Melasmă

Melasma este o afecțiune cutanată comună caracterizată prin pete pigmentare pe piele, adesea declanșată de expunerea la soare sau modificări hormonale, precum cele care apar în timpul sarcinii. Această afecțiune nu este periculoasă, dar poate afecta aspectul estetic al pielii.

Prezentare Generală

Ce este melasma și cum arată?

Melasma este o afecțiune cutanată frecventă. Tradus aproximativ, cuvântul înseamnă „pată neagră”. Dacă ai melasmă, probabil că ai pete maro deschis, maro închis și/sau albastru-cenușii pe piele. Acestea pot apărea sub formă de pete plate sau pete asemănătoare pistruilor. Zonele afectate frecvent includ fața, inclusiv obrajii, buza superioară și fruntea, precum și antebrațele. Melasma este uneori numită „masca de sarcină”, deoarece afectează frecvent femeile însărcinate. Melasma de obicei se închide și se deschide la culoare în timp, adesea agravându-se vara și ameliorându-se iarna.

Un alt nume mai puțin comun pentru melasmă este cloasma. Deși această afecțiune este complet inofensivă, este de înțeles că unele persoane se simt complexate.

Unde apare cel mai frecvent melasma?

Melasma apare cel mai frecvent pe obraji, nas, bărbie, deasupra buzei superioare și pe frunte. Uneori afectează brațele, gâtul și spatele. De fapt, melasma poate afecta orice parte a pielii tale care este expusă la lumina soarelui. De aceea, majoritatea persoanelor cu melasmă observă că simptomele lor se agravează în timpul lunilor de vară.

Cât de frecventă este melasma?

Melasma este o afecțiune cutanată foarte frecventă, mai ales în rândul femeilor însărcinate. 15% până la 50% dintre femeile însărcinate o dezvoltă. Între 1,5% și 33% din populație poate dezvolta melasmă și se întâmplă mai des în timpul anilor reproductivi ai unei femei și rareori se întâmplă în timpul pubertății. De obicei, începe între 20 și 40 de ani.

Cine este expus riscului de melasmă?

Persoanele cu pielea mai deschisă la culoare sunt mai puțin susceptibile de a fi afectate de melasmă decât cele cu pielea maro mai închisă sau cele care se bronzează bine. Femeile sunt mai susceptibile de a dezvolta melasmă decât bărbații: aproximativ 10% dintre cei care dezvoltă melasmă sunt bărbați, 90% femei. Femeile însărcinate dezvoltă melasmă mai des decât oricine altcineva. De asemenea, ești expus riscului dacă iei contraceptive orale și hormoni.

Ce se întâmplă în piele?

Pielea ta este formată din trei straturi. Stratul exterior este epiderma, cel mijlociu este derma, iar stratul cel mai profund este subcutisul. Este un organ – cel mai mare organ – și reprezintă aproximativ o șaptea parte din greutatea corpului tău. Pielea ta este bariera ta. Îți protejează oasele, mușchii, organele și tot restul de frig, de germeni, de soare, de umezeală, de substanțe toxice, de răni și multe altele. De asemenea, ajută la reglarea temperaturii corpului, la prevenirea hidratării și la simțirea senzațiilor, cum ar fi căldura aragazului, blana de pe burta câinelui tău și presiunea mâinii altcuiva care o ține pe a ta.

Epiderma ta conține celule numite melanocite care stochează și produc o culoare închisă (pigment) cunoscută sub numele de melanină. Ca răspuns la lumină, căldură sau radiații ultraviolete sau prin stimulare hormonală, melanocitele produc mai multă melanină și de aceea pielea ta se închide la culoare.

De ce femeile dezvoltă melasmă când sunt însărcinate?

Femeile însărcinate au niveluri crescute de hormoni estrogen și progesteron. Se crede că acești hormoni contribuie la melasma ta. Culoarea mai închisă dispare de obicei după sarcină.

Care sunt tipurile de melasmă?

Există trei tipuri de melasmă și au legătură cu profunzimea pigmentului. O lampă Wood care emite lumină neagră poate fi utilizată pentru a determina profunzimea pigmentului. Cele trei tipuri sunt:

• Epidermică: Melasma epidermică are o culoare maro închis, o margine bine definită, apare evident sub lumina neagră și uneori răspunde bine la tratament.
• Dermică: Melasma dermică are o culoare maro deschis sau albăstruie, o margine neclară, nu apare diferit sub lumina neagră și nu răspunde bine la tratament.
• Mixtă: Melasma mixtă, care este cea mai frecventă dintre cele trei, are atât pete albăstrui, cât și maro, prezintă un model mixt sub lumina neagră și prezintă un oarecare răspuns la tratament.

Este melasma canceroasă?

Melasma nu este canceroasă, un semn de cancer sau o afecțiune cutanată care „se transformă în” cancer. Cu toate acestea, există cancere de piele care pot imita melasma, așa că este adesea recomandat să consulți un medic specialist dermatolog pentru a confirma diagnosticul corect.

Este melasma permanentă?

Melasma este o tulburare de obicei cronică. Aceasta înseamnă că este de lungă durată (trei luni sau mai mult). Unele persoane au melasmă ani de zile sau toată viața. Alte persoane pot avea melasmă doar pentru o perioadă scurtă de timp, cum ar fi în timpul sarcinii.

Este melasma dureroasă?

Melasma este inofensivă. Nu este dureroasă, nu provoacă mâncărimi sau disconfort în niciun fel.

Simptome și Cauze

Ce cauzează melasma?

Există două cauze principale ale melasmei: radiațiile, fie ultraviolete, vizibile sau infraroșii (căldură); și hormonii.

Radiațiile ultraviolete și infraroșii de la soare sunt esențiale pentru a agrava melasma. Alte cauze posibile ale melasmei includ:

• Medicamente anticonvulsivante: Medicamentele care te împiedică să ai convulsii pot fi o cauză a melasmei. Un exemplu de medicament anticonvulsivant este Clobazam.
• Terapia contraceptivă (controlul nașterii): Melasma a fost observată la persoanele care utilizează pilule contraceptive orale care conțin estrogen și progesteron.
• Estrogen/Dietilstilbestrol: Dietilstilbestrolul este o formă sintetică (făcută de om) a hormonului estrogen. Este adesea folosit în tratamentele pentru cancerul de prostată. Din nou, există un model între creșterea estrogenului și melasmă.
• Genetică: Aproximativ 33% până la 50% dintre persoanele cu melasmă au raportat că altcineva din familie o are. Majoritatea gemenilor identici au amândoi melasmă.
• Hipotiroidism: O afecțiune în care tiroida ta este subactivă.
• Ecrane LED: Melasma poate fi cauzată de luminile LED de la televizor, laptop, telefon mobil și tabletă.
• Sarcina: Nu este clar de ce „masca de sarcină” se întâmplă cu femeile însărcinate. Cu toate acestea, experții teoretizează că nivelurile crescute de estrogen, progesteron și hormonii de stimulare a melanocitelor în timpul trimestrului al treilea de sarcină joacă un rol.
• Hormoni: Hormonii precum estrogenul și progesteronul pot juca un rol în unele persoane. Femeile aflate la menopauză primesc uneori progesteron și s-a observat că dezvoltă melasmă. Dacă nu ești însărcinată, este posibil să ai niveluri ridicate de receptori de estrogen găsiți în leziunile tale de melasmă.
• Machiaj (cosmetice): Unele cosmetice pot provoca ceea ce se numește o reacție fototoxică.
• Medicamente fototoxice (medicamente care te fac sensibil la lumina soarelui): Acestea includ unele antibiotice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diuretice, retinoizi, hipoglicemiante, antipsihotice, terapii țintite și alte medicamente.
• Produse de îngrijire a pielii: Un produs care îți irită pielea în general va agrava probabil melasma.
• Săpunuri: Se crede că unele săpunuri parfumate cauzează sau agravează melasma.
• Saloane de bronzat: Lumina UV produsă de saloanele de bronzat îți deteriorează pielea la fel de rău ca lumina UV de la soare și, uneori, mai rău.

Care sunt semnele de melasmă?

Melasma provoacă pete maro deschis, maro închis și/sau albăstrui sau pete asemănătoare pistruilor pe piele. Uneori, petele pot deveni roșii sau inflamate. Melasma apare în șase locații sau o combinație de locații pe piele:

• Brahială: Melasma apare pe umeri și partea superioară a brațelor.
• Centrofacială: Melasma apare pe frunte, obraji, nas și buza superioară.
• Modelul obrajilor laterali: Melasma apare pe ambii obraji.
• Malară: Melasma apare pe obraji și nas.
• Mandibulară: Melasma apare pe linia maxilarului.
• Gât: La persoanele de 50 de ani sau mai mari, melasma poate apărea pe toate părțile gâtului.

Medicul specialist va decide cu siguranță dacă ai melasmă sau un alt tip de afecțiune cutanată.

Anumite alimente afectează melasma?

În acest moment, nu se știe ca experții să cunoască alimente sau băuturi care să cauzeze direct, să vindece magic sau să agraveze melasma. Cu toate acestea, pentru a-ți menține pielea sănătoasă în general, încearcă o dietă sănătoasă pentru piele, cu alimente bogate în vitamina D:

• Lapte de migdale.
• Ouă.
• Carne.
• Lapte.
• Ciuperci.
• Pește gras.
• Suc de portocale.
• Iaurt.

Dacă am melasmă, înseamnă că voi avea o boală tiroidiană?

Persoanele cu melasmă sunt mai susceptibile de a avea o boală tiroidiană. Medicul specialist îți poate testa tiroida.

Diagnostic și Teste

Medicul specialist dermatolog sau un alt medic va examina pielea pentru a diagnostica melasma. Vor folosi o lampă Wood (o lumină neagră) pentru a vedea modificările de culoare ale pielii. Este posibil să ți se verifice tiroida, deoarece pare să existe o asociere între boala tiroidiană și melasmă.

Melasma poate fi uneori confundată cu o altă afecțiune cutanată. Pentru a face distincția între afecțiunile cutanate, medicul specialist poate efectua o biopsie, în care o mică bucată de piele este îndepărtată și examinată. O biopsie este o procedură rapidă, sigură, efectuată în mod obișnuit în timpul unei vizite normale la cabinetul medicului specialist. Afecțiunile cutanate confundate frecvent cu melasma includ:

• Lichen plan actinic și lichen plan.
• Pigmentare indusă de medicamente.
• Hipomelanoză gutată.
• Ocronoză exogenă indusă de hidrochinonă.
• Lentigo (pete de vârstă).
• Nevul lui Hori.
• Nevul lui Ota.
• Pigmentare postinflamatorie.

Dacă ai melasmă, rezultatele biopsiei vor dezvălui de obicei următoarele:

• Melanocite pigmentate dendritice (ramificate).
• Melanină în keratinocitele bazale și suprabazale.
• Melanină în derm în melanofage.
• Elastoză solară și fragmentare a fibrelor elastice.

Severitatea melasmei tale poate fi măsurată folosind Indexul Zonei și Severității Melasmei (MASI). Medicul specialist poate administra testul.

Ce întrebări ar putea pune medicul specialist pentru a diagnostica melasma?

• Când ai văzut decolorarea pielii?
• Unde se află decolorările pe corpul tău?
• Există antecedente de melasmă în familia ta?
• Ești însărcinată?
• Ce săpunuri folosești?
• Ce cosmetice/machiaj folosești?
• Ai alte afecțiuni cutanate?
• Ești interesat de rețete care pot îmbunătăți melasma ta?
• Ești interesat de proceduri care pot îmbunătăți melasma ta?

Melasma poate fi ridicată pe piele?

Melasma este de obicei plată. Consultă-ți medicul specialist dacă ai îngrijorări cu privire la un alt tip de afecțiune cutanată.

Poate apărea melasma peste noapte?

Nu. Melasma apare lent pe o perioadă de săptămâni sau luni.

Sunt pistruii melasmă?

Petele de melasmă pot fi uneori confundate cu pistrui, dar nu sunt aceeași afecțiune cutanată.

Sunt petele de vârstă/petele solare/petele de ficat melasmă?

Pot arăta similar! Dar, petele de melasmă sunt aproape întotdeauna mai mari decât ceea ce numim pete de vârstă, pete solare sau pete de ficat. Adresează-te medicului specialist dacă ești îngrijorat de o altă afecțiune.

Management și Tratament

Există un remediu pentru melasmă?

Melasma este greu de tratat. Pentru a determina un plan de tratament, medicul specialist va trebui să afle mai întâi ce ar putea cauza melasma. Este lumina soarelui? Controlul nașterii tale? Genetică? Săpunul tău? Prea mult timp petrecut în fața ecranului?

În funcție de persoană, melasma poate dispărea de la sine, poate fi permanentă sau poate răspunde la tratament în câteva luni. Majoritatea cazurilor de melasmă vor dispărea cu timpul și mai ales cu o bună protecție împotriva luminii solare și a altor surse de lumină.

Din păcate, nu există un tratament definitiv care să facă automat melasma să dispară. În acest moment, nu există nicio modalitate de a elimina pigmentul dermic.

Dacă ai melasmă, asigură-te că eviți:

• Tratamente hormonale, în special cele care implică estrogen.
• Controlul nașterii, în special pilulele contraceptive orale care conțin estrogen și progesteron.
• Lumina LED de la televizor, laptop, telefon mobil și tabletă.
• Machiajul pe care îl găsești iritant pentru pielea ta.
• Medicamente care pot provoca sau agrava melasma.
• Săpunuri parfumate.
• Produse de îngrijire a pielii care îți irită pielea.
• Saloane de bronzat.
• Epilarea cu ceară, care poate agrava melasma.

Trebuie să merg la un dermatolog pentru melasmă?

Da. Un medic specialist dermatolog va putea efectua tratamente pe care medicul tău obișnuit nu le poate efectua.

Poate dispărea melasma de la sine?

Da, este posibil ca melasma ta să dispară de la sine în câteva luni. Cu toate acestea, este puțin probabil să dispară în timp ce ești însărcinată sau iei contraceptive hormonale. Ia măsuri preventive, cum ar fi evitarea luminii solare, pentru a împiedica melasma să se agraveze sau, dacă dispare, pentru a o împiedica să revină. Melasma poate reveni.

Cum se tratează melasma? Ce medicamente ajută?

Primul lucru pe care trebuie să-l faci pentru a-ți trata melasma este să te asiguri că nu se agravează. Fă acest lucru evitând soarele, saloanele de bronzat, ecranele LED, săpunurile iritante și controlul nașterii care include hormoni. Dacă ești expus la soare, asigură-te că porți protecție solară cu oxizi de fier și un SPF de 30-50 aplicat la fiecare două ore, precum și o pălărie cu boruri largi. Acești pași pot împiedica melasma să se agraveze.

A doua cale de urmat sunt medicamentele topice. Terapia topică care utilizează inhibitori ai tirozinazei previne formarea de noi pigmenți, oprind formarea melaninei (culoarea închisă). Exemple de inhibitori ai tirozinazei și alte tipuri de agenți utili includ:

• Acid azelaic: Această cremă, loțiune sau gel se aplică de două ori pe zi. Este sigur pentru femeile însărcinate să o folosească.
• Cisteamină: Un studiu mic pe 50 de persoane a constatat că crema cu cisteamină este mai eficientă decât un placebo.
• Hidrocortizon (un corticosteroid topic): Hidrocortizonul ajută la estomparea culorii cauzate de melasmă. De asemenea, poate reduce probabilitatea de dermatită care poate fi cauzată de alți agenți.
• Hidrochinonă: Acest medicament se aplică sub formă de cremă sau loțiune. Se aplică direct pe petele de melasmă noaptea timp de două până la patru luni.
• Metimazol: Metimazolul este o cremă antitiroidiană sau un comprimat oral. Se știe că ajută melasma care rezistă la hidrochinonă.
• Extract de soia: Se crede că extractul de soia reduce transferul de culoare de la melanocite la celulele pielii.
• Alfa hidroxiacid topic: Pigmenții epidermici pot fi îndepărtați. Această cremă sau peeling chimic îndepărtează pielea de la suprafață.
• Acid tranexamic: Acesta este o cremă sau o injecție sau un medicament oral.
• Tretinoină: Această rețetă este un retinoid topic. Este eficientă, dar poate provoca dermatită și nu trebuie utilizată în timpul sarcinii.

Combinația de hidrochinonă, tretinoină și un steroid topic moderat a avut cel mai bun efect asupra melasmei.

Alți agenți care sunt studiați pentru a îmbunătăți melasma includ:

• Acid absorbic (vitamina C).
• Arbutină.
• Deoxi-arbutină.
• Glutation.
• Acid kojic sau kojic acid dipalmitate.
• Extract de lemn dulce.
• Mequinol.
• Resveratrol.
• Runicol.
• Sulfat de zinc.

Există complicații/efecte secundare ale medicamentelor?

Dermatita este un efect secundar al hidrochinonei și tretinoinei. Crema, loțiunea sau gelul azelaic pot înțepa. Fii întotdeauna atent la orice reacție alergică. Raportează toate efectele secundare medicului specialist. Ar putea fi potrivit să folosești un medicament diferit pentru a evita efectele secundare.

Peelingurile chimice și laserele pot determina moartea straturilor superficiale ale pielii, pot provoca hiperpigmentare post-procedură și pot provoca cicatrici hipertrofice. Acestea pot fi utilizate în siguranță cu medicamente topice, dar numai de către medici specialiști care au experiență în tratarea melasmei.

Cât timp va dura până când medicamentele își vor face efectul?

Depinde de persoană și de medicamentul utilizat. Melasma poate răspunde lent la tratament. Agenții enumerați mai sus rareori elimină toată melasma.

Există proceduri care pot ajuta melasma?

Un tratament topic nu este singura ta opțiune. Există unele proceduri pe care medicul specialist dermatolog le poate face pentru a-ți îmbunătăți melasma.

• Peeling chimic: În această procedură, medicul specialist dermatolog va pune o substanță chimică pe piele care o poate face să se exfolieze. Pielea care se regenerează ar trebui să fie mai netedă și mai uniform colorată.
• Proceduri pe bază de lumină, cum ar fi lumina intens pulsată, lasere fracționate non-ablative și lasere Q-switched cu fluență scăzută.

Ce fac dacă sunt însărcinată și am melasmă?

Este probabil ca melasma ta să dispară când nu mai ești însărcinată. Dacă nu dispare, urmărește opțiunile de tratament cu medicul specialist. În timpul sarcinii, ai grijă să folosești numai tratamente topice și orale care sunt aprobate pentru femeile însărcinate.

Ce medic specialist ar trebui să consult pentru a mă ajuta cu tratamentul melasmei?

Un medic specialist dermatolog este specializat în afecțiuni cutanate. Te pot ajuta cu gestionarea și tratamentul melasmei tale.

Machiajul acoperă melasma?

Da, dar folosește cosmetice care includ protecție solară și fii atent la oricare care îți pot agrava melasma prin iritarea pielii.

Ce vitamine pot lua pentru a ajuta cu melasma?

Vitamina D ajută la menținerea sănătății pielii în general. Medicul specialist îți poate testa nivelul de vitamina D pentru a se asigura că primești suficientă din alimente bogate în vitamina D, cum ar fi carne, cereale, pește gras și ouă. Poți lua, de asemenea, un supliment de vitamina D. Începe cu 2.000 de unități internaționale (UI) pe zi.

Va dispărea melasma dacă renunț la controlul nașterii?

Dacă hormonii din contracepție sunt cauza melasmei tale, atunci, da, poate dispărea. De obicei, durează aproximativ trei sau mai multe luni pentru ca melasma să se estompeze.

Va dispărea melasma după ce nasc? Dar după alăptare?

Melasma va dispărea probabil în trei luni după ce nu mai ești însărcinată.

Prevenție

Poate fi prevenită melasma?

Din păcate, nu poți evita genetica sau nu poți opri afecțiunea cutanată când ești însărcinată. Dar poți evita factorii enumerați mai sus care agravează melasma. În acest moment, niciun medicament nu poate preveni complet melasma. Cu toate acestea, o dietă prietenoasă cu pielea, inclusiv cantități adecvate de vitamina D, este probabil să ajute.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am fost diagnosticat cu melasmă?

Melasma este o afecțiune cutanată inofensivă. Nu provoacă mâncărimi sau durere și nu devine malignă. Așteaptă-te să se agraveze și/sau să reapară dacă nu iei măsuri precum evitarea soarelui și a machiajelor și săpunurilor care îți irită pielea.

Cât timp voi avea melasmă?

Dacă ai pigmentul dermic, poate dura mai mult să dispară decât dacă ai pigmentul epidermic. Melasma este de obicei o tulburare cronică. Aceasta înseamnă că este de lungă durată (trei luni sau mai mult). În funcție de persoană, melasma poate dispărea de la sine, poate fi permanentă sau poate răspunde la tratament. Dacă iei măsuri preventive și urmezi orice tratamente recomandate de medicul specialist, melasma ta ar putea dispărea.

Viața cu melasmă

Cum am grijă de mine?

Evită expunerea la lumina soarelui fără protecție solară. Redu timpul petrecut în fața ecranului la televizor, tabletă, telefon mobil și computer. Alege o metodă de control al nașterii care nu include hormoni. Folosește sfaturile de tratament și gestionare de la medicul specialist dermatolog sau de la un alt medic. Și asigură-te că primești tratamentul potrivit confirmând diagnosticul cu medicul specialist.

Cum este să trăiești cu melasmă?

Melasma este inofensivă, fizic, dar poate avea un impact emoțional. Unele persoane se pot simți jenate să permită altora să vadă afecțiunea lor cutanată. Din fericire, melasma dispare de obicei după aproximativ trei luni.

Când ar trebui să consult medicul specialist despre melasmă?

Pentru a începe tratamentul, consultă medicul specialist cât mai curând posibil când vezi semne de melasmă. Cu cât se agravează, cu atât va fi mai greu pentru tratamente să funcționeze.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist despre melasmă?

• Am melasmă sau un alt tip de afecțiune cutanată?
• Ce medicamente și/sau vitamine pot lua pentru a ajuta la vindecarea melasmei mele?
• Câte ore de lumină solară recomandați să primesc?
• Există o protecție solară specifică pe care o recomandați?
• Săpunurile pe care le folosesc acum îmi agravează melasma (vino cu o listă dacă ai nevoie)?
• Ce control al nașterii ar trebui să folosesc?
• Oricare dintre medicamentele mele actuale cauzează sau agravează melasma?

Întrebări frecvente

• Melasma este contagioasă? Nu, melasma nu este contagioasă și nu se răspândește prin contact direct.
• Pot folosi machiaj pentru a acoperi melasma? Da, machiajul poate fi folosit pentru a acoperi melasma, dar alege produse non-comedogenice și cu protecție solară.
• Cât de importantă este protecția solară în tratamentul melasmei? Protecția solară este esențială, deoarece expunerea la soare poate agrava melasma. Folosește zilnic o cremă cu spectru larg, cu SPF 30 sau mai mare.

O notă generală

Melasma este frecventă, normală și inofensivă, dar poate fi supărătoare. Această afecțiune cutanată îți poate afecta viața socială dacă te simți complexat din cauza ei. Dar nu trebuie doar să „trăiești cu ea”. Există opțiuni de tratament. Există măsuri preventive pe care le poți lua. Există medici specialiști dermatologi care te pot ajuta. Pune-le întrebări și exprimă-ți preocupările.

Ascultă întotdeauna sfaturile medicului specialist și urmează cu atenție planul de tratament. Pentru o evaluare corectă și personalizată, este esențial să consultați un medic specialist dermatolog. Informațiile furnizate aici au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesional.