteți lua alte cauze ale meningitei de la o altă persoană.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată meningita?

Medicul dumneavoastră va diagnostica meningita efectuând un examen fizic, întrebându-vă despre simptomele dumneavoastră și testând lichidul cefalorahidian (LCR). De asemenea, vă poate întreba dacă ați fost în preajma cuiva cu anumite boli sau ați călătorit recent, vă poate lua o probă de sânge sau de scaun, vă poate preleva o probă din nas sau gât sau poate obține imagini ale creierului dumneavoastră.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica meningita?

Unele teste pe care medicul dumneavoastră le poate utiliza pentru a diagnostica meningita includ:

• Examenul secrețiilor nazale sau faringiene. Medicul dumneavoastră folosește un băț cu vârf moale (tampon) pentru a preleva o probă din nas sau gât. Un laborator va testa proba dumneavoastră pentru semne de infecție.
• Puncție lombară/puncție spinală. Medicul dumneavoastră introduce un ac în partea inferioară a spatelui pentru a colecta o probă din lichidul cefalorahidian (LCR). Un laborator testează proba dumneavoastră de LCR pentru semne de infecție.
• Analize de sânge. Medicul dumneavoastră prelevează o probă de sânge din braț cu un ac. Un laborator vă testează sângele pentru semne de infecție.
• Medicul dumneavoastră poate utiliza o tomografie computerizată sau un RMN pentru a face fotografii ale creierului dumneavoastră și pentru a căuta inflamații. Aceasta se numește uneori scanare cerebrală.
• Probă de scaun. Oferiți o probă de scaun medicului dumneavoastră. Un laborator va testa proba de scaun pentru semne de infecție.

Management și Tratament

Cum este tratată meningita?

Tratamentul meningitei depinde de cauză. Antibioticele sunt utilizate pentru a trata meningita bacteriană, iar antifungicele sunt utilizate pentru a trata meningita fungică. Antiviralele pot fi utilizate pentru a trata unele cauze virale ale meningitei. Cauzele neinfecțioase ale meningitei sunt tratate prin abordarea bolii sau a leziunii subiacente.

Nu există tratamente specifice pentru alte cauze infecțioase ale meningitei. Medicamentele pot fi utilizate pentru a reduce inflamația sau pentru a ameliora simptomele dumneavoastră.

Ce medicamente sunt utilizate pentru a trata meningita?

Medicamentele și alte terapii care pot fi utilizate pentru a trata meningita includ:

• Antibiotice pentru meningita bacteriană.
• Antifungice pentru meningita fungică.
• Antivirale pentru anumite cazuri de meningită virală, cum ar fi herpesvirusul și gripa.
• Corticosteroizi, cum ar fi dexametazona sau prednisonul, pentru a reduce inflamația.
• Calmante.
• Fluide IV pentru a vă menține hidratat.

Cât de curând după tratamentul pentru meningită mă voi simți mai bine?

Este posibil să începeți să vă simțiți mai bine în câteva zile până la o săptămână după începerea tratamentului pentru meningită. Recuperarea completă poate dura săptămâni sau luni.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul de meningită?

Cea mai bună modalitate de a vă reduce riscul de meningită este să luați măsuri de precauție simple pentru a vă proteja de bolile infecțioase care o provoacă cel mai adesea.

• Vaccinați-vă împotriva infecțiilor bacteriene și virale care pot provoca meningită. Întrebați-vă medicii ce vaccinuri ar putea fi recomandate pentru dumneavoastră sau pentru copilul dumneavoastră.
• Aveți grijă să evitați infecțiile fungice.
• Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun.
• Evitați contactul cu alte persoane atunci când sunteți bolnav de o boală contagioasă.
• Acoperiți-vă gura și nasul când tușiți sau strănutați și dezinfectați frecvent suprafețele atinse.
• Nu înotați sau nu beți apă care ar putea fi contaminată. Utilizați apă distilată sau tratată pentru irigarea nazală.
• Practicați o pregătire sigură a alimentelor. Nu beți lapte nepasteurizat și nu mâncați alimente preparate din lapte nepasteurizat.
• Luați măsuri de precauție pentru a evita mușcăturile de țânțari și căpușe.

Medicul dumneavoastră vă poate prescrie, de asemenea, antibiotice profilactice pentru a ajuta la prevenirea unei infecții bacteriene dacă sunteți expus unui risc ridicat. Discutați cu medicul dumneavoastră despre antibioticele profilactice dacă cineva apropiat dumneavoastră (cum ar fi cineva cu care locuiți sau cu care sunteți mult timp) are:

• Meningită cauzată de N. meningitidis
• O infecție Hib gravă

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am meningită?

Perspectiva pentru meningită depinde de ceea ce o cauzează, de cât de severă este și de cât de repede sunteți tratat. Dacă sunteți tratat rapid, de obicei, vă puteți recupera complet, deși poate dura mult timp până să vă simțiți din nou complet bine.

Este posibil să trebuiască să rămâneți în spital câteva zile, iar tratamentul poate continua chiar și după ce mergeți acasă. Medicul dumneavoastră vă va urmări pentru a verifica dacă există probleme de sănătate de lungă durată.

Cât durează meningita?

Meningita virală poate dispărea de la sine în aproximativ o săptămână. Simptomele meningitei bacteriene sau fungice pot dura de la câteva zile la o săptămână sau mai mult după tratament. Poate dura săptămâni sau luni pentru a vă simți complet recuperat, iar unele persoane au probleme de sănătate de lungă durată sau permanente.

Efectele pe termen lung ale meningitei

Cercetările sugerează că 10% până la 20% dintre persoanele care au avut meningită vor avea probleme de sănătate pe termen lung. Meningita bacteriană este mai probabil să provoace efecte de sănătate de lungă durată decât alte tipuri de meningită.

Efectele pe termen lung includ:

• Pierderea vederii sau a auzului.
• Probleme cu memoria și concentrarea.
• Epilepsie.
• Probleme de mișcare și echilibru.
• Probleme de comportament sau dificultăți de învățare la copii.
• Artrită.
• Deteriorarea organelor.
• Pierderea degetelor de la mâini, picioare sau membre din cauza sepsisului.

Complicațiile meningitei

Meningita bacteriană duce uneori la sepsis, o afecțiune în care corpul dumneavoastră are un răspuns care pune viața în pericol la o infecție. Sepsisul poate provoca deteriorarea țesuturilor, vaselor de sânge și a organelor. În cazuri extreme de sepsis, organele dumneavoastră pot ceda sau este posibil să trebuiască să vi se îndepărteze degetele de la mâini, picioare sau membrele.

Semnele roșii plate pe piele care arată ca o erupție cutanată (peteșii) pot fi un semn de sepsis cauzat de meningita bacteriană.

Poți supraviețui meningitei?

Da, puteți supraviețui majorității formelor de meningită, deși este o boală foarte gravă și necesită tratament imediat. Rata de supraviețuire pentru meningita bacteriană, cea mai mortală dintre formele comune de meningită, este de aproximativ 90%.

În timp ce infecțiile cu Naegleria fowleri sunt extrem de rare, puține persoane supraviețuiesc meningitei amebiene.

Trăind Cu

Când ar trebui să merg la medic?

Ar trebui să mergeți imediat la medic dacă:

• Credeți că aveți meningită.
• Ați avut un contact strâns cu cineva care are o infecție cu meningitide sau Hib.

Când ar trebui să merg la camera de gardă?

Meningita bacteriană este o urgență medicală care se poate agrava rapid. Mergeți la cea mai apropiată cameră de gardă dacă aveți simptome de meningită.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

• Ce tip de meningită am?
• De ce tratament voi avea nevoie?
• Cum îmi pot gestiona simptomele?
• Când ar trebui să revin la control?
• Ce semne și simptome ar trebui să mă determine să merg la camera de gardă?
• Cum pot evita să mai fac meningită?
• Voi avea probleme pe termen lung din cauza meningitei?
• Sunt contagios pentru ceilalți?

Întrebări frecvente

Cum pot testa acasă pentru meningită? Nu există o modalitate de a testa pentru meningită acasă. Doar un examen și teste efectuate de un medic pot diagnostica meningita.

Cât de repede trebuie tratată meningita? Meningita bacteriană trebuie tratată imediat cu antibiotice. Cât mai repede începe tratamentul, cu atât mai bine.

Cum pot reduce riscul de a răspândi meningita altora? Spălați-vă frecvent pe mâini, evitați să împărțiți obiecte personale și acoperiți-vă gura și nasul când tușiți sau strănutați. Vaccinați-vă conform recomandărilor medicului dumneavoastră.

O notă generală

Meningita este o afecțiune neobișnuită care poate deveni rapid amenințătoare pentru viață. Dacă sunteți tratat imediat, aveți o șansă mare de recuperare completă. Dacă aveți simptome de meningită, este important să solicitați imediat asistență medicală.