Limfomul

Limfomul este un cancer care începe în celulele albe ale sângelui (limfocite). Aveți ganglioni limfatici în tot corpul. Un ganglion limfatic umflat poate fi un semn de limfom în ganglionul limfatic respectiv.

Ce este limfomul?

„Limfomul” este termenul general pentru cancerul care afectează sistemul limfatic – rețeaua de țesuturi, vase și organe care ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor. Este considerat un cancer de sânge deoarece afecțiunea începe în celulele albe ale sângelui (limfocite) din sistemul limfatic.

Există două categorii principale de limfom – limfomul Hodgkin și limfomul non-Hodgkin – și peste 70 de subtipuri de limfom. Limfoamele pot fi agresive (cu creștere rapidă) sau indolente (cu creștere lentă). Adesea, tratamentul poate duce la remisia sau vindecarea limfomului. Copiii, adolescenții și adulții pot dezvolta limfom. Acest articol se concentrează pe limfoamele care afectează adulții.

Este limfomul o boală frecventă?

Nu, limfomul nu este o boală frecventă. Societatea Americană de Cancer estimează că 89.000 de persoane din SUA vor fi diagnosticate cu limfom în 2023. Pentru comparație, 236.740 de persoane din SUA vor primi un diagnostic de cancer pulmonar în 2023.

Cine este afectat de limfom?

Limfomul non-Hodgkin afectează de obicei persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani. Este mai frecvent la bărbați decât la femei.

Limfomul Hodgkin poate afecta persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani și persoanele cu vârsta de 65 de ani sau peste. Bărbații sunt ușor mai predispuși să dezvolte limfom Hodgkin decât femeile.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele comune ale limfomului?

Multe simptome ale limfomului sunt similare cu simptomele altor boli, mai puțin grave. Prezența acestor simptome nu înseamnă neapărat că aveți limfom. Dar ar trebui să luați în considerare consultarea unui medic specialist ori de câte ori aveți modificări în organism care nu dispar în câteva săptămâni.

Simptomele comune atât pentru limfomul Hodgkin, cât și pentru limfomul non-Hodgkin pot include:

• Umflarea nedureroasă a unuia sau mai multor ganglioni limfatici de la nivelul gâtului, axilei sau zonei inghinale, care nu dispare în câteva săptămâni.
• Oboseală persistentă, când vă simțiți foarte obosit zi după zi, chiar și după ce vă odihniți suficient.
• Febră care se menține peste 39,5 grade Celsius timp de mai mult de două zile sau o febră care revine.
• Transpirații nocturne abundente, transpirații atât de intense încât vă treziți cu pijamalele și cearșafurile îmbibate.
• Scurtarea respirației (dispnee), când simțiți că nu puteți obține suficient aer în plămâni.
• Pierdere în greutate inexplicabilă, când ați pierdut 10% din greutatea corporală totală în șase luni, fără dietă sau exerciții fizice.

Ce cauzează limfomul?

Limfomul apare atunci când celulele albe din sânge din sistemul limfatic se modifică (mutatează) în celule canceroase cu creștere rapidă, care nu mor. Ca majoritatea tipurilor de cancer, majoritatea mutațiilor genetice care cauzează limfom apar spontan, fără o cauză identificabilă. Dar cercetările sugerează că următoarele afecțiuni sau probleme vă pot crește riscul de a dezvolta limfom:

• Aveți sau ați avut virusuri, inclusiv HIV (virusul imunodeficienței umane), Epstein-Barr (mononucleoză) și virusul herpetic uman asociat sarcomului Kaposi.
• Aveți antecedente familiale de limfom.
• Sistemul imunitar este slăbit de alte afecțiuni sau tratamente medicale. De exemplu, persoanele care au transplanturi de organe iau medicamente imunosupresoare pentru a împiedica organismul să respingă organul transplantat.
• Aveți o boală autoimună. O boală autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă accidental corpul, în loc să îl protejeze.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat limfomul?

Medicii specialiști diagnostichează limfomul efectuând examinări fizice pentru a evalua potențialele simptome ale limfomului și biopsii pentru a obține țesut pentru examinare de către un medic anatomopatolog. Dacă testele de laborator prezintă semne de limfom, medicii specialiști pot efectua anumite analize de sânge și investigații imagistice pentru a afla mai multe despre starea dumneavoastră și pentru a planifica tratamentul.

Analize de sânge

• Hemoleucograma completă (HLG) cu formulă leucocitară pentru a analiza diferite tipuri de celule albe din sânge.
• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) pentru a detecta inflamația care poate fi un semn de limfom.
• Lactat dehidrogenaza (LDH) pentru a detecta o cantitate mare de "turnover" celular sau creștere/moarte celulară.
• Teste ale funcției hepatice și renale.
• Electroforeza proteinelor serice (EPS) pentru a evalua proteinele monoclonale (proteine M), care sunt proteine anormale pe care le produc celulele plasmatice.

Investigații imagistice

• Tomografie computerizată (CT) pentru a căuta semne de limfom, cum ar fi ganglionii limfatici măriți, splina sau alte organe.
• Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) pentru a detecta semne de cancer. Scanările PET sunt de obicei combinate cu scanări CT cu rezoluție scăzută și sunt uneori utilizate în plus față de scanările prin rezonanță magnetică (RMN).

Dacă aveți limfom non-Hodgkin, medicul specialist poate solicita teste de laborator pentru a identifica gene, proteine și alte substanțe care sunt unice pentru anumite limfoame non-Hodgkin.

Management și Tratament

Care sunt tratamentele pentru limfom?

Tratamentele variază în funcție de tipul de limfom. De exemplu, dacă aveți un limfom cu creștere lentă, medicul specialist vă poate recomanda supraveghere activă (așteptare vigilentă) înainte de a începe tratamentul. În timpul supravegherii active, medicii specialiști vă monitorizează cu atenție starea generală de sănătate și semnele de limfom.

Tratamentele comune pentru limfom includ:

• Chimioterapie.
• Radioterapie.
• Terapie țintită.
• Imunoterapie.
• Terapia cu celule CAR T.
• Transplant de celule stem (măduvă osoasă).

Medicul specialist vă poate recomanda îngrijire paliativă ca parte a planului dumneavoastră de tratament. Îngrijirea paliativă se concentrează pe ajutarea dumneavoastră în gestionarea simptomelor și a efectelor secundare ale tratamentului. De asemenea, oferă sprijin. Tratamentul paliativ poate include medicamente, activități pentru a ajuta la gestionarea stresului și sprijin emoțional și spiritual.

Care sunt efectele secundare comune ale tratamentului limfomului?

Tratamentele pentru limfom pot avea efecte secundare diferite, deoarece oamenii au adesea reacții diferite la același tratament. Întrebați medicul specialist despre efectele secundare ale tratamentului și ce puteți face pentru a le gestiona.

Prevenție

Cum pot reduce riscul de a dezvolta limfom?

Cercetătorii continuă să identifice factorii de risc pentru limfom. Există motive să credem că anumite virusuri și antecedentele medicale familiale cresc riscul de a dezvolta limfom. Discutați cu medicul specialist dacă credeți că antecedentele dumneavoastră medicale sau antecedentele medicale familiale vă pot crește riscul de a dezvolta limfom.

Prognostic

La ce mă pot aștepta dacă am limfom?

Prognosticul dumneavoastră este ceea ce vă puteți aștepta după finalizarea tratamentului. Prognosticul dumneavoastră specific depinde de situația dumneavoastră, cum ar fi tipul de limfom pe care îl aveți, vârsta dumneavoastră și starea dumneavoastră generală de sănătate. Acestea fiind spuse, tratamentul duce adesea la remisia sau vindecarea afecțiunii. Remisia înseamnă că nu aveți simptome de limfom, iar testele nu găsesc semne de limfom.

Limfomul în remisie poate reveni (recidiva). Dacă aveți limfom în remisie, veți avea programări de urmărire regulate cu medicul dumneavoastră specialist. Este posibil să efectueze teste pentru a verifica semnele de limfom. Simptomele sunt modificări pe care le puteți simți în corpul dumneavoastră și le puteți descrie altora. Semnele sunt modificări în ceva măsurat, cum ar fi temperatura dumneavoastră sau analizele de sânge pentru a verifica numărul de celule albe din sânge.

Care sunt ratele de supraviețuire pentru limfom?

În general, datele privind rata de supraviețuire arată că 89% dintre persoanele cu limfom Hodgkin și 74% dintre persoanele cu limfom non-Hodgkin erau în viață la cinci ani de la diagnostic.

Ratele de supraviețuire sunt estimări bazate pe experiențele unor grupuri de persoane cu aceeași boală. Estimările ratei de supraviețuire nu pot prezice cât timp poate trăi o persoană cu limfom. Dacă aveți întrebări despre ratele de supraviețuire ale limfomului, cereți medicului specialist să vă explice la ce vă puteți aștepta.

Cum să trăiești cu limfomul

Cum pot avea grijă de mine dacă am limfom?

Dacă aveți limfom, ați putea beneficia de crearea unui plan de viață cu limfomul. Acest plan v-ar putea ajuta să treceți prin tratamentul inițial și orice tratament de urmărire. Iată câteva lucruri de luat în considerare pe măsură ce vă dezvoltați planul:

• Aflați cum vă poate afecta tratamentul limfomului viața de zi cu zi. În acest fel, puteți decide dacă veți avea nevoie de ajutor acasă sau în timp ce primiți tratament.
• Urmați o dietă sănătoasă, care include proteine slabe, cereale integrale și produse lactate integrale. Tratamentul cancerului vă poate afecta apetitul. Dacă se întâmplă acest lucru, discutați cu un nutriționist despre modalități de a vă asigura că obțineți suficiente alimente și băuturi pentru a vă menține forța în timpul tratamentului.
• Acordați-vă timp pentru dumneavoastră, fie că este vorba de a scrie într-un jurnal, de a asculta muzică sau de a petrece timp afară.
• Cancerul este stresant. S-ar putea să constatați că activități precum meditația, exercițiile de relaxare sau exercițiile de respirație profundă ajută la ameliorarea stresului.
• Faceți mișcare. Studiile sugerează că exercițiile fizice îmbunătățesc calitatea vieții persoanelor cu limfom, reducând oboseala și stresul.
• Cancerul poate fi o experiență solitară. S-ar putea să nu vă simțiți confortabil să discutați cu familia și prietenii despre boala dumneavoastră. Întrebați medicul specialist despre serviciile și programele care ar putea fi utile.

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?

Contactați medicul specialist oricând credeți că simptomele dumneavoastră de limfom se agravează sau aveți nevoie de ajutor pentru a gestiona efectele secundare ale tratamentului.

Când ar trebui să merg la camera de gardă?

Multe tratamente împotriva cancerului afectează sistemul imunitar. Asta înseamnă că tratamentul împotriva cancerului vă poate crește riscul de a dezvolta infecții. Simptomele care ar putea necesita o vizită la camera de gardă sunt:

• Febră de 39,5 grade Celsius sau mai mare.
• Frisoane.
• Tuse productivă sau "umedă".
• Durere abdominală.
• Diaree persistentă care durează mai mult de două săptămâni.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?

Cancerul este o călătorie, iar întrebările dumneavoastră se vor schimba pe parcursul călătoriei. Dacă tocmai ați aflat că aveți limfom, iată câteva întrebări de bază pe care ați putea dori să le puneți:

• Cum știți că am limfom?
• Ce fel de limfom am?
• De cât timp am limfom?
• Care sunt opțiunile mele de tratament?
• Care sunt efectele secundare ale fiecărui tratament?
• Care este prognosticul meu?

Întrebări frecvente

• Limfomul este un cancer grav?
• Depinde de tipul de limfom. De exemplu, limfomul non-Hodgkin vă poate face organismul mai vulnerabil la infecții care pun viața în pericol, alte tipuri de cancer sau boli de inimă.
• Limfomul apare în analizele de sânge (analize de laborator)?
• Analizele de sânge pot detecta probleme precum un număr mare de celule albe din sânge, care pot fi un semn de limfom, leucemie sau alte cancere de sânge. Dar nu detectează limfomul. Medicii specialiști diagnostichează limfomul pe baza rezultatelor biopsiei și ale investigațiilor imagistice.
• Unde începe cel mai adesea limfomul?
• Limfomul poate începe aproape oriunde aveți limfocite. Acestea sunt celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor și care se găsesc în tot sistemul limfatic. Aveți limfocite în ganglionii limfatici, splină, măduva osoasă și alte zone ale corpului. Cel mai frecvent simptom timpuriu este umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, partea superioară a pieptului, axilă, abdomen sau zona inghinală.
• Cât timp poți avea limfom fără să observi?
• Puteți avea limfom ani de zile fără a observa modificări în organism. Uneori, oamenii află că au limfom deoarece investigațiile imagistice de rutină detectează semne de limfom.

Limfomul este o boală gravă. Din fericire, tratamentele pentru limfom continuă să se îmbunătățească, ajutând oamenii să trăiască mai mult. În fiecare an, ratele de supraviețuire se îmbunătățesc. Iar cercetătorii află mai multe despre factorii de risc ai limfomului. Discutați cu medicul specialist dacă credeți că ați putea fi expus riscului de limfom. Dacă da, vă pot ajuta să înțelegeți ce puteți face pentru a vă proteja sănătatea.

Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat.