Șocul Distributiv

Vasele de sânge excesiv de relaxate în șocul distributiv nu pot transporta suficient sânge.

Ce este șocul distributiv?

Șocul distributiv sau șocul vasodilatator este o urgență medicală în care corpul dumneavoastră nu poate transporta suficient sânge la inimă, creier și rinichi. Acest lucru se întâmplă deoarece vasele de sânge sunt extrem de dilatate (flasce sau relaxate), ceea ce scade tensiunea arterială și reduce cantitatea de sânge care poate ajunge la organe. Adesea, vasele de sânge mici (capilarele) sunt permeabile în șocul distributiv, rezultând o pierdere de lichide din circulație.

Este necesar să primiți tratament cât mai curând posibil pentru șocul vasodilatator.

Cele trei tipuri de șoc distributiv sunt:

• Șoc septic (dintr-o infecție bacteriană). Exemplu: O complicație gravă a unei infecții numită sepsis, care se agravează atât de mult încât duce la șoc septic.
• Șoc anafilactic (dintr-o reacție alergică sau criză de astm). Exemplu: O reacție alergică la arahide care duce la șoc anafilactic.
• Șoc neurogenic (dintr-o leziune a măduvei spinării care a afectat sistemul nervos). Exemplu: Un accident de scufundare care vă lezează măduva spinării și duce la șoc neurogenic.

Șocul distributiv vs. șocul hipovolemic

Ambele sunt tipuri de șoc, ceea ce înseamnă că organele dumneavoastră vitale nu primesc suficient sânge și oxigen. Diferența constă în cauza lor. Cel mai adesea, o complicație infecțioasă numită sepsis sau o reacție alergică severă provoacă șoc distributiv. O cantitate mare de sângerare sau pierdere de lichide din cauza diareei sau a vărsăturilor provoacă șoc hipovolemic.

Șocul distributiv vs. șocul septic

Șocul septic este un tip de șoc distributiv. Atunci când aveți o infecție numită sepsis, aceasta se poate agrava atât de mult încât se transformă în șoc septic.

Cât de frecvent este șocul distributiv?

Șocul distributiv este cel mai frecvent dintre cele patru tipuri de șoc, celelalte fiind șocul hipovolemic, cardiogen și obstructiv. În fiecare an, 1 milion de persoane din SUA fac șoc septic, care este principala cauză a șocului distributiv. Acesta poate afecta pe oricine.

Cum afectează șocul distributiv corpul meu?

Din cauza vaselor de sânge neobișnuit de flasce, șocul distributiv scade presiunea care antrenează fluxul sanguin către organe și împiedică organele să primească suficient sânge pentru a-și face treaba. Această lipsă de oxigen și nutrienți poate face ca organele dumneavoastră să nu mai funcționeze corect. Atunci când organele dumneavoastră cedează, poate fi fatal.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele?

Semnele și simptomele șocului distributiv pot varia în funcție de cauză. Simptomele includ:

• Erupție cutanată.
• Ritm cardiac și respirație rapide.
• Tensiune arterială scăzută.
• Brațe și picioare calde.
• Piele care începe caldă și apoi devine rece și umedă.
• Febră.
• Frisoane.
• Durere în abdomen.
• Confuzie.
• Tuse.
• Scurtarea respirației.
• Greață.
• Vărsături.
• Durere la urinare.

Ce cauzează șocul distributiv?

Cauzele șocului distributiv includ:

• Sepsis (dintr-o infecție bacteriană).
• Anafilaxie (din alergii la nuci sau astm).
• Arsuri.
• Pancreatită.
• Sindromul șocului toxic.
• Leziuni ale măduvei spinării.
• Tulburări endocrine.
• Insuficiență suprarenală (mai puțin frecventă).
• Sindromul de scurgere capilară (mai puțin frecvent).
• Supradozaj cu medicamente care dilată vasele de sânge (mai puțin frecvent).

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat șocul distributiv?

Medicul specialist va efectua un examen fizic și va lua istoricul medical. Adesea, o persoană în șoc nu poate vorbi pentru ea însăși. Un membru al familiei poate spune medicului specialist dacă aveți o alergie sau ați avut anafilaxie în trecut. Cunoașterea medicamentelor sau a substanțelor pe care le luați va ajuta medicul specialist cu un diagnostic.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica șocul distributiv?

Medicul specialist va solicita următoarele teste, dintre care unele pot fi efectuate la patul pacientului:

• Analize de sânge.
• Electrocardiogramă (EKG).
• Radiografie toracică.
• Ecografie a inimii, plămânilor și abdomenului.

Management și Tratament

Cum este tratat șocul distributiv?

Medicul specialist vă va administra lichide intravenos, cum ar fi ser fiziologic. Apoi, vă va administra medicamente pentru a trata cauza șocului vasodilatator. Apoi, vă poate oferi nutriție (probabil printr-un tub de alimentare).

Veți fi internat în unitatea de terapie intensivă (ATI) după ce probabil ați început în camera de urgență. Medicul specialist va continua să vă verifice semnele vitale și să urmărească efectele secundare ale tratamentului dumneavoastră. Este posibil să aveți nevoie de un ventilator pentru a vă ajuta să respirați dacă aveți dificultăți de respirație de unul singur.

Ce medicamente sunt utilizate?

În funcție de cauza șocului distributiv, medicul specialist vă va administra următoarele medicamente:

• Vasopresoare (epinefrină, vasopresină, norepinefrină sau fenilefrină) pentru a vă crește tensiunea arterială.
• Antibiotice dacă există o infecție.
• Antihistaminice dacă ați avut o reacție alergică.
• Steroizi pentru o reacție alergică sau sepsis sever.
• Albuterol (cum ar fi Accuneb® sau Proair®HFA) dacă șocul dumneavoastră este cauzat de o criză de astm.

Efecte secundare ale tratamentului

Efectele secundare ale vasopresoarelor includ:

• Ritm cardiac anormal (aritmie).
• Anxietate.
• Colectare de lichid în plămâni (edem pulmonar).
• Durere în piept.
• Îngustarea arterelor coronare, care poate provoca un atac de cord.

Antibioticele pot provoca greață și diaree. Albuterolul vă poate face să vă simțiți nervos, amețit sau rău la stomac. Antihistaminicele vă pot face să vă simțiți somnoros sau amețit. De asemenea, vă pot da dureri de cap sau ritm cardiac rapid.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul?

Deși este posibil să nu puteți evita unele cauze ale șocului distributiv, cum ar fi infecțiile sau arsurile, vă puteți reduce riscul de șoc din cauza problemelor cunoscute în aceste moduri:

• Dacă aveți alergie la nuci sau altă alergie alimentară gravă, purtați epinefrină (EpiPen® Auto-Injector sau Adrenalin®) cu dumneavoastră și înțelegeți cum să o utilizați.
• Dacă aveți frecvent crize de astm, continuați să luați albuterol sau salbutamol și asigurați-vă că nu rămâneți fără el.
• Nu lăsați tampoanele prea mult timp, deoarece pot provoca sindromul șocului toxic, care poate duce la șoc distributiv.
• Nu vă scufundați în apă puțin adâncă sau în apă de adâncime necunoscută.
• Dacă luați medicamente care vă deschid vasele de sânge, asigurați-vă că nu luați prea mult.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am șoc distributiv?

Dacă sepsisul a cauzat șocul vasodilatator, puteți avea probleme pe termen lung, cum ar fi senzația de oboseală, coșmaruri sau lipsa poftei de mâncare. Indiferent de cauza șocului distributiv, va trebui să continuați să mergeți la programările de urmărire cu medicul dumneavoastră specialist. De asemenea, va trebui să continuați să luați toate medicamentele prescrise de medicul specialist.

Cât durează șocul distributiv

În funcție de cât de bolnav sunteți, puteți fi internat în spital timp de câteva zile sau săptămâni, în timp ce corpul dumneavoastră se recuperează după șocul distributiv.

Perspectiva pentru șocul distributiv

În funcție de cauză, probabilitatea de a muri din cauza șocului distributiv este de 20% până la 80%. Fără tratament, șocul este adesea fatal. Un diagnostic și un tratament rapid vă oferă cea mai bună șansă de supraviețuire. Adulții mai în vârstă și cei care consumă alcool au șanse mai mici, la fel și persoanele care au probleme cu mai multe organe.

Dacă corpul dumneavoastră răspunde bine la lichide și organele dumneavoastră sunt capabile să continue să funcționeze, veți avea probabil o perspectivă bună.

Viața cu

Cum am grijă de mine?

După ce mergeți acasă de la spital, urmați instrucțiunile medicului specialist pentru a avea grijă de dumneavoastră. Este posibil să trebuiască să vă odihniți acasă timp de câteva zile sau săptămâni pentru a vă simți suficient de bine pentru a vă întoarce la muncă. Continuați să mergeți la orice programări de urmărire și continuați să luați medicamentele prescrise.

Când ar trebui să mă adresez medicului meu specialist?

Contactați medicul specialist dacă începeți să vă simțiți mai rău când vă recuperați acasă.

Când ar trebui să merg la Urgențe?

Oricine prezintă semne de șoc distributiv ar trebui să meargă la departamentul de urgență. În timp ce așteptați sosirea paramedicului, ar trebui să vă asigurați că persoana cu șoc este întinsă. Puneți o pătură pe ei pentru a-i menține calzi și ridicați-le picioarele la aproximativ 30 cm de sol pentru a le îmbunătăți circulația.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

• Am risc să mai fac șoc distributiv?
• Cât timp trebuie să merg la programări de urmărire?
• Va avea șocul distributiv efecte pe termen lung asupra mea?

Întrebări frecvente

• Ce trebuie să fac dacă suspectez că cineva are șoc distributiv? Sunați imediat la 112. În timp ce așteptați ajutorul, așezați persoana întinsă, acoperiți-o cu o pătură și ridicați-i picioarele.
• Cât de repede trebuie tratat șocul distributiv? Șocul distributiv este o urgență medicală și necesită tratament imediat. Cu cât tratamentul este inițiat mai repede, cu atât sunt mai mari șansele de supraviețuire.
• Pot preveni șocul distributiv? Unele cauze pot fi prevenite prin evitarea alergenilor, gestionarea corectă a astmului, evitarea consumului excesiv de alcool, prevenirea infecțiilor și urmând indicațiile medicale pentru medicamentele care afectează vasele de sânge.

Este esențial să consultați un medic specialist pentru evaluare și tratament adecvat dacă suspectați șoc distributiv sau dacă aveți întrebări suplimentare.