Hipoxemia

O scădere a nivelului de oxigen în sânge, cunoscută sub numele de hipoxemie, poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Este vital să recunoașteți simptomele și să solicitați asistență medicală promptă. Acest articol oferă informații esențiale despre hipoxemie, cauzele, simptomele și opțiunile de tratament disponibile.

Prezentare generală

Dacă aveți simptome de hipoxemie, mai ales dacă aveți o afecțiune pulmonară sau cardiacă preexistentă, contactați medicul dumneavoastră sau mergeți la cea mai apropiată cameră de gardă.

Ce este hipoxemia?

Hipoxemia apare atunci când nivelurile de oxigen din sânge sunt mai mici decât în mod normal. Dacă nivelurile de oxigen din sânge sunt prea scăzute, organismul dumneavoastră ar putea să nu funcționeze corect. O persoană cu un nivel scăzut de oxigen în sânge este considerată hipoxemică.

Oxigenul ajunge în sânge prin intermediul plămânilor. Când inspirați, oxigenul din aer călătorește prin plămâni în saci de aer mici (alveole). Vasele de sânge (capilarele) călătoresc aproape de alveole și preiau oxigenul. În cele din urmă, oxigenul călătorește prin sânge către țesuturi.

Hipoxemia poate apărea dacă nu puteți inspira suficient oxigen sau dacă oxigenul pe care îl inspirați nu poate ajunge în sânge. Debitul de aer și debitul de sânge sunt ambele importante pentru a avea suficient oxigen în sânge. Acesta este motivul pentru care bolile pulmonare și bolile de inimă cresc ambele riscul de hipoxemie.

În funcție de severitate și durata, hipoxemia poate duce la simptome ușoare sau la deces. Simptomele ușoare includ dureri de cap și dificultăți de respirație. În cazuri severe, hipoxemia poate interfera cu funcția cardiacă și cerebrală. Aceasta poate duce la o lipsă de oxigen în organele și țesuturile corpului (hipoxie).

Hipoxemia poate apărea pentru o durată scurtă, ducând la insuficiență respiratorie „acută”. În situațiile în care este o problemă pe termen lung, pe parcursul lunilor și anilor, o puteți auzi numită „insuficiență respiratorie cronică”.

Hipoxemia vs. hipoxie: care este diferența?

Este posibil să auziți cuvintele hipoxemie și hipoxie folosite interschimbabil, dar nu sunt la fel. Numele sună similar, deoarece ambele implică niveluri scăzute de oxigen, dar în diferite părți ale corpului.

Hipoxemia este nivelul scăzut de oxigen din sânge, iar hipoxia este nivelul scăzut de oxigen din țesuturi. Hipoxemia poate duce la hipoxie și adesea ambele apar împreună, dar nu întotdeauna. Puteți fi hipoxemic, dar nu hipoxic și invers.

Pe cine afectează hipoxemia?

Orice afecțiune care reduce cantitatea de oxigen din sânge sau restricționează fluxul sanguin poate provoca hipoxemie. Persoanele care trăiesc cu boli de inimă sau pulmonare, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, BPOC sau astmul, prezintă un risc crescut de hipoxemie. Unele boli contagioase, cum ar fi gripa, pneumonia și COVID-19, vă pot crește, de asemenea, riscul de hipoxemie.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele hipoxemiei?

Simptomele hipoxemiei variază în funcție de severitate și cauza de bază. Unele simptome de hipoxemie includ:

• Dureri de cap.
• Dificultăți de respirație sau scurtarea respirației (dispnee).
• Ritm cardiac rapid (tahicardie).
• Tuse.
• Respirație șuierătoare (wheezing).
• Confuzie.
• Culoare albăstruie a pielii, a unghiilor și a buzelor (cianoză).

Care este cea mai frecventă cauză a hipoxemiei?

Hipoxemia are multe cauze, dar cea mai frecventă cauză a sa este o boală de bază care afectează fluxul sanguin sau respirația (cum ar fi afecțiuni cardiace sau pulmonare). Anumite medicamente pot încetini respirația și pot duce la hipoxemie.

Apneea de somn și boala pulmonară ușoară pot provoca hipoxemie nocturnă — atunci când nivelul de oxigen din sânge scade în timpul somnului.

Statul la altitudini mari poate provoca, de asemenea, hipoxemie, motiv pentru care poate fi greu să respirați când sunteți la munte.

Condițiile medicale care pot duce la hipoxemie includ:

• Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA).
• Anemie.
• Astm.
• Bronșită.
• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
• Defecte cardiace congenitale.
• Insuficiență cardiacă congestivă.
• Emfizem.
• Pneumonie.
• Pneumotorax (aer în spațiul din jurul plămânului sau plămân colabat).
• Edem pulmonar (lichid la plămâni).
• Embolie pulmonară (cheag de sânge în plămân).
• Fibroză pulmonară (cicatrizarea plămânilor).
• Hipertensiune pulmonară.

Care sunt cele cinci cauze ale hipoxemiei?

Problemele de funcționare a inimii și a plămânilor pot duce la cinci categorii de afecțiuni care cauzează hipoxemie: dezechilibru ventilație-perfuzie (V/Q), afectarea difuziei, hipoventilație, oxigen ambiental scăzut și șuntare de la dreapta la stânga.

• Dezechilibru ventilație-perfuzie (V/Q)

Pentru ca oxigenul să ajungă în sânge, aveți nevoie atât de fluxul de aer în plămâni (ventilație), cât și de fluxul sanguin către plămâni (perfuzie) pentru a prelua oxigenul. Dacă unul dintre acestea nu funcționează, veți ajunge cu mult oxigen în plămâni, dar cu un flux sanguin prea mic pentru a-l prelua sau invers. Aceasta se numește dezechilibru ventilație-perfuzie, sau V/Q. De obicei, este cauzată de o afecțiune cardiacă sau pulmonară.

• Afectarea difuziei

Chiar dacă aveți un flux de aer bun și un flux sanguin bun, uneori este dificil pentru oxigen să treacă — sau să difuzeze — din plămâni în vasele de sânge (afectarea difuziei). Afectarea difuziei poate fi cauzată de emfizem, cicatrizarea plămânilor sau boli care afectează fluxul sanguin între inimă și plămâni.

• Hipoventilație

Hipoventilația apare atunci când nu respirați suficient de profund sau respirați prea încet. Aceasta înseamnă că nu ajunge suficient oxigen în plămâni. Multe afecțiuni pulmonare și unele boli ale creierului pot provoca hipoventilație.

• Oxigen ambiental scăzut

Dacă nu există suficient oxigen în aerul din jurul dumneavoastră pentru a respira, sângele dumneavoastră nu poate obține oxigenul de care are nevoie pentru a menține corpul în funcțiune. Locațiile la altitudini mari au mai puțin oxigen disponibil în aer decât cele de la altitudini mai mici.

• Șuntare de la dreapta la stânga

Sângele dezoxigenat curge în inimă din dreapta, este pompat spre plămâni pentru a obține oxigen, apoi revine din stânga pentru a fi pompat în corp. La unele persoane, sângele dezoxigenat poate fi împins spre partea stângă a inimii și poate ieși în țesuturi fără a obține mai întâi oxigen în plămâni. Aceasta se numește șuntare de la dreapta la stânga și este de obicei cauzată de o anomalie în inimă.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată hipoxemia?

Pentru a diagnostica hipoxemia, medicul dumneavoastră va efectua un examen fizic pentru a asculta inima și plămânii. Anomaliile de la aceste organe pot fi un semn de oxigen scăzut în sânge. Medicul dumneavoastră poate verifica, de asemenea, dacă pielea, buzele sau unghiile dumneavoastră arată albăstrui.

Furnizorul dumneavoastră va folosi teste pentru a verifica nivelurile de oxigen, care pot include:

• Oximetria de impuls: Un senzor care alunecă peste degetul dumneavoastră măsoară cantitatea de oxigen din sânge. Oximetria de impuls este nedureroasă și neinvazivă. Mulți medici o folosesc în mod obișnuit de fiecare dată când vizitați.
• Testul gazelor arteriale: Se folosește un ac pentru a lua o probă de sânge de la încheietura mâinii, braț sau zona inghinală pentru a măsura nivelurile de oxigen din sânge.
• Testul de mers de șase minute (6MWT): Vă vedeți nivelurile de oxigen cu efort și cât de departe puteți merge pe o suprafață plană în șase minute. Acest test ajută la evaluarea funcției pulmonare și cardiace.

Management și tratament

Cum este tratată hipoxemia?

În funcție de cauza de bază a hipoxemiei, medicamentele sau alte tratamente pot ajuta la creșterea nivelului de oxigen din sânge. Pentru a ajuta la creșterea nivelului de oxigen, medicul dumneavoastră ar putea folosi „oxigen suplimentar” prin intermediul unor butelii de oxigen sau concentratoare de oxigen. Acestea pot fi necesare continuu sau numai cu efort, în funcție de severitatea bolii.

În cazul hipoxemiei severe, în special cu sindromul de detresă respiratorie acută, furnizorii de servicii medicale pot utiliza un aparat care respiră pentru dumneavoastră (ventilator). Dacă hipoxemia nu se rezolvă, o afecțiune cunoscută sub numele de hipoxemie refractară, pot fi utilizate medicamente sau terapii suplimentare.

Tratamentele, care se concentrează pe cauza de bază, pot include:

• Inhalatoare cu bronhodilatatoare sau steroizi pentru a ajuta persoanele cu boli pulmonare, cum ar fi BPOC.
• Medicamente care ajută la eliminarea excesului de lichid din plămâni (diuretice).
• Mască de presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP) pentru a trata apneea de somn.
• Oxigenul suplimentar poate fi utilizat pentru a trata un risc continuu de hipoxemie. Dispozitivele cu oxigen variază, dar vă puteți aștepta să primiți un aparat care livrează oxigen suplimentar printr-o mască de respirație sau un tub mic (canulă). Puteți primi oxigen acasă, cu un aparat portabil în timpul călătoriilor sau în spital.

Cum gestionez simptomele hipoxemiei?

Dacă aveți simptome precum confuzie, dificultăți de respirație sau ritm cardiac rapid, sau dacă observați că unghiile, buzele sau pielea dumneavoastră par albăstrui, trebuie să solicitați imediat asistență medicală. Puteți verifica, de asemenea, nivelul de oxigen cu un pulsoximetru acasă. Hipoxemia trebuie tratată imediat pentru a preveni leziunile organelor în cazuri severe.

BPOC, apneea de somn și alte afecțiuni medicale pot provoca hipoxemie cronică sau intermitentă, cu simptome mai puțin severe sau fără simptome. Discutați cu medicul dumneavoastră despre gestionarea stării dumneavoastră specifice pentru a reduce simptomele și riscul ca nivelul de oxigen să scadă prea mult.

Care sunt complicațiile sau efectele secundare ale hipoxemiei?

Dacă sângele dumneavoastră are niveluri scăzute de oxigen, acesta nu poate livra suficient oxigen organelor și țesuturilor care au nevoie de el pentru a continua să funcționeze (hipoxie). Acest lucru vă poate deteriora inima sau creierul dacă persistă în timp (de exemplu, cu hipoxemia nocturnă cauzată de apneea de somn). Cazurile acute de hipoxemie pot fi fatale.

Prevenire

Cum îmi pot reduce riscul de hipoxemie?

Cea mai bună modalitate de a reduce riscul de hipoxemie este de a gestiona orice afecțiuni subiacente care pot scădea nivelul de oxigen din sânge. Dacă trăiți cu afecțiuni pulmonare sau cardiace, discutați cu medicul dumneavoastră despre preocupările dumneavoastră și despre modalitățile specifice de a vă reduce riscul.

Chiar și pentru cei fără afecțiuni cardiace sau pulmonare, anumite medicamente și situații — cum ar fi călătoria la o altitudine mai mare — vă pot crește riscul de hipoxemie. Întrebați-vă medicul despre orice precauții speciale pe care trebuie să le luați în timpul călătoriilor sau în timpul administrării medicamentelor. Acordați-vă timp pentru a vă adapta în siguranță la altitudini mai mari atunci când călătoriți.

Prognoză

Care este prognosticul pentru persoanele cu hipoxemie?

În funcție de cauză, persoanele cu hipoxemie pot necesita tratament o singură dată sau în mod continuu. Medicul dumneavoastră va lucra cu dumneavoastră pentru a gestiona afecțiunea, astfel încât să puteți trăi o viață activă și sănătoasă.

Cum pot crește nivelul de oxigen?

Gestionarea oricăror afecțiuni subiacente este cea mai bună modalitate de a menține oxigenul din sânge la niveluri sigure și de a reduce riscul de hipoxemie.

• Nu ignorați simptomele noi. Aveți încredere în dumneavoastră dacă simțiți că ceva nu este în regulă. Contactați medicul dumneavoastră sau mergeți la camera de gardă.
• Dacă medicul dumneavoastră vă prescrie oxigen, utilizați-l conform instrucțiunilor.
• Practicați igiena pulmonară. Dacă aveți BPOC sau astm, cunoașteți-vă factorii declanșatori și asigurați-vă că aveți întotdeauna un inhalator de salvare cu dumneavoastră, dacă v-a fost prescris. Angajați-vă să utilizați un spirometru de stimulare, să efectuați exerciții de respirație și să urmați orice alte recomandări pentru sănătatea plămânilor de la medicul dumneavoastră.
• Renunțați la fumat. Dacă fumați, renunțarea la fumat vă poate ajuta să creșteți funcția pulmonară pentru a aduce mai mult oxigen în plămâni. Renunțarea la fumat ajută, de asemenea, la prevenirea deteriorării ulterioare a plămânilor.
• Luați orice medicament prescris de medicul dumneavoastră.
• Faceți un plan pentru călătoriile la altitudini mari. Chiar și cei fără afecțiuni cardiace sau pulmonare pot avea probleme cu respirația la altitudini mari. Înțelegeți modul în care vă poate afecta și faceți un plan pentru modul în care să vă adaptați la schimbare. Știți ce veți face din timp dacă aveți nevoie de asistență medicală. Acordați-vă suficient timp pentru a vă adapta, dacă este necesar, și asigurați-vă că aduceți orice echipament suplimentar sau medicamente de care ați putea avea nevoie.

Când ar trebui să merg la camera de gardă?

Hipoxemia poate fi o afecțiune care pune viața în pericol. Mergeți la camera de gardă dacă:

• Aveți orice simptom de hipoxemie sau dacă alții observă o schimbare bruscă în comportamentul sau starea dumneavoastră de conștiență (neliniște, confuzie, schimbare de conștiență).
• Aveți o afecțiune medicală continuă și simptomele dumneavoastră obișnuite se agravează brusc sau prezentați simptome noi care credeți că ar putea fi hipoxemie.

Ce întrebări ar trebui să-i adresez medicului meu despre hipoxemie?

Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă sunteți diagnosticat cu hipoxemie, iată câteva întrebări pe care le puteți adresa medicului dumneavoastră:

• Este hipoxemia legată de o afecțiune medicală de bază?
• Cum pot gestiona starea mea pentru a reduce riscul de hipoxemie?
• A provocat acest lucru leziuni organelor sau alte complicații?
• Există schimbări în stilul de viață care ar putea reduce riscul de hipoxemie?
• Modificările planurilor de călătorie sau ale medicamentelor cresc riscul de hipoxemie?

Hipoxemia poate fi o afecțiune care pune viața în pericol, dar este tratabilă cu asistență medicală promptă. De asemenea, se poate întâmpla intermitent fără simptome evidente — de exemplu, peste noapte, dacă aveți apnee de somn. Acest lucru poate provoca leziuni inimii dumneavoastră în timp, așa că este important să vă cunoașteți riscul și ce măsuri preventive puteți lua.

Întrebări frecvente

• Hipoxemia este întotdeauna periculoasă? Depinde de severitate și de cauza subiacentă. Formele ușoare pot fi gestionate, dar cele severe necesită tratament imediat.
• Pulsoximetrul este precis pentru toată lumea? Pulsoximetrele sunt, în general, precise, dar factori precum tonul pielii, circulația și prezența lacului de unghii pot afecta citirile.
• Pot preveni hipoxemia? Gestionarea afecțiunilor de bază, evitarea fumatului și respectarea sfaturilor medicale pot ajuta la reducerea riscului.

Notă importantă: Informațiile din acest articol sunt doar cu titlu informativ și nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Dacă suspectați că aveți hipoxemie, vă rugăm să vă adresați unui medic specialist pentru evaluare și tratament adecvat.