Șocul Cardiogen

Prezentare generală

Ce este șocul cardiogen?

Șocul cardiogen este o afecțiune gravă care apare atunci când inima dumneavoastră nu poate furniza suficient sânge oxigenat organismului pentru a-i satisface nevoile. Poate fi fatal atunci când lipsa de oxigen cauzează insuficiența organelor.

Această afecțiune este o urgență care necesită tratament imediat într-un spital.

Șocul cardiogen este cel mai adesea cauzat de un infarct miocardic sau insuficiență cardiacă.

Care sunt stadiile șocului cardiogen?

Stadiile șocului cardiogen variază de la risc la boală foarte gravă. Stadiile sunt:

• În risc (A): Boală de inimă, cum ar fi infarct miocardic sau insuficiență cardiacă, dar fără semne de șoc.
• Debut (B): Tensiune arterială sau ritm cardiac scăzut.
• Clasic (C): Necesitatea de medicamente sau dispozitive pentru a ajuta la furnizarea sângelui către organe.
• În deteriorare (D): Nu răspunde la medicamente sau dispozitive și se agravează.
• Extremis (E): Stop cardiac care necesită resuscitare cardiopulmonară (CPR), ventilator și defibrilator.

Cât de frecvent este șocul cardiogen?

Se estimează că 40.000 până la 50.000 de persoane pe an în Statele Unite suferă de șoc cardiogen.

Șocul cardiogen este principala cauză de deces la persoanele care au un infarct miocardic.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele?

Este important să primiți tratament imediat dacă aveți oricare dintre simptomele unui infarct miocardic, cum ar fi:

• Durere în piept care durează mai mult de câteva minute sau dispare și reapare. Pieptul dumneavoastră se poate simți greu, strâns, plin sau amorțit. Puteți simți presiune, durere, arsură sau strângere. Durerea se poate simți ca arsuri la stomac. La unii pacienți, în special la femei, durerea în piept nu este întotdeauna simptomul principal. Fiți atenți la alte semne enumerate mai jos.
• Durere sau disconfort în partea superioară a corpului și/sau în josul brațului stâng.
• Durere în partea superioară a abdomenului, gât sau maxilar.
• Dificultăți de respirație.
• Transpirații sau "transpirații reci".
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii.
• Senzație de slăbiciune, amețeală și/sau anxietate.

Alte simptome legate de șocul cardiogen pot include:

• Confuzie sau lipsă de vigilență.
• Leșin.
• Tensiune arterială foarte scăzută.
• Puls slab.
• Dificultăți de respirație.
• Urinare mai puțin frecventă decât în mod normal.
• Mâini și picioare reci.
• Piele palidă.
• Senzație de oboseală extremă.
• Umflături în burtă și picioare.
• Apetit scăzut.

Ce cauzează șocul cardiogen?

Un infarct miocardic este cea mai frecventă cauză a șocului cardiogen. Un infarct miocardic sever poate deteriora camera principală de pompare a inimii (ventriculul stâng). Când se întâmplă acest lucru, corpul dumneavoastră nu poate obține suficient sânge oxigenat.

În cazuri rare de șoc cardiogen, camera inferioară dreaptă a inimii (ventriculul drept) este cea deteriorată. Ventriculul drept pompează sânge către plămâni, unde primește oxigen și apoi merge către restul corpului.

Alte afecțiuni care slăbesc inima și pot duce la șoc cardiogen includ:

• Mușchiul cardiac deteriorat în urma unui infarct miocardic.
• Inflamația mușchiului cardiac (miocardită).
• O infecție a căptușelii interioare a inimii și a valvelor (endocardită).
• Un ritm cardiac anormal (aritmie).
• Prea mult lichid sau sânge în jurul inimii (tamponadă cardiacă).
• Un cheag de sânge care blochează brusc un vas de sânge în plămân (embolie pulmonară).
• O problemă a valvei cardiace, cum ar fi mușchii rupți care susțin valva sau o valvă artificială care nu funcționează corect.
• Deteriorarea septului care împarte ventriculii stâng și drept ai inimii.
• Insuficiență cardiacă.
• Leziuni ale pieptului.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat șocul cardiogen?

Medicul dumneavoastră va dori să vă cunoască istoricul medical, inclusiv simptomele pe care le aveți în ziua respectivă sau pe care le-ați avut recent. În timpul unui examen fizic, el/ea poate găsi aceste semne de șoc cardiogen:

• Un puls slab.
• Piele care se simte rece și umedă.
• Tensiune arterială scăzută.
• Un ritm cardiac anormal sau murmur cardiac pe care îl poate auzi printr-un stetoscop.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica șocul cardiogen?

Mai multe teste vă pot ajuta să aflați dacă aveți șoc cardiogen. Acestea includ:

• Tensimetru: Pentru a verifica tensiunea arterială scăzută.
• Cateterism cardiac: Această procedură ajută medicul dumneavoastră să găsească blocaje în arterele care furnizează sânge inimii (arterele coronare). Medicul dumneavoastră poate utiliza, de asemenea, un cateterism pentru a verifica cantitatea de sânge pe care o pompează inima dumneavoastră cu fiecare bătaie (debit cardiac). Un tub lung și subțire numit cateter este introdus într-o arteră printr-o puncție mică, de obicei la încheietura mâinii sau în zona inghinală.
• Electrocardiogramă (ECG/EKG): O înregistrare a activității electrice a inimii dumneavoastră (ritm cardiac).
• Ecocardiogramă: O ecografie a inimii dumneavoastră care permite medicului dumneavoastră să determine puterea inimii dumneavoastră și să caute orice anomalii structurale, cum ar fi probleme cu valvele.
• Radiografie toracică: Pentru a căuta lichid în plămâni și a obține imagini ale inimii și vaselor de sânge.
• Analize de sânge: Pentru a verifica nivelul de oxigen din sânge și pentru a verifica dacă există leziuni ale organelor majore, cum ar fi rinichii, inima și ficatul. De asemenea, vor examina nivelul dumneavoastră de electroliți.

Management și Tratament

Cum este tratat șocul cardiogen?

Șocul cardiogen este o afecțiune care pune viața în pericol și aveți nevoie de tratament de urgență. Cea mai importantă parte a tratamentului este îmbunătățirea fluxului de sânge și oxigen către organele majore pentru a evita deteriorarea. Uneori, acest lucru poate fi realizat cu medicamente. În cazuri mai severe, pot fi necesare dispozitive de susținere pentru a ajuta inima dumneavoastră.

Tratamentul care începe într-o cameră de urgență a spitalului sau într-o unitate de terapie intensivă poate include:

• Medicamente administrate intravenos pentru a ajuta la eliminarea excesului de lichid, îmbunătățirea fluxului sanguin și susținerea funcției cardiace.
• Oxigen pentru a vă ajuta respirația.
• Plasarea unei linii de monitorizare temporare numită cateter Swan-Ganz, care este un cateter special care monitorizează presiunile din interiorul inimii dumneavoastră. Acest lucru poate ajuta echipa dumneavoastră medicală să vă urmărească îndeaproape răspunsul la tratament.

Medicamentele pot include:

• Nitroprusiat.
• Norepinefrină.
• Epinefrină.
• Dobutamină.
• Dopamină.
• Milrinonă.
• Furosemid.
• Vasopresină.

Ce tratamente sunt utilizate pentru gestionarea șocului cardiogen?

Odată ce ați primit tratament de urgență imediat, tratamentul suplimentar depinde de cauza șocului dumneavoastră cardiogen.

• Dacă aveți un infarct miocardic: Angioplastie și eventual plasarea unui stent pentru a ajuta sângele să treacă printr-un vas de sânge cu o acumulare de placă (colesterol și grăsime).
• Dacă există o problemă a valvei: Repararea sau înlocuirea valvei cardiace.
• Dacă aveți lichid în jurul inimii: O procedură care folosește un ac pentru a elimina excesul de lichid care comprimă inima dumneavoastră.
• Dacă aveți mai multe artere coronare blocate: Bypass coronarian (operație pe cord deschis) pentru a ajuta mai mult sânge să ajungă la inima dumneavoastră.
• Dacă inima dumneavoastră rămâne prea bolnavă în ciuda altor tratamente, este posibil să aveți nevoie de o mașină care să preia temporar volumul de muncă de la inimă și plămâni (ECMO sau oxigenare cu membrană extracorporeală). În plus față de ECMO, plasarea unei pompe temporare în aortă poate ajuta inima dumneavoastră să pompeze mai mult sânge.
• Dacă nu se așteaptă ca funcția dumneavoastră cardiacă să se îmbunătățească, echipa dumneavoastră medicală vă poate evalua pentru un dispozitiv de asistență ventriculară stângă (LVAD, un dispozitiv pe termen lung pentru a vă susține inima) sau un transplant de inimă.

Complicațiile tratamentului

Multe persoane care au un infarct miocardic au nevoie de angioplastie pentru a deschide un vas de sânge blocat. Complicațiile angioplastiei sunt rare, dar pot include:

• Ritm cardiac anormal.
• Sângerare.
• Leziuni renale.
• Vas de sânge rănit.
• Durere în piept.
• Accident vascular cerebral.

Cât durează recuperarea după acest tratament?

După angioplastie, oamenii se simt de obicei obosiți timp de câteva zile. Dar persoanele care au angioplastie în timpul/după un infarct miocardic pot avea nevoie de până la șase săptămâni pentru a se recupera în urma unui infarct miocardic. Este foarte important să participați la reabilitarea cardiacă după un infarct miocardic pentru a vă ajuta la recuperare.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul?

Mai mulți factori vă pot crește riscul de boli de inimă, care pot duce în cele din urmă la șoc cardiogen. Factorii de risc includ:

• Insuficiență cardiacă.
• Un infarct miocardic anterior.
• Boală coronariană.
• Tensiune arterială crescută.
• Colesterol ridicat.
• Diabet.
• Utilizarea produselor din tutun.
• Supraponderalitate și obezitate.
• Un bypass coronarian anterior.
• Lipsa de exerciții fizice.

Cum pot preveni șocul cardiogen?

Deoarece un infarct miocardic provoacă de obicei șoc cardiogen, obținerea unui tratament imediat pentru un infarct miocardic este cea mai bună modalitate de a preveni șocul cardiogen.

Consultați-vă medicul specialist pentru a afla riscul dumneavoastră de boli de inimă și luați măsuri pentru a vă îmbunătăți sănătatea inimii. Dacă aveți boală coronariană, este important să vă vedeți medicul specialist conform recomandărilor și să urmați toți pașii din planul dumneavoastră de îngrijire (medicamente, modificări ale stilului de viață etc.).

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am șoc cardiogen?

Impactul pe care îl are șocul cardiogen asupra vieții dumneavoastră depinde de cât de repede primiți tratament. Cu cât sunteți mai puțin timp în șoc, cu atât mai bine. Mai puțin timp în șoc înseamnă mai puține daune aduse organelor majore. Riscul ca șocul cardiogen să devină fatal crește odată cu numărul de organe care nu primesc suficient sânge.

Complicațiile șocului cardiogen pot include:

• Deteriorarea organelor, cum ar fi creierul, ficatul și rinichii.
• Stop cardiac.
• Accident vascular cerebral.
• Ritmuri cardiace anormale.
• Deces.

Deși șansele de supraviețuire a șocului cardiogen s-au îmbunătățit de-a lungul timpului, 50% până la 75% dintre oameni nu supraviețuiesc. Fără — și chiar și cu — tratament, afecțiunea poate fi fatală.

Gestionarea

Cum am grijă de mine?

Efectuarea de modificări ale modului în care trăiți vă poate face o diferență în sănătatea inimii dumneavoastră.

Modificările pe care le puteți face includ:

• Faceți exerciții fizice în mod regulat.
• Nu utilizați produse din tutun.
• Mâncați alimente mai sănătoase, cum ar fi fructe, legume și cereale integrale.
• Găsiți modalități de a face față stresului.

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?

După ce ați avut șoc cardiogen, veți avea nevoie de programări de urmărire cu medicul specialist. Dacă ați primit un dispozitiv medical pentru a vă ajuta inima să funcționeze mai bine, veți avea nevoie de programări regulate pentru a vă asigura că dispozitivul dumneavoastră funcționează corect.

Trebuie să contactați medicul specialist dacă începeți să aveți simptome noi.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Sunați la 112 pentru o ambulanță dacă aveți simptome de infarct miocardic sau de șoc cardiogen. Tratamentul dumneavoastră poate începe pe drumul spre spital când vă aflați într-o ambulanță.

Ce întrebări ar trebui să pun medicului meu?

• De ce trebuie să am grijă în viitor?
• Am nevoie de reabilitare cardiacă?
• Ce medicamente trebuie să continui să iau și pentru cât timp?

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre șocul cardiogen și șocul septic?

Ambele sunt forme de șoc, ceea ce înseamnă că organele și țesuturile dumneavoastră nu pot obține oxigenul de care au nevoie. Cauzele sunt diferite pentru aceste afecțiuni care pun viața în pericol, totuși. Infarctele miocardice provoacă de obicei șoc cardiogen. Infecțiile provoacă șoc septic.

Șocul cardiogen este un infarct miocardic?

Nu, șocul cardiogen nu este un infarct miocardic. Cu toate acestea, un infarct miocardic este cea mai frecventă cauză a șocului cardiogen.

Cum se simte șocul cardiogen?

Persoanele cu șoc cardiogen pot prezenta:

• Un sentiment de panică.
• Piele rece, umedă.
• Confuzie.
• Respirație rapidă.
• Leșin.

Este important să discutați cu un consilier, un prieten sau un grup de sprijin despre ceea ce ați experimentat. Este posibil să fie nevoie să faceți unele modificări sănătoase ale stilului de viață. Încercați să vă concentrați pe unul sau două obiective simultan, cum ar fi îmbunătățirea dietei și mersul pe jos timp de 15 minute pe zi. Apoi adăugați alte modificări. Asigurați-vă că continuați să luați toate medicamentele pe care medicul specialist vi le-a prescris. Vizitarea programărilor de urmărire cu medicul dumneavoastră vă poate ajuta să rămâneți pe drumul cel bun cu recuperarea dumneavoastră.

Când inima dumneavoastră are nevoie de ajutor, consultați un medic specialist. El/ea poate diagnostica și trata întregul spectru de boli cardiovasculare.

Pentru mai multe informații și îndrumări personalizate, consultați întotdeauna un medic specialist.