Hipoxia Cerebrală

Prezentare Generală

Ce este hipoxia cerebrală?

În hipoxia cerebrală, creierul dumneavoastră nu primește suficient oxigen. Acest lucru se poate întâmpla dacă nu puteți respira sau dacă ceva împiedică sângele, care transportă oxigen, să ajungă la creier. Fără oxigen, sistemul nervos nu poate trimite semnale și mesaje nervoase în tot corpul, astfel încât să puteți respira, mișca, vorbi și vedea.

Multe lucruri pot cauza hipoxie cerebrală, de la stop cardiac la leziuni la cap sau inhalarea de fum. Indiferent de modul în care se întâmplă, hipoxia cerebrală este o urgență medicală care necesită îngrijire medicală imediată pentru a restabili fluxul de oxigen către creier. Poate pune viața în pericol sau poate provoca probleme semnificative de sănătate pe tot parcursul vieții.

Medicii specialiști pot folosi termenul de leziune hipoxică-anoxică pentru a descrie hipoxia cerebrală. În anoxie, nu primiți deloc oxigen, în timp ce hipoxia cerebrală înseamnă că primiți oxigen, dar nu suficient pentru a satisface nevoile creierului dumneavoastră.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele hipoxiei cerebrale?

Simptomele variază în funcție de cât timp creierul dumneavoastră rămâne fără a primi suficient oxigen. Celulele creierului încep să moară în câteva minute de la scăderea nivelului de oxigen. La început, simptomele pot include:

• Ataxie (incapacitatea de a controla mișcarea).
• Amețeli sau senzație de amețeală.
• Senzație de euforie fără un motiv cunoscut.
• Tahipnee (respirație rapidă superficială).
• O senzație de amorțeală și furnicături.
• Dificultate de concentrare.

Mai târziu, simptomele devin mai evidente și pot include:

• Agitație.
• Confuzie.
• Cianoză (când pielea, buzele sau unghiile devin de culoare albăstruie).
• Somnolență.
• Mioclonii (contracții musculare).
• Convulsii.

Simptomele mai severe includ pierderea conștienței și coma.

Ce cauzează hipoxia cerebrală?

Stopul cardiac este cea mai frecventă cauză. Dar puteți dezvolta hipoxie cerebrală oricând ceva întrerupe fluxul de oxigen către creierul dumneavoastră. De exemplu, anumite boli sistemice o pot provoca, cum ar fi anemia severă, hipotensiunea arterială sistemică (tensiune arterială scăzută) sau hipoxia sistemică (niveluri scăzute de oxigen în țesuturile corpului dumneavoastră). Alte cauze includ:

• Intoxicație cu monoxid de carbon sau inhalare de fum.
• Sufocare, strangulare sau asfixiere.
• Electrocutare.
• Leziuni la cap, inclusiv leziuni cerebrale traumatice.
• Atac de cord.
• Pre-înec.
• Tulburare de consum de substanțe, inclusiv supradoză de droguri și abuz de inhalante.
• Convulsii.
• Pierderi severe de sânge sau hemoragie.
• Complicații chirurgicale sau probleme de anestezie.
• Accident vascular cerebral.

Care sunt complicațiile hipoxiei cerebrale?

Cele mai semnificative și severe complicații includ:

• Comă.
• Moarte cerebrală.
• Deces.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată hipoxia cerebrală?

Un medic specialist poate solicita teste pentru a afla modul în care lipsa fluxului sanguin afectează creierul dumneavoastră. Testele pot include:

• Angiografie.
• Tomografie computerizată (CT) sau RMN pentru a căuta semne de accident vascular cerebral, sângerare în creier, umflarea creierului sau alte semne de leziuni cerebrale.
• Electroencefalogramă (EEG).
• Test cu potențiale evocate pentru a evalua răspunsul creierului dumneavoastră la senzații precum atingerea.

Management și Tratament

Care sunt tratamentele pentru hipoxia cerebrală?

Medicii specialiști încep tratamentul prin identificarea cauzei subiacente și restabilirea fluxului de oxigen către creierul dumneavoastră, cum ar fi utilizarea ventilației mecanice pentru a vă ajuta să respirați sau tratamente pentru a ajuta sângele bogat în oxigen să curgă către creierul dumneavoastră.

Prevenție

Poate fi prevenită hipoxia cerebrală?

Din păcate, este posibil să nu puteți preveni toate problemele care pot cauza hipoxie cerebrală, cum ar fi pre-înecul accidental sau sufocarea. Dar puteți lua măsuri pentru a reduce riscul de accidente care cauzează hipoxie cerebrală. De exemplu, puteți:

• Instalați detectoare de fum și detectoare de monoxid de carbon în locuința dumneavoastră. Asigurați-vă că efectuați verificări regulate pentru a vă asigura că funcționează.
• Asigurați-vă că toată lumea își pune centurile de siguranță oricând se află într-un autovehicul.
• Folosiți veste de salvare, înotați în locuri care au salvamari și supravegheați copiii în apropierea apei, inclusiv căzile de baie.
• Purtați căști în timpul activităților fizice cu impact ridicat sau în timp ce mergeți cu bicicleta, patinele sau schiurile.

Problemele medicale precum stopul cardiac, atacul de cord și accidentul vascular cerebral vă cresc riscul de hipoxie cerebrală. Deși este posibil să nu le puteți preveni, vă puteți reduce riscul prin:

• Îmbunătățirea stilului dumneavoastră de viață. Adăugarea de exerciții fizice regulate la rutina dumneavoastră zilnică și alimentația sănătoasă, cu alegeri alimentare bazate pe planuri precum dieta mediteraneană sau DASH, vă pot reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
• Cunoașteți-vă riscul de stop cardiac. Discutați cu un medic specialist despre preocupările dumneavoastră și despre istoricul dumneavoastră medical. Acesta poate solicita teste care evaluează riscul dumneavoastră de stop cardiac, cum ar fi o electrocardiogramă (EKG) sau un studiu electrofiziologic (EP).
• Evitați alegerile de stil de viață riscante. Fumatul și consumul de tutun, abuzul de droguri recreative sau prescrise sau consumul excesiv de alcool vă cresc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
• Gestionați afecțiunile subiacente. Afecțiuni precum diabetul, tensiunea arterială ridicată, nivelurile ridicate de colesterol (hiperlipidemie) și obezitatea vă cresc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
• Faceți controale medicale regulate. Vizitați-vă medicul de familie pentru un control anual de sănătate, astfel încât acesta să poată căuta semne ale problemelor care vă cresc riscul de hipoxie cerebrală.

Prognoză

Care este prognoza pentru hipoxia cerebrală?

Prognoza variază în funcție de situația dumneavoastră. În general, rezultatul depinde de factori precum:

• Cât timp ați avut niveluri scăzute de oxigen. Leziunile cerebrale încep în decurs de patru minute de la lipsa oxigenului. Cu cât creierul dumneavoastră nu are oxigen, cu atât este mai probabil să aveți leziuni cerebrale.
• Cauza subiacentă. De exemplu, un studiu arată că majoritatea persoanelor care au avut hipoxie cerebrală după un atac de cord au probleme semnificative cu cogniția (modul în care procesează gândirea).
• Dacă afecțiunea a cauzat o comă, cât durează coma. De exemplu, studiile sugerează că o persoană care iese dintr-o comă în mai puțin de patru săptămâni are mai puține complicații pe termen lung decât cineva care rămâne în comă pentru perioade mai lungi.

Cum Să Vă Îngrijiți De Dumneavoastră

Cum mă îngrijesc de mine?

Hipoxia cerebrală vă poate afecta capacitatea de a vorbi, merge sau controla mișcările. Dacă aceasta este situația dumneavoastră, veți avea nevoie de sprijin medical, cum ar fi kinetoterapie sau logopedie. Și poate dura luni până să vă recuperați complet, așa că încercați să aveți răbdare în timp ce lucrați pentru a vă face bine.

Membrul meu de familie are hipoxie cerebrală severă. Cum îl îngrijesc?

Hipoxia cerebrală severă este o afecțiune medicală gravă care poate pune viața în pericol. În unele cazuri, aceasta provoacă comă, care poate dura câteva săptămâni sau poate trece la o stare vegetativă. Oricum ar fi, membrul dumneavoastră de familie va fi inconștient și va avea nevoie de îngrijire continuă într-un spital sau într-un centru de reabilitare.

Când să solicitați îngrijire medicală?

Hipoxia cerebrală este o urgență medicală. Dacă aveți simptome - chiar și unele aparent inofensive, cum ar fi amețeli sau confuzie - sunați la 112 sau cereți cuiva să vă ducă la camera de gardă. Sunați la 112 dacă sunteți cu cineva care are simptome, inclusiv:

• Pierderea conștienței.
• Convulsii.
• Respirație superficială.
• Semne de stop cardiac, atac de cord sau accident vascular cerebral.

Ce întrebări ar trebui să pun medicului meu?

Dacă vă recuperați după o hipoxie cerebrală ușoară, este posibil să doriți să puneți următoarele întrebări:

• Știți de ce s-a întâmplat asta?
• S-ar putea întâmpla din nou?
• Care sunt potențialele complicații?

Dacă un membru al familiei sau o persoană dragă are hipoxie cerebrală și nu poate vorbi pentru sine, este posibil să doriți să întrebați următoarele:

• Cât de gravă este leziunea cerebrală?
• Care sunt potențialele complicații?
• Pot ajuta medicamentele la ameliorarea simptomelor membrului meu de familie?
• Care este prognoza pe termen lung?

Întrebări frecvente

• Cât de repede pot apărea leziuni cerebrale în caz de hipoxie? Leziunile cerebrale pot începe în doar 4 minute de lipsă de oxigen.
• Ce măsuri pot lua pentru a reduce riscul de hipoxie cerebrală? Măsurile includ instalarea de detectoare de fum și monoxid de carbon, purtarea centurii de siguranță, evitarea consumului excesiv de alcool și gestionarea afecțiunilor medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul.
• Cum se recunoaște hipoxia cerebrală la o persoană? Simptomele pot include confuzie, amețeli, dificultăți de vorbire, cianoză (colorarea albăstruie a pielii) și, în cazuri severe, pierderea conștienței sau convulsii.

Pentru informații suplimentare și personalizate, consultați un medic specialist.